73,900 matches
-
contrare dispozițiilor constituționale privind accesul liber la justiție al persoanei vătămate, care nu a fost înștiințată cu privire la dreptul de a exercita, în procesul penal, acțiunea civilă. ... 6. Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens reține că dispozițiile art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală se aplică, fără niciun fel de discriminare, tuturor persoanelor aflate în situații juridice identice. Dreptul la un proces echitabil
DECIZIA nr. 698 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250573]
-
reglementată; ... ... 5. dovada plății taxei judiciare de timbru sau, după caz, a taxei de înscriere la examen. Cuantumul taxei de înscriere la examen și condițiile de plată se stabilesc prin ordin al ministrului justiției. ... (3) În cazul în care se apreciază ca fiind necesare, se pot depune sau, după caz, solicita și alte informații/documente relevante privind formarea profesională, precum suplimentul la diplomă/foaia matricolă, programele analitice ale cursurilor efectuate, descrierea completă a cursurilor/materiilor studiate, documente referitoare la efectuarea cursurilor postuniversitare etc. (4
ORDIN nr. 25/C din 7 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250523]
-
Legea fundamentală și a dispozițiilor din Codul civil referitoare la relațiile de familie - irelevante atât timp cât legiuitorul civil a avut în vedere obținerea unor foloase licite, iar nu ilicite, în condițiile în care, în România, prostituția nu este legalizată. Apreciază că practicarea prostituției în România este incompatibilă cu art. 48 din Constituție, iar norma criticată este clară și predictibilă, nefiind contrară dispozițiilor constituționale invocate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 7 martie
DECIZIA nr. 704 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250465]
-
în condițiile în care anumite acte/fapte ce reprezintă concretizarea efectelor încheierii căsătoriei se pot circumscrie elementului material al laturii obiective a infracțiunii de proxenetism, în forma „obținerii de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției“. ... 7. Tribunalul Argeș - Secția penală apreciază că dispozițiile criticate sunt în deplină concordanță cu prevederile Legii fundamentale. Redactarea actuală a textului de lege criticat conduce la înțelegerea clară a conținutului normei juridice de către destinatarul acesteia, dar și a conduitei interzise. Reține că infracțiunea de proxenetism
DECIZIA nr. 704 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250465]
-
proxenetism nu are un subiect activ circumstanțiat. Orice persoană poate fi autor al infracțiunii, inclusiv un membru de familie, respectiv soțul sau concubinul persoanei majore care practică prostituția, cât timp legiuitorul nu a exclus aceste persoane din sfera autorului infracțiunii. Apreciază că invocarea unei pretinse coliziuni între textul normei de incriminare și dispozițiile Codului civil referitoare la relațiile de familie, care nu ar da posibilitatea destinatarilor normei penale să înțeleagă în ce constă conduita interzisă de textul de lege criticat, este
DECIZIA nr. 704 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250465]
-
2 alin. (6) din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice. ... 8. În ceea ce privește neconstituționalitatea normei penale criticate prin raportare la dispozițiile art. 16 din Constituție, apreciază că aceste dispoziții trebuie interpretate în corelare cu prevederile art. 4 din Legea fundamentală, care vizează criteriile generale de discriminare. Constată că nicio astfel de diferențiere nu este făcută în cuprinsul art. 213 alin. (1) din Codul penal. Consideră că
DECIZIA nr. 704 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250465]
-
nejustificată în raport cu Decizia Curții Constituționale nr. 171 din 23 mai 2001, fiind de natură să relativizeze răspunderea celui îndreptățit să examineze și să interpreteze probele cauzei, părerea sau credința subiectivă a acestuia neasigurând, în mod obiectiv, aflarea adevărului. Apreciază că, pentru a respecta viziunea constituțională asupra înfăptuirii justiției, este mai potrivită formularea art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală, fiind necesară modificarea art. 103 alin. (2) teza a doua din același cod, în sensul înlăturării conceptului de
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
și limitării posibilității pronunțării unei hotărâri de condamnare doar atunci când instanța constată că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială, verb care prin înțelesul său presupune o viziune realistă, independentă de conștiință. ... 6. Tribunalul București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 103 alin. (2) din Codul de procedură penală este întemeiată, iar excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 396 alin. (2), (3) și (4) din același act normativ este neîntemeiată. În privința caracterului neconstituțional
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
care reprezintă, în realitate, cel mai înalt grad al probatoriului în materie penală și al cărei conținut concret va fi stabilit, conform celor reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și de Curtea Constituțională, în funcție de circumstanțele fiecărei cauze. Apreciază că, din aceleași considerente, nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 16 și ale art. 21 alin. (3). ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 8. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 103 alin. (2) și ale art. 396 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură penală sunt constituționale. În acest sens reține că susținerea autorilor excepției cu privire la subiectivitatea aprecierii probelor nu este justificată de
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
103 din Codul de procedură penală menționează fără echivoc că toate probele administrate în cauză vor fi evaluate, astfel încât condamnarea poate fi dispusă doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. Apreciază că textele de lege criticate sunt corelate cu principiul aplicării legii procesual penale, consacrat de art. 5 din Codul de procedură penală, care instituie obligația organelor judiciare de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
instanța de contencios constituțional a statuat, prin Decizia nr. 171 din 23 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 16 iulie 2001, că posibilitatea organului de urmărire penală ori a instanței de judecată să aprecieze fiecare probă potrivit intimei convingeri și conducându-se după conștiința sa este neconstituțională, deoarece prevederile referitoare la înfăptuirea justiției impun judecătorilor să se supună „numai legii“. Prin urmare, reglementarea cenzurată anterior de Curtea Constituțională permitea judecătorului să se conducă după
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
14 ianuarie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală. Arată că nu dorește adăugarea la lege sau modificarea acesteia, ci doar a solicitat ca instanța de contencios constituțional să se pronunțe dacă această lege este constituțională. Apreciază că se încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) prin inexistența în cadrul Codului de procedură penală a unei prevederi care să permită justițiabilului, de multe ori persoană vătămată, să atace cheltuielile către stat impuse de către
DECIZIA nr. 524 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250479]
-
se îngrădește în mod evident accesul liber la justiție“, iar „cel obligat la plata cheltuielilor către stat nu are la îndemână niciun mijloc legal în a se apăra“. Susține că sunt încălcate și dispozițiile art. 22 alin. (1) din Constituție, apreciind că „prin această imposibilitate este afectată în mod evident integritatea psihică a respectivului justițiabil“. „Fiind blocat de inexistența vreunei căi de atac, dreptul indus de această prevedere constituțională este redus la zero pentru persoanele afectate de aceste cheltuieli judiciare impuse
DECIZIA nr. 524 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250479]
-
2) din Constituție, precum și cele ale art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și Protocolul nr. 12 la Convenție. ... 9. Curtea de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Susține că, prin modul în care legiuitorul a reglementat respectivele instituții, acestea se aplică nediferențiat, conferind oricărei persoane aflate în situații identice ori similare posibilitatea uzitării lor. Instituția contestației la executare permite celor care
DECIZIA nr. 524 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250479]
-
cererea. “ ; ... – Art. 598 alin. (1) lit. c): „(1) Contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:[…] c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare. “ ... ... 14. Autorul excepției apreciază că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 22 referitor la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art.
DECIZIA nr. 524 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250479]
-
este ținută de cuantumul cheltuielilor judiciare și de modalitatea repartizării acestora dispuse prin rechizitoriu. Dimpotrivă, aceasta are libertatea ca, în aplicarea dispozițiilor art. 272-276 din Codul de procedură penală și, desigur, pe baza documentelor care atestă efectuarea respectivelor cheltuieli, să aprecieze cu privire la întinderea lor și la modul în care ele se impun a fi suportate de către părțile procesului penal. De altfel, spre deosebire de procuror, care, cu ocazia emiterii rechizitoriului se pronunță doar cu privire la cheltuielile judiciare
DECIZIA nr. 524 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250479]
-
de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare silită, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii“. ... 23. Având în vedere cele anterior expuse, Curtea apreciază că trebuie realizată o distincție între posibilitatea contestării întinderii și modului în care trebuie suportate cheltuielile judiciare avansate de stat, pe de-o parte, și posibilitatea contestării actelor de executare efectuate în cazul executării silite a creanțelor ce rezultă din
DECIZIA nr. 524 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250479]
-
promovarea și susținerea acțiunii civile, provoacă un grav dezechilibru între părțile procesului penal, încălcând egalitatea în fața legii și dreptul la un proces echitabil al celor împotriva cărora sunt exercitate acțiunile judiciare. ... 6. Curtea de Apel București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și ale art. 4 alin. (9)-(15) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 este neîntemeiată. În acest sens, arată că, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (10) din Ordonanța
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
dispozițiile art. 172 alin. (10) din același cod permit ca o astfel de constatare să fie efectuată de către un specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora. Legiuitorul a dat posibilitatea organului de urmărire penală să aprecieze dacă apelează pentru efectuarea raportului de constatare la un specialist din cadrul instituției sau la unul din afara acesteia. Ca atare, nu poate fi primită nici susținerea în sensul că specialiștii la care pot apela procurorii sunt, în mod exclusiv
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
și ale art. 24 alin. (1) din Constituție și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, menționează că dreptul la un proces echitabil reglementat de dispozițiile art. 6 din Convenție se apreciază prin raportare la ansamblul procedurilor judiciare desfășurate împotriva inculpaților, iar nu prin raportare la o singură fază procesuală, respectiv faza de urmărire penală. În același timp, în cursul judecății în fond, dacă instanța apreciază că sunt întrunite cerințele art. 100
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
dispozițiile art. 6 din Convenție se apreciază prin raportare la ansamblul procedurilor judiciare desfășurate împotriva inculpaților, iar nu prin raportare la o singură fază procesuală, respectiv faza de urmărire penală. În același timp, în cursul judecății în fond, dacă instanța apreciază că sunt întrunite cerințele art. 100 și ale art. 172 alin. (12) din Codul de procedură penală, poate dispune, cu respectarea principiului egalității armelor, întocmirea unui raport de expertiză în care să fie analizate obiectivele pe care inculpații le solicită
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
mișcare a acțiunii penale și pentru cauzele în care nu s-a efectuat acest act procesual, nu constituie o încălcare a liberului acces la justiție al persoanelor vizate de dosarul penal, ci o opțiune de politică penală a legiuitorului. ... 7. Apreciază că rațiunea instituirii acestui control diferențiat transpare cu evidență din lecturarea dispozițiilor legale care prevăd soluțiile ce pot fi dispuse de către judecătorul de cameră preliminară în urma soluționării plângerii, respectiv art. 341 alin. (6) și (7) din Codul de
DECIZIA nr. 703 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250565]
-
substanțial diferite, raportat la drepturile procesuale pe care le au acestea și la posibilitatea unei eventuale trimiteri în judecată, raportat la natura soluțiilor ce pot fi dispuse, conform art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală, motiv pentru care apreciază că se impune instituirea unui tratament diferențiat în privința întinderii controlului jurisdicțional pe care îl poate realiza judecătorul de cameră preliminară în ceea ce privește plângerea împotriva soluției de clasare. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIA nr. 703 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250565]
-
dispozițiile art. 341 alin. (6) și (7) din Codul de procedură penală, a soluțiilor ce pot fi date de judecătorul de cameră preliminară plângerii împotriva ordonanțelor procurorului de neurmărire/netrimitere în judecată. Astfel, indiferent de soluția pronunțată, judecătorul de cameră preliminară apreciază și cu privire la probele administrate în dosarul de urmărire penală, inclusiv sub aspectul dacă acestea sunt sau nu suficiente pentru a fundamenta soluția organului de cercetare penală. Admițând plângerea și desființând soluția atacată, instanța poate să dispună, motivat, fie
DECIZIA nr. 703 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250565]