467,695 matches
-
a cuplului.“ „Ideea“ este reluată în diferite formulări, de unde reiese că o obsedează pe Gabriela Zăvălaș Anghel: „Dacă sărutări delicate, ce nu le respingi, și-ți fac plăcere în zone fine te conduc la a cota femeia ce ți le aplică, insalubră, și-i refuzi sărutul pe buze, după ce ți-a sărutat interiorul mătăsos al încheieturii piciorului și cu o idee mai sus, la ce să spere dacă ar practica sexul oral, pe care nu ți l-ai refuza sub nici o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
evenimente nu sînt încurajate și în Penitenciar. Legea talionului, mi-a replicat un amic savant. Era chiar mulțumit că s-a dat o lecție unui tînăr abominabil. Am reflectat puțin și am replicat: Este adevărat că legea talionului spune să aplici o pedeapsă echivalentă. În antichitate era socotită o lege corectă, mai ales de unele popoare. Dacă am tăiat mîna cuiva, mi se taie și mie mîna. Odată ce mi se taie mîna însă sînt liber, mi-am ispășit pedeapsa. Dacă violatorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
În antichitate era socotită o lege corectă, mai ales de unele popoare. Dacă am tăiat mîna cuiva, mi se taie și mie mîna. Odată ce mi se taie mîna însă sînt liber, mi-am ispășit pedeapsa. Dacă violatorului i s-ar aplica legea talionului, atunci, după ce a fost violat și el, ar trebui să fie eliberat. Ori, deși a fost violat de un grup sălbatic, el rămîne în pușcărie. Nu cred că violatorii din pușcărie vor fi judecați pentru faptele lor. Deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nu sînt toți la fel și noi învățăm să trăim laolaltă, cei buni și cei răi. Celor buni însă nu le este permisă gîndirea bolnavă: Bine i-au făcut! Eu dacă... îl omoram! Poate mai uman ar fi să-i aplicăm legea talionului: a plătit destul pentru fapta sa. A primit o replică mult prea dură și este de ajuns. Într-o logică corectă, tînărul ar trebui eliberat din pușcărie. Consider că și-a ispășit păcatul. Numai că legea este dură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
drept, un sat și jos, dar se numea Pîrlita, de la pîrliți și nu de la arși puțin. Se spune că Voinicii de Sus luau cele mai mai frumoase fete de la Pîrliții de Jos și asta se întîmpla după cîteva corecții corporale aplicate flăcăilor pîrliți. Departe de poporul ăsta de Sus sau de Jos trăia familia Ouatu, care cîndva a fost vechil, apoi șef de fermă și acum se învîrtise și acaparase întreaga avere pe care o administra. Acolo, pe deal, avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fi eu principele, iată ce cod aș urma...". Umbra sinelui se proiectează, paradoxal de discret și patetic în același timp, într-un text de valoare universală. Din penumbră se ivește un personaj cu chipul calităților spirituale ale lui Machiavelli, niciodată aplicate în viața politică pentru că n-a fost principe. E cea mai bună probă că Machiavelli n-a fost, pentru că n-a fost pus în situația de a fi machiavelic, și nu pentru că n-ar fi știut să fie. Nu putem
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
special acela al principelui; căci oricine nu este ținut în frîul legilor va comite aceleași greșeli ca și o mulțime rătăcită, iar acest lucru este ușor de verificat." (1,58) "Ceea ce spune Titus Livius despre caracterul mulțimii nu se poate aplica și poporului care este condus de legi, precum poporul roman." (1,58) "În ceea ce privește prudența și stabilitatea, susțin că un popor este mai prudent, mai constant și mai bun judecător decît un principe. Nu degeaba se spune că vocea poporului este
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
o coloană, să fie ridicate amîndouă; atunci, statuia lui Fidias obținu premiul. Fidias își datora succesul studiului opticii și al proporțiilor. Această regulă a proporțiilor trebuie să fie urmărită în politică; diferențele dintre locuri fac diferențele dintre maxime; vrînd să aplici una în toate cazurile ar însemna s-o faci vicioasă; ceea ce ar fi admirabil pentru un mare regat n-ar conveni unui stat mic. Luxul care naște abundența și face să circule bogăția prin toate venele unui stat face să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
viciile se propagă, în concepțiile lui Machiavelli. El vrea ca un rege necredincios să-și încoroneze necredința cu ipocrizie; el crede că oamenii vor fi mai degrabă mișcați de devoțiunea unui principe, decît revoltați împotriva relelor tratamente care li se aplică și pe care le suportă din partea lui. Există persoane care-i împărtășesc opinia. În ce mă privește, cred că avem întotdeauna indulgență pentru greșelile acelora care speculează, atunci cînd ele nu antrenează corupția inimii; cred că poporul va iubi mai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
lui Cezar: "N-ai nimic mai scump în destinul tău decît puterea de a salva atîția oameni și nici mai demn de bunătatea ta decît voința de a o face." Ar trebui, deci, ca pedepsele pe care un principe le aplică să nu fie niciodată o ofensă, iar recompensele pe care le oferă să fie mai presus de serviciul făcut. Dar iată o contradicție: doctorul în politică vrea, în acest capitol, ca principii să-și respecte alianțele, pe cînd, în capitolul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a voinței libere a poporului. Nu este decît o ficțiune, o iluzie! Mai întîi, pentru că poporul n-a fost niciodată definit. Ca entitate politică, este una pur abstractă. Unde începe el, unde se sfîrșește? Nimeni nu știe. Calificativul de suveran, aplicat poporului, este o tragică glumă. Poporul are cel mult delegați, dar niciodată el nu poate exercita vreo suveranitate. Sistemele reprezentative aparțineau mai mult mecanicii decît moralei. Chiar în țările în care aceste mecanisme, după secole de-a rîndul, au atins
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
SOULET, Fribourg, Elveția; JEAN-LOUIS DEROUET, Paris, Franța; GABOR ERDEI, Budapesta, Ungaria; TERESA PIRES CARREIRA, Algarve, Portugalia. Philippe Barthélemy este profesor la Universitatea Sud-Toulon-Var. Fost decan al Facultății de științe economice și gestiune, el este și membru al Laboratorului de economie aplicată pentru dezvoltare (LEAD). Roland Granier este profesor emerit al Universității Paul Cézanne (Aix-Marseille III) și decan onorific al Facultății de economie aplicată Aix-Marseille. Martine Robert este conferențiar îndrumător de teze la Facultatea de economie aplicată a Universității Paul Cézanne (Aix-Marseille
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Sud-Toulon-Var. Fost decan al Facultății de științe economice și gestiune, el este și membru al Laboratorului de economie aplicată pentru dezvoltare (LEAD). Roland Granier este profesor emerit al Universității Paul Cézanne (Aix-Marseille III) și decan onorific al Facultății de economie aplicată Aix-Marseille. Martine Robert este conferențiar îndrumător de teze la Facultatea de economie aplicată a Universității Paul Cézanne (Aix-Marseille III) și membru al Grupului de cercetare a întreprinderilor, finanțelor și afacerilor internaționale. Philippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert, Démographie et société
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
femei dețin o rată a fertilității generale de 66,1 ‰ (1 000 * 21 843 / 330 308 = 66,1). Să facem un calcul analog pentru fiecare an considerat fertil (între 15 și 49 de ani, prin convenție statistică internațională), apoi să aplicăm unei generații (persoane născute pe parcursul aceluiași an civil) fictive de 1 000 de femei, neglijând mortalitatea, la fiecare tranșă anuală de vârste, rata fertilității efective constatate pe parcursul anului considerat la vârsta corespunzătoare. Însumăm cele 35 de numere (procentul ‰) astfel obținute
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
vârstă" probabilitățile pentru indivizii care au atins o vârstă x, de a nu mai fi în viață la vârsta x+1, adică qx = D(x, x+1) / Sx . Acestea fiind definite, calculăm coeficienții de mortalitate pe vârstă procedând ca și cum am aplica acești indici unei generații fictive de 100 000 de persoane (baza tabelului) care vor ajunge pe rând, până la extincția lor, la diferite vârste. Vom obține astfel un "tabel asupra mortalității de moment" care oferă " Speranța de viață la naștere" sau
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
extincția lor, la diferite vârste. Vom obține astfel un "tabel asupra mortalității de moment" care oferă " Speranța de viață la naștere" sau "media de viață", adică numărul mediu de ani de viață ai unei persoane aparținând "generației" căreia i se aplică tabelul de mortalitate. Să mai precizăm că într-o analiză demografică procentele se definesc prin raportare la efectivul mediu, coeficienții prin raportare la efectivul inițial. Indicele calificat în mod general drept "procentul de mortalitate infantilă" este, în realitate, un coeficient
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
această cunoaștere este presupusă fără rival. Fiind tacită în bună parte, ea este încorporată în individ și nu e ușor de transferat. Asta înseamnă că ea nu poate explica, de una singură, ansamblul de progrese ale productivității și nu se aplică în realitate decât unor tehnologii care-au trebuit inventate. Analizele Noii școli clasice vor completa aportul lui Arrow. Pentru Romer (1986), creșterea este legată de investirea în capital fizic care atrage după sine o acumulare de cunoștințe, acumulare care, la
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
se întâmplă cu asigurarea de bătrânețe a părinților casnici care este atribuită, desigur cu condiția să existe resurse, unor persoane care-au ales această modalitate de a-și supraveghea copiii în cursul vieții lor active trecute. Această regulă nu se aplică persoanelor ce au lucrat cu jumătate de normă, dar teoretic demersul ar fi de aceeași natură în acest caz, anii lucrați cu jumătate de normă conducând la micșorarea salariului anual mediu luat în calcul pentru plata pensiei. Să mai observăm
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
după o scară de echivalență (o parte pentru tovarășul de viață, o jumătate pentru fiecare copil și, în funcție de ani, părți sau jumătăți de părți sunt atribuite începând cu cel de-al treilea copil sau pentru copiii handicapați). Baremul impozitului este aplicat acestui coeficient în loc să fie pe venitul global. În afara acestui coeficient, alte scutiri completează dispozitivul în profitul familiei: reducere de impozit pentru a compensa cheltuielile de școlarizare, pentru a ține seama de cheltuielile cu supravegherea copiilor mici, fie la domiciliu, fie
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
să pună condiția ca resursele să fie alocate familiilor, a fixat un asemenea barem încât menajurile cu venituri ridicate erau singurele care nu mai beneficiau de sistemul anterior fără condiția să existe resurse. În plus, condiția existenței resurselor care se aplică complementului familial și alocației pentru copilul de vârstă mică elimină mai puțin de un sfert dintre familiile eligibile (82% din familiile cu trei copii beneficiază de complementul familial, 76% dintre familiile cu un copil mic beneficiază de alocația pentru copii
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
asupra concediului parental al cărei obiectiv este de a permite lucrătorilor care au copii foarte mici să-și împartă timpul în mod optim între viața de familie și cea profesională. Această directivă îi privește pe toți lucrătorii, adică ea se aplică atât bărbaților, cât și femeilor care au dreptul la un concediu cu ocazia nașterii sau adopției unui copil. Această perioadă de concediu se adaugă la concediul de maternitate și ea se poate întinde până la vârsta de 8 ani sau chiar
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
rezolva problemele cu care vor fi confruntate. Scenariile iau în calcul un procent de creștere anticipat g și un procent de interes anticipat r și în economia finanțelor publice este făcută o ipoteză tradițională: datoria actualizată se anulează la infinit. Aplicând această metodă, se poate prevedea, dacă politica actuală este urmată la nesfârșit, suma ce va trebui să fie achitată de fiecare generație pentru a echilibra pe termen lung finanțele publice. Se mai poate distinge ceea ce trebuie să plătească generațiile care
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
calvinist, reunind lideri proaspăt reformați din Întreaga Transilvanie și din mărunțișul de Ungarie rămas după instituirea pașalîcului de Buda. Pastorii și doctorii În noua credință se aflau sub protecția contelui Drágfi, stăpînul ținutului, care Îmbrățișase la rîndu-i preceptele lui Calvin, aplicînd În aria lui de autoritate principiul „cuius regio, eius religio“, altfel spus „a cui e regiunea e și religiunea“. Tatăl și bunicul său fuseseră catolici, iar străbunicul ortodox, mic voievod român de Maramureș cu numele de Drag, după unele surse
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
egoistă, înclinația spre lucruri pernicioase” (Iacob 1,15); - anomia, „fărădelegea”; păcatul presupune transgresarea unor norme divine (1Ioan 3,4); - adikia, „nedreptatea”; păcătosul refuză să fie drept atât față de om, cât și față de semeni (1Ioan 5,17); - prosopolempsia, „favoritism, părtinire”; insul aplică măsura omenească în locul celei dumnezeiești (Iacob 2,9). Blasfemia După dicționarul etimologic al lui Chantraine, blasphemein, în greaca clasică, nu are un sens specific religios, ci înseamnă „a înjura, a vorbi de rău pe cineva, a calomnia”. Este sinonim cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Indiferență sau nepăsare față de consecințele unui acțiuni: „a lăsa să scape”, „a da drumul”, „a neglija”, „a lăsa deoparte”, „a nu se sinchisi”. • Sens care implică ideea de voință: „a concedia”, „a da drumul cuiva”; „a lansa” (lancea, de pildă). • Aplicat la termeni precum „greșeală”, „acuzație”, „condamnare”, verbul aphiemi îmbracă de la sine un sens apropiat de cel de „a ierta”: „a dezlega”, „a disculpa”, „a achita pe cineva”. În Noul Testament, verbul nu are doar sensul de „a ierta”, ci și de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]