52,493 matches
-
în control. Ba chiar se întreabă dacă nu cumva organizatorii au adus și praf, cu basculantele, înainte de începerea spectacolului... Ajunse, într-un final, la concluzia deloc liniștitoare că totul era mult prea bine pus la punct pentru o simplă manifestare artistică destinată a atrage turiștii în cetate, la sfârșit de săptămână. Figuranții din fața lui nu păreau a fi deloc figuranți, clic, clic, clic, iar ideea aceasta, oarecum nebunească, dar nu nebunească pe de-a-ntregul, totuși, i se înșurubă în minte, sfredelindu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
bogată - fluieră satisfăcut) ba de unul, ba de altul, în funcție de chef, potență, imaginația perversă sau dorința fiecăreia dintre ele de a ajunge cât mai repede on top, pe culmile unei celebrități care își trăgea seva dintr-o sexualitate așa-zis artistică impusă și acceptată fără mofturi. Câteva secunde de tăcere, apoi un spot publicitar. O pastă de dinți minune, recomandată de toate asociațiile medicilor stomatologi (fără clienți, rosti, amuzat) și o periuță care nu dădea randament decât, bineînțeles, în compania acelei
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
întâmplă... Niciun zvon nu fusese confirmat, însă, spre dezamăgirea clevetitorilor, iar gurile acelea rele își acceptaseră propria neputință și fuseseră reduse, încetul cu încetul, la tăcere. Ne aflăm într-o cameră înaltă, luminată de un candelabru cu șase brațe, răsucite artistic, iar fiecare bec își aduce tributul de lumină, astfel încât stăpâna casei nu este nevoită să ceară aprinderea unor lumini suplimentare puteți să renunțați la candelabru, dacă nu vă place, și să vizualizați tablourile în penumbră, luminate, fiecare în parte, într-
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
să poposească într-un spațiu gol, acolo unde ar fi trebuit să fie (sau urma să fie, este și aceasta o ipoteză de care trebuie să ținem seama) o altă operă de artă, produsul finit al unor ore de trudă artistică prestată de un (alt) pictor genial - sau ștampilat cu însemnul genial la multă vreme după ce a dispărut din lumea muritoare, plin de lipsuri, datorii, regrete, decepții, două-trei încercări de sinucidere, eventual o boală venerică primită cadou din partea unui destin ironic
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
care pictase tabloul, evident, îl bănuiai în fața lor, atent la fiecare tușă, transmițându-le să nu se miște. În pofida faptului că ei dădeau senzația clară că tocmai asta ar fi dorit să facă în acele momente. O lucrare deosebită, valoarea artistică nu putea fi pusă la îndoială nici de către un critic nervos fiindcă și-a surprins nevasta în pat cu băiatul angajat pentru a curăța piscina, dar senzația pe care o avea privitorul - mai puțin Lady Esmeralda, să spunem - era aceea
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
reduce timpul necesar realizării unui obiectiv (în contextul în care timpul este expresia unei acțiuni în organizarea modernă, reducerea lui e un deziderat comun); oamenii se pot bucura de avantajele cunoașterii acumulate de generațiile anterioare. Organizațiile economice, politice, juridice, militare, artistice, administrative, școlare sunt tot atâtea mecanisme care pun în mișcare oamenii în vederea obținerii unei eficiențe sociale și individuale maxime. M. Crozier consideră că succesul marilor organizații constituie una din caracteristicile esențiale, dacă nu chiar caracteristica fundamentală a societății moderne. Omul
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
pentru o idee, faptă etc. Dobândirea prestigiului și accesul la autoritate nu se petrec instantaneu, ci în etape, treptat. Acest lucru este posibil în puține cazuri, fiind tărâmul cu predilecție al unor succese de referință: realizarea de acte temerare, succese artistice și sportive. Uzând de statutul său de fost ambasador în U.R.S.S. și în Republica Populară Mongolia președintele Juan Antonio Samaranch își creează o rețea de relații personale în special în blocul socialist și în țările lumii a III-a
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
al USA și SLOC (Comitetul de Organizare al JO de la Salt Lake). S-au stabilit noi cote de piață pentru protejarea imaginii olimpice și pentru drepturile partenerilor. Pentru prima dată au fost redate instant reluări video (la probele de patinaj artistic). Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 153 2004, JO de vară de la Atena. Programul de sponsorizare a fost al doilea program ca mărime care a adus un buget consistent OCOG-ului. Sponsorii locali au reprezentat un procent
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
fost foarte accesată (11,3 miliarde de accesări). 2.1 miliarde de telespectatori din 160 de țări au urmărit 2002, JO de iarnă de la Salt Lake City. Pentru prima dată au fost redate instant reluări video (la probele de patinaj artistic). Drepturile de difuzare a JO de vară de la Atena 2004 au mărit veniturile OCOG-ului cu 1.400 milioane USD. Mai mult de 300 canale de TV au furnizat 35.000 de ore dedicate JO, iar mai mult de 3
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
e un mare talent și ne face o deosebită onoare, Filarmonicii și țării. Simțeam că zbor, chiar și fără aripi. Mihai, Mihai al meu mă răsplătea cum nici nu visasem. Își clădise cu seriozitate, multă strădanie și muncă o carieră artistică strălucită, ce-i pusese în evidență talentul. A avut noroc s-o întâlnească pe Beatrice, care l-a înțeles, l-a susținut, l-a încurajat. Beatrice avea același fel blând, generos și înțelept de a fi ca și mătușa ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Cucuteni, prin forma și plastica sa originală, demonstrează vechimea și talentul acestor locuitori. Obiectele ce ni s-au păstrat din epoca metalelor (bronz și fier) , precum uneltele și obiectele de podoabă, dovedesc gust estetic, aceste obiecte având nu numai valoare artistică, ci și practică. Evul mediu ne-a lăsat Mănăstirea Probota, una din cele mai mari realizări ale arhitecturii feudale din Moldova. În epoca modernă și contemporană, în comuna Lespezi, îndeosebi în târgul Lespezi, există elemente multiculturale aduse de lipoveni (limbă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
un atelier de croitorie și o cantină. Ca recitatori cunoscuți erau Dumitru Bitter, dirigintele Poștei, și Ionel Caba. Pe scena căminului cultural din Lespezi s-au pus în scenă și piese de teatru. Cele mai importante concursuri și festivaluri cultural artistice intercomunale se desfășurau pe această scenă sau pe terenul sportiv în perioada de vară. După 1990, s-a construit o scenă în Obor (târg). În continuare se vor putea organiza manifestări cultural-artistice și în sala de sport din Lespezi. În
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
limba română Emilia Palade, fiică a satului. Micuță de statură, nu avea astâmpăr, fiind într-o permanentă căutare de nou. Zâmbitoare, cu ochi pătrunzători, era foarte autoritară cu tinerii care activau la căminul cultural. Talentată, își crea singură textele brigăzilor artistice școlare și de la căminul cultural cu care a ajuns în mai multe rânduri la fazele județene. Brigada artistică La noi în sat cuprindea tineri de diverse meserii: cadre didactice, țărani, șoferi, tractoriști, deveniți adevărați actori care susțineau spectacole în satele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de nou. Zâmbitoare, cu ochi pătrunzători, era foarte autoritară cu tinerii care activau la căminul cultural. Talentată, își crea singură textele brigăzilor artistice școlare și de la căminul cultural cu care a ajuns în mai multe rânduri la fazele județene. Brigada artistică La noi în sat cuprindea tineri de diverse meserii: cadre didactice, țărani, șoferi, tractoriști, deveniți adevărați actori care susțineau spectacole în satele din jur și în orașul Pașcani. A condus și un grup de bocitoare (Ana Grigoraș, Geta Pascal, Geta
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
anii 1970 s-a pus în scenă piesa Năpasta, avându-i în rolurile principale pe profesorul Mihai Marian și pe profesoara Eugenia Ciopraga. Alături de aceste piese din repertoriul clasic s-au jucat multe alte piese scurte cu caracter educativ. Programele artistice erau presărate cu recitări care emoționau sala, interpretate de Petruță si Valerică Ciolac, cu poezii și snoave ale rapsozilor populari Dumitru Coștiug și Dumitru Slătineanu, ultimul fiind invitat și la Radio Iași. Grupul vocal condus de învățătoarea Maria Turicof a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Montajul literar-muzical File de istorie a fost laureat al Festivalului Pionieresc desfășurat la Sala Palatului din București. Periodic au loc duminici cultural-sportive la care participă școlile din comună. De o mare audiență s-au bucurat copiii care au susținut programul artistic cu ocazia Zilelor Școlii Heci» din anul școlar 1984-1985, sub conducerea directorului Ioan Ciubotaru. Printre cadrele didactice cu rezultate remarcabile pe plan cultural, se numără și învățătoarea Maria Roșca. O contribuție deosebită și-au adus animatorii culturali, unii foști directori
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și Heci. Bine pregătită profesional, și-a susuținut toate gradele didactice. Având chemare pentru meseria de educator, pune suflet în tot ceea ce face. Este apropiată de elevi și încearcă să-i educe nu doar de la catedră ci și prin activitățile artistice de calitate pe care le organizează. O demonstrează rezultatele obtinuțe de-a lungul carierei: - cu piesa „Păcală și Tândală”, având ca actori mânuitori de păpuși elevi de la școala Heci, a ocupat locul I la concursul desfășurat la Teatrul „Luceafărul” din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lui Rabin-dranath Tagore au fost prezentate în 332 de poziții bibliografice. Literatura persană a fost cunoscută, în acea epocă, îndeosebi prin Catrenele lui Omar Kayyam, traduse de Al. T. Stamatiad, despre care Al. A. Philippide scria în Adevărul literar și artistic, din 22 mai 1932: "Aceasă poezie fatalistă și senzuală, voluptoasă și melancolică, a găsit în limba noastră, prin dragostea și înțelegerea d-lui Stamatiad, o interpretare plină de talent și frumusețe." De o maximă utilitate este Indicele de nume din
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
despre ei în paginile acestei reviste, apreciindu-le în mod deosebit plastica corporală de o deosebită valoare. Dar toți cei patru interpreți, primilor doi deja amintiți alăturându-li-se și Ioana Marghidan și Casandra Stelea, par a forma o familie artistică, împreună cu autorul spectacolului, fiecare fiind pe rând coregraf sau dansator sau actor în creațiile celorlalți. Celor patru artiști pomeniți li s-a alăturat în Promised Land și micuța interpretă Elisabeta Mihai. Arcadie Rusu a fost la rândul său dansator în
Caleidoscop coregrafic (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7185_a_8510]
-
pastorale să păstreze arta și artistul în spații aseptice și în universuri prin care circulă doar acei curenți de aer care se nasc din bătaia de aripă a îngerilor, lumea se mișcă incredibil de repede, iar formele simbolice și comportamentul artistic se primenesc odată cu ea. Artistul, indiferent de limbajul în care s-a specializat - în măsura în care această specializare mai există -, se afirmă printr-o gesticulație multiplă, se implică direct în cotidian, se eliberează de atemporalitatea glacială și trăiește, în priză directă și
Contradicțiile lui Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7187_a_8512]
-
a specificității umane prin proiecția simbolică și prin aspirația spirituală, și într-una Apuseană, marcată de postindustrialism, în care valorile statice, de factură muzeistică, și glosele hedoniste și-au pierdut grav autoritatea, în locul acestora promovîndu-se, prin mecanisme economice specifice, atitudini artistice neconvenționale și nenumărate experiențe legate nemijlocit de noile materiale și tehnologii. Într-un asemenea mediu, a cărui ostilitate este indiscutabilă, Bata Marianov și-a căutat, asiduu și conștient, argumente solide pentru propriul său demers. Refuzînd să-și reconsidere, dacă nu
Contradicțiile lui Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7187_a_8512]
-
chiar monologuri, el a căutat să argumenteze, cu o credință autentică și cu o enormă energie morală, necesitatea unei Arte înalte, pornită din infinitul originar și limitată, dacă se poate spune așa, de infinitul năzuinței spirituale. Acest tip de proiecție artistică protejează, în continuare, statutul romantic și demiurgic al artistului și asigură o viguroasă consecvență în gîndirea formei, în opoziție vădită și de-clarată cu statutul artificial pe care artistul l-a dobîndit în Occident și cu efemeritatea, in-con-sec-vența și derizoriul expresiei
Contradicțiile lui Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7187_a_8512]
-
observă cu multă îngrijorare în jurul lui: un artist coborît în istorie, angajat în salubrizarea ei, în căutarea celor mai eficiente forme de supravețuire. Numai că, spre deosebire de modelul incriminat, el nu și-a pierdut nici credința în resursele supramundane ale limbajului artistic și nici speranța că Arta poartă încă în sine energii purificatoare. Fără să-și propună și, evident, fără să-și pună această problemă, sculptorul trăiește una dintre cele mai autentice experiențe postmoderne, chiar dacă, aparent, opțiunea lui este pentru modernitate: anume
Contradicțiile lui Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7187_a_8512]
-
-și pună această problemă, sculptorul trăiește una dintre cele mai autentice experiențe postmoderne, chiar dacă, aparent, opțiunea lui este pentru modernitate: anume unirea contrariilor, sentimentul acut al orizontalei, simultaneitatea sinoptică. Nostalgia originilor, sursa arhetipală și un oarecare ambalaj magic rezervat formei artistice îmbogățesc și ele complicatul inventar al acestor experiențe de tip alexandrin la care istoria ne racordează astăzi, chiar și în afara consimțămîntului nostru.
Contradicțiile lui Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7187_a_8512]
-
plan muzical, din ultima perioadă a vieții ei. Astfel, crezând că întreaga sa carieră s-a sfârșit, Mădălina Manole ar fi decis să-și pună capăt zilelor. „Pentru subiect nu există decât două propoziții în viață. Ori rămâne acea valoare artistică la nivelul așteptărilor și la nivelul la care s-a obișnuit, (...) ori nu”, se arată în raportul anexat la dosarul anchetei. Cu toate acestea, părinții cântăreței, Eugenia și Ion Manole, consideră că Petru Mircea, fostul soț al Mădălinei, consideră că
De ce s-ar fi sinucis Mădălina Manole. Vezi ce spun specialiștii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/71974_a_73299]