8,708 matches
-
a urmat poate fi explicat cu ușurință și cu argumentul științei. Lumea noastră va dobândi o autoritate științifică, iar supremația tehnică și economică vor veni de la sine. Universitățile au la bază școlile Evului Mediu 195, dar și tradiția școlilor din antichitatea greacă și romană. Au existat și școli de meserii, dar și școli de pregătire mai înaltă, în ,,artele liberale" cum sunt gramatica, retorica, logica, aritmetica, muzica, astronomia, geometria. ,, Această lungă tradiție pedagogică preluată din antichitate a fost revigorată mai ales
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dar și tradiția școlilor din antichitatea greacă și romană. Au existat și școli de meserii, dar și școli de pregătire mai înaltă, în ,,artele liberale" cum sunt gramatica, retorica, logica, aritmetica, muzica, astronomia, geometria. ,, Această lungă tradiție pedagogică preluată din antichitate a fost revigorată mai ales în Italia și în Franța, în ultimii ani ai secolului al XI-lea. Rețeaua școlară s-a dezvoltat considerabil. Dacă școlile monastice au căzut în desuetudine, fără a dispărea însă, în schimb școlile-catedrale, care până
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
vieții, considerând fiecare ființă unică pe acest pământ. Prin dragoste omul occidental se valorizează ca ființă și ca cetățean 227. ,,Iubirea-pasiune, semnul particular al sufletului occidental, s-a născut dintr-o izbucnire a flăcării creștinismului în limitele ereziei. Necunoscută în Antichitate și în Orient, ea nu poate exista decât într-o singură civilizație marcată de credința în valoarea unică a fiecărei ființe"228. Occidentul cultivă dragostea, și prin dragoste femeia, și ca semn al individualității și dreptului recunoscut fiecărei ființe de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mărfurilor. Până la apariția monedei din hârtie, banii nu au cuprins niciodată întreaga sferă economică, a schimburilor comerciale 274. Cu alte cuvinte trocul a continuat să joace un rol important în economie, chir și în perioada folosinței monedei metalice în cursul Antichității și apoi în cursul Evului Mediu. Formele de existență ale monedei din hârtie sunt foarte diverse, de la simpla recipisă care dovedește existența unui depozit de aur la o bancă, până la formele moderne, de azi, cum sunt certificatele de tezaur sau
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ales atunci când economia stă pe loc sau se află în recesiune, sentimentele de ură și invidie devin mai vii, mai puternice. Jean Baechler descrie acest mecanism, al accentuării și izbucnirii frustrărilor în societate 34: bogații au mereu tendința, încă din antichitate, să formeze un grup al celor eficienți și puternici, astfel că puterea politică ajunge în mâinile lor; regimul de conducere rămâne stabil cu condiția ca actul de conducere să fie pus în practică în mod corect, numai că, mai devreme
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în care individul găsește în ea o întărire a propriului său eu și a propriei sale voințe". L.V. Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro, pp. 40-41. 243 Oswald Spengler arată că ,,Persoana este un concept specific antichității, având sens și valoare numai în limitele acestei culturi (este vorba despre cultura occidentală - n.n.). Individul-persoană este un corp (soma) care ține de existența polisului. Dreptul polisului se raportează exclusiv la el...". Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și comercializarea produselor alimentare de bază și a provocat dezintegrarea organizării economice a societății. Cu cât autoritățile se arătau mai zeloase în impunerea prețurilor maximale, cu atât mai disperate deveneau condițiile maselor urbane dependente de cumpărarea hranei (...). Minunata civilizație a antichității a pierit deoarece nu și-a adaptat codul său moral și sistemul legal la cerințele economiei de piață". Acțiunea umană, www.mises.ro, pp. 576-577. Dimpotrivă, Niall Ferguson are o altă părere. El crede că: ,,Imperiul Roman nu a intrat
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
religia de magie". Sociologie, Editura ALL, București, 2001, p. 671. 171 ,,Istoria demonstrează că fiecare epocă își construiește modele pe baza celor vechi printr-o adaptare continuă la noile nevoi și particularități sociale și culturale. În ceea ce privește perioadele ce au urmat antichității europene, modelul reprezentat de Isus Hristos a fost elementul coagulant al structurilor de mentalitate, cu iradieri în tot spectrul vieții sociale și politice". Gheorghe Drăgan, Modele culturale comparate, Editura Institutul European, Iași, 2005, p. 83. 172 Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
explică autorul esența cercetării sale și chiar numele cărții pe care am luat-o în discuție: ,,Cele două curente despre care am vorbit, unul care afirmă iluzia devenirii și altul care susține realitatea acesteia, sunt cele două mari concepții ale antichității care, sub o formă sau alta au fost susținute până în timpul nostru. Eleații au preluat ideea că realitatea este imuabilă, fără modificări și că devenirea nu este decât o aparență și o iluzie. Dimpotrivă, Heraclit se interesează de această mișcare
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
toate popoarele pământului vor împrumuta de la evrei, iar aceștia nu vor împrumuta de la nimeni, JAHVE nu a avut în vedere împlinirea ei sub forma micului profit dobândit în casele de amanet din ghetou, ci situația unei burghezii orășenești puternice, tipică antichității, ai cărei debitori și sclavi rezultați din neachitarea datoriilor sunt locuitorii satelor supuse și ai micilor cetăți". Sociologia religiei, Editura Teora, București, 1998, p. 117. 322 Andrei Pleșu, " Note, stări, zile", în Revista Dilema Veche, anul XI, nr. 520/30
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
produs al doctrinei medievale despre societate și negoț și nu avea nimic de-a face la origine cu creștinismul și învățăturile sale. Condamnarea morală a cametei și prohibirea dobânzii a precedat creștinismul. Ele au fost preluate de la scriitorii și legiuitorii antichității și lărgite pe măsură ce se dezvoltă lupta dintre agricultori și comercianți și negustorii care se ridicau. Numai atunci au început oamenii să le susțină cu citate din Sfânta Scriptură. Nu se făcea opoziție la luatul dobânzii pentru că o cerea creștinismul, ci
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
caz, nu era mai puțin fin. Tipuri de polifonie au fost larg răspândite pe pământ (...), numai în Occident a existat muzica armonioasă, rațională - contrapunctul și armonia - formarea materialului tonurilor. (...). Ca ornament arcul ogival a existat și în alte părți în antichitate și în Asia, după unii bolta cu ogive încrucișate nu era necunoscută nici în Orient. Dar utilizarea rațională a bolții gotice ca mijloc de repartizare a presiunilor și de acoperire a unor încăperi de o formă oarecare, nu se introdusese
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
universalitatea banului, Editura Institutul European, Iași, 2015, p 179. 273 Dorel Dumitru Chirițescu, Fețele monedei. O dezbatere despre universalitatea banului, Editura Institutul European, Iași, 2015, p. 179. 274 Marx arată: ,,Apoi, deși banii îndeplinesc de timpuriu un rol multilateral, în Antichitate, totuși, ei apar ca un element dominant numai la națiunile unilateral dezvoltate, la națiunile comerciale. Și chiar în faza cea mai evoluată a Antichității, la greci și la romani, dezvoltarea deplină a banilor, dezvoltare care constituie o premisă a societății
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
2015, p. 179. 274 Marx arată: ,,Apoi, deși banii îndeplinesc de timpuriu un rol multilateral, în Antichitate, totuși, ei apar ca un element dominant numai la națiunile unilateral dezvoltate, la națiunile comerciale. Și chiar în faza cea mai evoluată a Antichității, la greci și la romani, dezvoltarea deplină a banilor, dezvoltare care constituie o premisă a societății burgheze moderne, are loc numai în perioada destrămării societății antice (...). În perioada de înflorire a Imperiului Roman, de pildă, dările și prestațiile în natură
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
desfășoară pe o singură suprafață și care spune că există o singură sursă de energie care alimentează politica externă. Nu suntem nicicum în situația asta, cred că nu mai suntem în situația asta de la începutul Evului Mediu; mă întreb dacă Antichitatea a putut vreodată face politică externă uniplanară. Politica externă nu se poate face numai prin gesticulația politică, nu se face numai prin prezențe excepționale în locuri de interes, se face prin insistență economică, prin programe culturale, prin angrenarea ONG-urilor
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
timp de extracție heideggeriană și o serie de teorii privind inter- și para-textualitatea, aplicând totodată, asupra structurilor polifonice, eterofonice și armonico-melodico-ritmice, o complexitate pluristratificată, asemenea unui palimpsest sau o alta, densificată, ca o magmă sonoră, după modelul homolomerilor, postulat în antichitate de către Anaxagoras, Aurel Stroe a rămas marcat până azi de vraja transmisă în adolescență de prezența lui George Enescu. Secvențele care urmează au fost decupate din dialogul pe care mi l-a acordat în 2001, la împlinirea a 120 de
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
ocupanților străini". În anii optzeci din ordinul secției de propagandă a C.C. al P.C.R. au început lucrările la un nou tratat de istorie a României care trebuia să devină literă de lege pentru trecutul nostru; când volumul I care trata Antichitatea a sosit în corectură, autorii de capitole nu și-au recunoscut textele: acestea fuseseră modificate în sensul tracomaniei la secția de propagandă; spre cinstea specialiștilor în adevăratul sens al cuvântului, al academicianului Dionisie Pippidi, directorul Institutului de Arheologie, aceștia au
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
ai școli, discuții etc. Totul ar fi să se realizeze și aici civilizația occidentală, ceea ce nu e chiar cazul cu România. Procesul acesta durează mult. Poate că ar fi de dorit să se reintroducă o materie culturală reînnoită, riguroasă, între antichitate și reflecția modernă, critică: filosofia științei. Am lucrat în acest domeniu și sînt încă atent la el: România ar fi un loc în care s-ar putea face aceasta. Maeștrii din trecut au dispărut - vorbeam de Anton Dumitriu, pînă la
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
înfățișează dominat de trei figuri emblematice: geniul atemporal, Amorul de plumb, răsturnat, cu aripile prăbușite, cadavrul feminin, expus pe catafalc. Lor le corespunde o figurare demoniacă, de asemenea întreită: "Demonii bacovieni nu sînt Monis, Eac și Radamante, judecători în infernul antichității, numele lor e Poe, Baudelaire, Rollinat - și este perfect de înțeles că într-o lume damnată din cauza viețuirii în proximitatea funestă a poeziei trei poeți defuncți să apară ca genii rele, negatoare, salutînd sarcastic opera urmașului". Culegerea Scîntei galbene provoacă
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
într-o varietate teoretic nelimitată de moduri, cum distingem o interpretare validă de una aberantă? Sau renunțăm complet la conceptul de "validitate" și astfel separăm domeniul literaturii, al criticii și teoriei, de temeliile sale axiologice și epistemologice stabililite încă din Antichitate? Pentru adepții scepticismului postmodern o asemenea separare nu numai că nu constituie pricini de regret și nu dă strîngeri de inimă, dar e chiar firească. Însă pentru circuitul oficial al literaturii situația e puțin mai complicată. După ce studiile în chestiune
Limitele interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16635_a_17960]
-
István Szábo, și reverberînd aceeași ambiție a dominării destinului, Glamour de Gödrös Frigyes gravitează în jurul unui evreu ce a vrut să-și regenereze sîngele căsătorindu-se cu o nemțoaică, așa că toate vicisitudinile năpădesc familia mixtă, care are un magazin de antichități la colț de stradă. Un soi de arcă a lui Noe în care poposesc personaje fel de fel, angrenate într-un mirific carusel, tradițional laitmotiv al cinematografiei maghiare. Trăind o vreme în străinătate, Fonyó Gergely și-a localizat filmul undeva
Senzor by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16652_a_17977]
-
de aici e nebună. Un popor de nebuni. Și Mitterrand era nebun. Mai poți să zici ceva? R.G. - Să revenim la artă. V-ar fi plăcut să schimbați rolurile? Să deveniți dv. galerist? A.C. - Aș fi fost capabil să vând antichități. Mi-ar fi plăcut mai mult decât să vând picturi. R.G. - Știu că vă pricepeți la mobilă veche, la obiecte de artă decorativă... A.C. - Trebuia să trăiesc din ceva pentru că nimeni nu mi-a dat de pomană. R.G. - Ați fost
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
unui text rostit, și nu a unuia gîndit pentru a fi scris. Rostirea ține de tradiția monastică răsăriteană și ea însemnă, în același timp, un model intelectual cu totul aparte. Lucian Boia, Între înger și fiară, Mitul omului diferit din Antichitate pînă în zilele noastre, traducere din franceză de Brîndușa Prelipceanu și Lucian Boia, Humanitas, București, 2004, 260 p., 260.000 de lei. RES 44 autumn 2003, Anthropology and aestetics, Lectures and discussions, André Scrima, La phénoménologie du miracle, edited and
Chipurile omului diferit by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13082_a_14407]
-
La Dolce vita, dar și Capitala, Marele oraș care se deschide în fața tinerilor însurăței provinciali din Lo Sceico bianco; Roma lui Mussolini, protagonistă în filmul ce îi poartă numele, sau cea a palatelor, a cafenelelor și a nobilimii decadente în antichitate ca și acum, în Satyricon ca și în La dolce vita; Roma simplă a femeilor de pe străzile iubirilor de o oră în Le notti di Cabiria, sau cea haotică din care televiziunea stoarce subiecte și figuranți în Ginger e Fred
Fellini după Fellini by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13098_a_14423]
-
dovedesc “incultură politică”! Și auzind vorbele prezidențiale, dintr-o dată, am avut conștiința unei realități teribile pentru mine: sunt un incult politic! Totuși mi-am spus, parcă mai citi-i și eu ceva din clasici ai gândirii politice universale începând cu Antichitatea. Atunci, cum se explică incultura care mă caracterizează? Recunosc, n-am prea studiat în timpul facultății și nici după aceea bibliografia obligatorie pentru cursurile de socialism științific: când am luat în mână faimoasele Caiete Filozofice ale lui Lenin, n-am puut
Gândurile unui „incult politic“ by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13104_a_14429]