6,861 matches
-
emanciparea noastră națională prin deșteptarea instinctului național „amorțit până atunci de slavonism, grecism și calvinism”. Și într-adevăr, prin întemeierea școlilor pentru popor, apariția la Blaj a celui mai puternic focar de cultură românească de unde a și plecat iluminismul școlii ardelene prin Samoil Micu (Klein), Gheorghe Șincai, Petru Maior și alții, personalități ce aveau să demonstreze științific și prin documente originea latină a „neamului și graiului nostru”, s-au realizat poate cei mai importanți pași pe calea emancipării noastre naționale. Epoca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care suspenda „pomana“ lui Năstase. Dar a doua zi votează împotrivă. Ce se întâmplă, el a vrut, dar nu s-a putut, asta e. Cum nu se va putea reforma PSD-ul, agitația din jurul subiectului mi se pare sterilă. Organizațiile ardelene l-ar pensiona pe Iliescu, în timp ce în Moldova și în Muntenia pesediștii par să se fi săturat de aroganța lui Năstase. Spre ghinionul lor, PSD-ul n-are mulți lideri de recunoaștere europeană, așa că nu va putea renunța la Năstase
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
în interior, după pensionarea forțată a liderului tradițional. Dislocarea lui Ion Iliescu a lăsat un vid de putere pe care noul președinte Geoană îl umple doar formal. El este un președinte de conjunctură. Se știe că la Congresul PSD grupul ardelean condus de Ioan Rus și-a dat mâna cu „tabăra sudistă“ a lui Mitrea, pentru a lăsa în ofsaid tandemul Iliescu- Năstase. Suficient pentru o lovitură de partid, dar insuficient pentru un nou proiect politic. Fără Iliescu, PSD va pierde
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
alții - mai în vârstă (cred că decan am putea-o numi pe doamna Antoaneta Ralian, deși prezentarea zice că-i născută în 1942Ă, unii sunt mari vedete, alții abia ies la rampă, unii-s moldoveni, alții munteni, ici-colo oleacă de ardeleni și stup de olteni, după cum l-a lăsat inima pe stolnicul Chivu. I-a îmboldit pe toți vreme de aproape trei ani și, pentru că nu s-a dat bătut, a sosit și răsplata: fiecare a pregătit și adus în cele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
Se potrivește calităților lor de muncă, studiu, reflecție, raționament și generalizare. Istoria are astăzi în România reprezentanți importanți: Antonovici, care publică documente prețioase; Arbure, istoric al Basarabiei în secolul al XIX-lea; Bărbulescu, care se consacră studiilor slavo-române; A. Bârseanu, ardelean, membru al Academiei Române, istoric și folclorist; N. Densusianu, Dobrescu, B. Ducia, Erbiceanu, care studiază fanarioții și influența greacă în România; G. Ghibănescu, aplecat asupra Evului Mediu; Ionnescu-Gion, istoric bine informat al orașului București, al fanarioților și al raporturilor între Ludovic
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
un Javier Bardem tăiat în stâncă, de un umor negru neegalat decât de o sete de a ucide care depășește omenescul). În același timp, șeriful Ed Tom Bell (un Tommy Lee Jones blând ca un moldovean și chibzuit ca un ardelean) devine și el interesat de caz, prinzând niște fire care îl aduc la final cu un pas înaintea eroului, sperând să-i salveze viața. Pe o hartă abstractă, schema devine evidentă. Eroul Llewelyn se află între bine și rău, gonit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
unor domenii de maxim interes: bazele genetice ale imunologiei, cu referire particulară la imunologia de transplant și bazele genetice ale cancerului, teribila maladie grevată încă de o mortalitate foarte ridicată. Cel de al doilea coordonator al monografiei, prof. dr. Aurel Ardelean, s-a ilustrat în domeniul biologiei celulare ca specialist și excelent organizator și ctitor de învățământ biologic și medical, în România. Onoarea de a prefața această foarte interesantă și necesară monografie îmi revine probabil în virtutea faptului că, de-a lungul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
al doilea centru de chirurgie tiroidiană din București, evident după colegii din Institutul Parhon. În 2010, un work- shop pe această temă, organizat în spital a fost de asemenea foarte bine primit. Conf. Dr. Miron, precum și colaboratori apropiați ca Dr. Ardelean, Dr. Calu, Dr. Angelescu au beneficiat de numeroase burse de studii sau au participat la o serie întreagă de cursuri de specializare în centre chirurgicale de prestigiu din Franța, Belgia, Austria, Germania, Israel Serbia etc. Acest lucru a permis abordarea
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
rusești li s-a permis să traverseze teritoriul României, împreună cu tancuri și avioane, iar românii le-au dat mâncare și cazare contracost,,. Urmează o ,,subtilă,, cugetare ce demonstrează că celebra noastră criză nu-i chiar o noutate în istorie: ,,Școala Ardeleană nu a avut propriu-zis sediu, din lipsa fondurilor austro-ungare,,. Iată și o spectaculoasă etimologie, însoțită de o îndrăzneață hermeneutică a limbii latine care-i lasă gură-cască pe absolut toți filologii: ,,Alexandru Lăpușneanu s-a ținut de cuvânt atunci când a spus
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
dintre noi, prin filtrul minții, pe omul, pe profesorul, cu calități și cu defecte, așa cum le are orice om care trăiește și muncește o viață într-o colectivitate cum este cea de la Facultatea de Fizică a Universități ”Alexandru Ioan Cuza”. Ardelean prin naștere, născut și crescut într-o veche tradiție românească, tradiție din care a pornit și nevoia lui de a ști, de a cunoaște, a ajuns la Iași, la Facultatea de Matematică și Fizică (atunci) și apoi la Facultatea de
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
decît atît, a ieșit din granițele țării, răspîndindu-se și în închisorile țărilor vecine. De exemplu, refrenul "E greu, e greu, e foarte greu/ Aici unde sînt eu" poate fi auzit și în pușcăriile din Moldova sau Ungaria. În special cîntecele ardelene ("Pleacă trenul de recruți/ Încărcat cu deținuți" sau "Pușcărie, pușcărie/ Urîtă mi-ai fost tu mie") sînt fredonate și în centrele de detenție din Ungaria. Această răspîndire regională, est-europeană a fost facilitată de caracterul simbolic al folclorului penitenciar. În versuri
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
i-a fost trimisă gen.Prezan care se afla în fruntea armatei,de mult, peste Carpați. Acesta nu a luat în seamă indicațiile lor,asumându-și răspunderea pentru apărarea populației de bandele anarhiste străine și asigurându-le ordinea și liniștea ardelenilor. Un alt conațional al vremurilor col. D.Rădulescu ,consemnează în " Amintiri despre mareșalul Prezan" -“Acest comandant personifică figura marilor căpitani de oști. Este un om cultivat, de o înaltă moralitate, lipsit de fățărnicie, sincer și principial.Așa l a cunoscut
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
altele, declara:" Principalele scopuri ale politici mele vor fi recuperarea la Patria-Mamă a provinciilor Basarabia, Bucovina și Transilvania. Fac această declarație de la începutul relațiilor noastre." După revenirea în țară, la 1 Decembrie 1940, la Adunarea de la Alba Iulia, declara: " Frați ardeleni, 1 Decembrie este ziua durerii neamului.......am umplut de rușine paginile de glorie a istoriei luptelor noastre,....sângele ultimilor 800.000 de morți, în bătăliile pentru libertatea neamului nostru, a independenței și suveranități țării noastre." Prin aceste declarații își începea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
felu de a gândi, logica omului cumpătat și multe alte calități, pe care nu le găsești la oricare, pe lângă faptul că era un om prezentabil, drăguț și sexi, cum apreciază tinerii din zilele noastre și-n special mass-media contemporană. Un ardelean din cei care gândesc de două ori și după aia vorbesc. Acum l-am întâlnit pe Paul, cu statut de pensionar și el ca și mine, dar nu și-a pierdut calitățile din tinerețe, numai că este ridat și uzat
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
își ia inima-n dinți și se apleacă din nou spre colegul de compartiment. — Auzi, întreabă el, da’ al cui ești matale din Toga-Toga? Toată lumea e conectată cu toată lumea Această glumă, o preferată printre antropologi, nu este neapă rat despre ardeleni, olteni sau moldoveni, și nici măcar despre țărani. Ea reflectă nevoia fundamentală a oamenilor de a pune lucrurile într-un context familiar și, desigur, face referire la faptul că în societățile tradiționale, care în principiu au un număr limitat de membri
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
naivitatea reală a naratorului cu suflet de copil. Fraza e cel mai adesea amplă, natural proustiană, uimind meandrele rememorării și înghițind, încăpătoare, divagațiile aluvionare de tot soiul. Din aceste divagații, totdeauna foarte interesante, se vede un lucru surprinzător: cât de ardelean era, în adâncul sufletului, estetul I. Negoițescu, evocând, de pildă, Clujul de altădată din „ziua morților“, definind, în linia lui Max Weber, burghezia transilvană și urmărindu-i ascendența până la preoții, notarii și învățătorii de țară etc. El are o memorie
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
întorcea acasă de la o libație. Ortodox, bunicul meu a studiat teologia la Sibiu, unde s-a împrietenit cu colegul său de facultate Nicolae Ivan, viitorul episcop de Cluj. Sub îndemnul acestui prieten, probabil, a participat la lupta națională a românilor ardeleni împotriva asupririi maghiare și a fost unul din cei 237 de bărbați care în anul 1892 au pornit la Viena ca să înmâneze împăratului Memorandul. Înscăunat după Unirea din 1918 în nou înființata (reînființata) episcopie a Vadului și Feleacului, Nicolae Ivan
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
din Voila, de lângă Făgăraș, care, se vede, știa bine că deține doar titulatura nobiliară cea mai de jos în Ardealul unguresc, dar în fotografii arăta ca și cum ar fi vrut totuși să și sublinieze nobilitatea: n-am întâlnit, public, la românii ardeleni particula evocatoare decât la cântăreața Aca de Barbu, care a întrupat pentru mine, în îndepărtata copilărie, cea dintâi Toscă). Era frumoasă mătușa mea și mi se părea atunci foarte cultă (ceea ce nu era), fiindcă citea romane în germană, franceză, italiană
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
târziu am auzit că a fost foarte nemulțumită de căsătoria fiului ei cu o fată de popă de la țară - asistase la nunta lor în Diug, împreună cu sora ei, Ana, care strâmba din nas fără jenă): habar n-avea că românii ardeleni din orașe se trăgeau aproape toți de la țară și se mândreau cu originea lor rusticană. Oricât eram de copil, am observat de îndată diferența de mentalitate dintre lumea de dincoace și de dincolo de Carpați; cea de dincolo îmi părea cam
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
continuat și ea să se manifeste. Seara, după ce-și lepăda hainele ca să se culce, mă înfățișam în odaia ordonanței, dornic să „mă joc“ cu sexul lui - dar câte seri, tot atâtea eșecuri ce nu mă dezarmau: ostașul ăsta, român ardelean, mă respingea cu cea mai mare hotărâre, nelăsându mă nici să mă ating de trupul lui și amenințându mă că mă spune „domnului căpitan“. Nici o atracție nu mi-a stârnit, în schimb, soldatul care îmi da lecții de vioară, masiv
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de un aghiotant. Aiudul era un orășel foarte mic și foarte provincial, a cărui viață socială se învârtea în jurul garnizoanei ce avea în frunte un general cu numele de Nicolau, om de treabă și de viață, însă cumpătat, destul de riguros ardelean (trecuse de tânăr în Regat, unde intrase în școala militară). Mică și fără pretenții la înfățișare, generăleasa, regățeancă, patrona agreabil și cu tact această societate, compusă totuși mai cu seamă din „regățeni“, dacă nu numai din militari. Aveau un băiat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și Grigore Popa, familia Gălan (Ion Chinezu fusese numit consul al României la Cluj). Pe lângă faptul că urma să fiu student (îmi și cumpărasem șapcă de catifea roșie, cu cozoroc negru, rotundă și cu auriturile de rigoare, conform tradiției universitare ardelene) și încă - pe neașteptate, căci în Cluj n-ar fi fost posibil, continuând să locuiesc împreună cu ai mei - independent, senzațional de importantă a fost pentru mine descoperirea Sibiului, unde nu mai poposisem până atunci. Aspectul total germanic - prin ziduri, dar
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
luat ființă în anul 1870. Era, la vremea respectivă, cea de a șasea școală de acest fel din "Principate", după cele două din București, și câte una în Iași, Ploiești și Focșani. Primul ei director a fost cunoscutul animator unionist ardelean Ioan Popescu, profesor de pedagogie, care, într-o circulară adresată tuturor directorilor școlilor primare din toate județele, ruga să fie îndrumați cât mai mulți elevi spre "cariera de învățător în toate comunele rurale, care să destrame întunericul neștiinței de carte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
visul ... ca orice vis ... mai ales dacă e frumos ... nu ține mult. Alungarea de la "Național" ... căci a intrat în renovare ... m-a adus la realitate. Căminele studențești nu funcționau și nu erau funcționale ... Universitatea abia de se întorsese din refugiul ardelean și avea multe alte priorități în vederea deschiderii cursurilor. Am moțăit două nopți în sala de așteptare de la gară ... dar era arhiplină cu călători în tranzit și care așteptau trenuri mereu amânate sau anulate ... căci haosul din timpul războiului nu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Dar și-a continuat viața la Arad. Fusese mobilizat ca ofițer de rezervă în armata română, dar pentru scurtă vreme. Avea un frate care nu fusese bun la nimic și care, după ce terminase liceul, umblase cu tot felul de politicieni ardeleni de genul lui Cicio Pop. Nu știu cum de ajunsese în închisoare și nici ce i s-a întâmplat. Dar îmi mai amintesc și de un tânăr care își făcuse serviciul militar, înainte de război, în jandarmerie și apoi devenise agent secret. Trăise
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]