5,885 matches
-
o boltă cu nervuri fine de piatră cioplită, poleite cu aur. În interiorul pridvorului sunt două bănci de piatră. Deasupra pridvorului se află camera clopotelor, unde se ajunge prin exterior pe o scară mobilă sau prin interior printr-o străpungere în bolta pronaosului. Această încăpere fără ferestre are trei deschideri terminate în arc frânt. În interior, biserica este împărțită în pronaos, naos și altar. Între pronaos și naos se află un perete străpuns de ușă dispusă în ax. Aceste încăperi au bolți
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
bolta pronaosului. Această încăpere fără ferestre are trei deschideri terminate în arc frânt. În interior, biserica este împărțită în pronaos, naos și altar. Între pronaos și naos se află un perete străpuns de ușă dispusă în ax. Aceste încăperi au bolți semicilindrice în stil romanic, întărite prin patru arcuri dublouri paralele, sprijinite de pilaștri formați din mănunchiuri de câte trei coloane angajate în pereții laterali. Catapeteasma bisericii datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (1792), fiind realizată cu cheltuiala lui Ieremia
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
sunt: "Nașterea Domnului", "Întâmpinarea Domnului", "Prinderea lui Iisus", "Vânzarea lui Iuda", "Rugăciunea de pe Muntele Măslinilor", "Spălarea picioarelor", două scene cu "Împărtășirea apostolilor", "Cina cea de taină", "Mormântul lui Iisus", "Învierea prin pogorârea la iad", "Jertfirea lui Isac" etc. Pe calota boltei este reprezentată Maica Domnului cu pruncul, înconjurată pe laturi de câte doi îngeri. Pe pereți se întâlnesc și grafite, unele datate ca "Eremia biv logofăt Grecul 1598". Ansamblul pictural interior este în prezent în restaurare sub coordonarea unui profesor restaurator
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
face pe sub un turn clopotniță de lemn. Acesta are un plan pătrat cu structură metalică și închideri din lemn, învelitoare din șiță. Turnul clopotniță are două nivele: la primul nivel (parterul) se află o deschidere de acces sub forma unei bolte în plin cintru care cuprinde și poarta metalică de intrare, iar la etaj este camera clopotelor. În curtea bisericii se mai află o construcție anexă din zid și învelitoarea din tablă zincată cu rol de magazie, depozit și casă de
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
trei registre, iar brâul superior, aflat sub cornișă, este format din ocnițe. În interior, biserica este compartimentată în 3 încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul este separat de naos "prin doi stâlpi de stejar fasonați în bardă". Spațiul nu prezintă bolți la partea superioară, ci un planșeu de scândură.
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
câțiva ani mai târziu. La fel ca și cea din Talpe se distinge drept una dintre frumoasele monumente de arhitectură sacrală din lemn de pe meleagurile Bihorului, caracterizată prin motivele astrelor cerești sculptate în relief pe portale și în grinzile de sub bolta navei. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . O biserică de lemn mai veche, acoperită cu șindrilă, a fost menționată în Saca în anii 1724-1725. Aceea a fost donată credincioșilor din Belejeni în anul 1818
Biserica de lemn din Saca () [Corola-website/Science/317202_a_318531]
-
Osul occipital sau occipitalul ("e") este un os nepereche, situat median în partea posterioară și inferioară a craniului, participă la formarea bazei craniului și a bolții (calvariei) acestuia și a plafonului rinofaringelui. Este un os plat și recurbat cu formă romboidală neregulată. El este străbătut de o gaură largă - gaura occipitală mare ("Foramen occipitale magnum") în jurul căreia se dispun cele patru porțiuni ale osului: porțiunea bazilară
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
adaosuri au modificat forma bisericii, prin care "„se întunecă întru câtva frumusețea vechii bisericuțe”" după cum remarca Al. H. Simionescu. Biserica "Sf. Arhangheli" a ars în anul 1921, ea fiind restaurată în 1957. Pereții interiori ai bisericii vechi, inclusiv turla și bolțile, au fost tencuiți și pictați în frescă în perioada 1956-1957 de către pictorul arhimandrit Vartolomeu Dolhan (1912-1980). Specialistul Dumitru Agachi a observat în anul 2004 că structura de rezistență a bisericuței de lemn era degradată cu o tendință de generalizare și
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
a europenității, pe care orbită am fost dintotdeauna, având nevoie însă, din când în când, de niște confirmări în plus. Poezia de acum are un ritm și un contur grafic în trepte, sugerând arcurile podurilor întinse peste canalele venețiene și bolțile catedralei San Marco: poeta îți rostește discursul de parcă ar urca sau coborî versantele lunecoase ale unor stări sufletești. Absorbind deopotrivă meandrele dureroase ale vieții - exodul basarabean - și efluviile unui spațiu italian încărcat de un imens prestigiu istoric și cultural, noua
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
o fundație de beton, căpătând în final imaginea bisericii tip navă. Cu planul dreptunghiular, cu colțurile teșite la pronaos și altar, lăcașul de cult din Bretea Mureșană se înscrie în tipologia clasică vest-ardeleană. Naosul și altarul erau acoperite inițial cu bolte cilindrice, iar pronaosul cu tavan drept. Peste pronaos, turnul-clopotniță se remarcă prin dimensiunile neobișnuite ale elementelor de perete, care au avut ca efect pierderea stabilității. Îmbinările pereților - în stilul tradițional românesc (coadă de rândunică, spre exemplu, ½ lemn cu prag simplu
Biserica de lemn din Bretea Mureșană () [Corola-website/Science/317239_a_318568]
-
cu prag simplu etc), precum și învelitoarea din șiță produc o impresie estetică deosebită. Din fericire, s-au luat măsuri nu doar pentru consolidarea edificiului de lemn, ci și pentru revenirea la forma originală: modificarea siluetei turnului și a fleșei, reconstituirea bolților și peretului între pronaos și naos, reconstrucția în forma originală a șarpantei, streașinii, turlei etc. Sistemul constructiv folosit este tipic pentru majoritatea bisericilor din lemn din zona Ardealului de vest, fiind realizat dintr-o suită de subansambluri constructive caracteristice, toate
Biserica de lemn din Bretea Mureșană () [Corola-website/Science/317239_a_318568]
-
sub formă de frânghie întrerupt de rozete. Pronaosul are formă poligonală cu trei laturi. Naosul este separat de pronaos printr-o colonadă din lemn având la partea superioară grinzi cioplite cu înflorituri. La partea superioară a naosului se află o boltă semicilindrică, alcătuită din dulapi de stejar ciopliți. Altarul are formă tetragonală, având o absidă decroșată față de restul construcției. El are la partea superioară o cupolă octogonală din lemn.
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
a fost reparat în anii 1956 și 1968 pe vremea preotului Alexandru Țurcanu. Lucrările din 1956 au constat în reînnoirea fundației, construirea unui trotuar din beton, repararea ulucelor, burlanelor și dușumelelor, reînnoirea pridvorului, legatul în ancore și vopsitul pereților, zugrăvitul bolților. Cheltuielile s-au ridicat la suma de 30.000 de lei, donați în numerar, cerarea și zile muncă de către enoriașii satului Vorovești, ajutați de localnicii satelor învecinate Uricani, Bogdănești și Brătuleni. Lucrările au fost executate de meșterii T. Popa, N.
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
1926, 1936 și 1958. În 1920 a fost adăugat un pridvor închis pe latura de sud-vest a bisericii. Lăcașul de cult a fost tencuit în interior în 1947. La reparațiile din 1958 s-a consolidat peretele nordic, s-a refăcut bolta naosului și s-a înlocuit acoperișul cu o învelitoare din draniță. În secolul al XX-lea, pereții exteriori ai bisericii au fost tencuiți și văruiți în culoarea albă. În curtea bisericii se intră pe sub un turn clopotniță din lemn construit
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
turnul bisericii, sprijinit pe stâlpi de stejar. Clădirea este compartimentată în interior în pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are formă pătrată și se află adosat pe latura de sud a pronaosului. Pronaosul are formă poligonală, fiind acoperit cu o boltă octogonală cu muchiile finisate. Între pronaos și naos se află un perete din lemn masiv, traforat, cu trei deschideri ce au marginile „înflorite”. La partea superioară a naosului se află o boltă mare de formă octogonală, sprijinită pe opt arcuri
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
Pronaosul are formă poligonală, fiind acoperit cu o boltă octogonală cu muchiile finisate. Între pronaos și naos se află un perete din lemn masiv, traforat, cu trei deschideri ce au marginile „înflorite”. La partea superioară a naosului se află o boltă mare de formă octogonală, sprijinită pe opt arcuri de lemn de stejar, împodobite cu sculpturi în rozete. Catapeteasma bisericii este confecționată din lemn de stejar cioplit, având icoane pictate în ulei în stilul neobizantin, în a doua jumătate a secolului
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
înscrie într-un plan ușor trapezoidal cu laturile longitudinale paralele care delimitează o curte interioară lungă de 24,60nbsp;m și lată de 4,80nbsp;m. Laturile de nord și de sud sunt obturate de porțile de acces acoperite cu bolți avella, cea dinspre Lipscani având cinci bolți alăturate, cealaltă numai trei. Subsolul este format din două hrube ce ocupă, fiecare din laturile longitudinale legate între ele înspre Lipscani printr-o încăpere spațioasă, iar înspre Gabroveni printr-un culoar lat de
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
laturile longitudinale paralele care delimitează o curte interioară lungă de 24,60nbsp;m și lată de 4,80nbsp;m. Laturile de nord și de sud sunt obturate de porțile de acces acoperite cu bolți avella, cea dinspre Lipscani având cinci bolți alăturate, cealaltă numai trei. Subsolul este format din două hrube ce ocupă, fiecare din laturile longitudinale legate între ele înspre Lipscani printr-o încăpere spațioasă, iar înspre Gabroveni printr-un culoar lat de circa 1,50nbsp;m. Inițial părțile laterale
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
laturile longitudinale legate între ele înspre Lipscani printr-o încăpere spațioasă, iar înspre Gabroveni printr-un culoar lat de circa 1,50nbsp;m. Inițial părțile laterale au beneficiat numai de parter alcătuit din câte o sala lungă și înalta, cu bolți avella, compartimentată cu ziduri ușoare care compuneau fostele prăvălii. Camerele la etaj se găseau numai pe capetele de-sud și de nord. Exceptând etajul adăugat părții vestice, totul se prezintă unitar, dând un echilibru construcției care poartă amprenta unui autentic
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
curții un aspect aparte. Zona inferioară a pereților a fost placată cu plăci de piatră, iar scările de piatră indică locurile de acces în fostele prăvălii. Ansamblul arhitectural se află în stare avansată de degradare, în cea mai mare parte bolțile sunt deteriorate, pereții și elementele de structură de la etaj sunt dărâmate. a fost montată o construcție provizorie de susținere a stâlpilor și a planșeelor, a pereților în mare parte înclinați și curbați. Ulterior clădirea a fost și mai mult degradată
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
latura vestică și alta pe cea sudică). Intrarea principală de pe latura sudică este monumentală, fiind încadrată de patru coloane cu capitelurile sculptate, iar cele două turle subțiri de piatră asigură eleganță și zveltețe întregului edificiu. În interior se remarcă amplitudinea bolților, sprijinite pe arce piezișe, care întăresc impresia de monumentalitate a edificiului, balconul (cafasul) susținut de patru coloane, catapeteasma cu două uși împărătești și două altare laterale, lucrate din lemn cu încrustații și motive florale. Ca și la celelalte biserici armenești
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
s-au demarat lucrările, începând cu consolidarea fundației, lucrări efectuate de o echipă de constructori condusă de ing. Victor Tănase. În 2003 s-a recondiționat acoperișul. Șindrilă brută procurată din Polovragi și prelucrată de 3 meșteri. S-a reparat și bolta, s-au înlocuit grinzile putrede, s-a reparat pridvorul, s-a reparat și acoperit poarta de la intrare. Pe parcursul anului 2004 s-a montat pardoseala din scândură nouă, s-au confecționat scaunele din nou pentru câ cele vechi au fost total
Biserica de lemn din Frâncești-Boașca () [Corola-website/Science/317606_a_318935]
-
Mureș. Intrarea se face pe latura de vest și duce spre un mic coridor. Pronaosul este despărțit de pronaos, mai mult simbolic prin intermediul unei intrări fără uși și a unei balustrade. Atât pronaosul cât și naosul sunt acoperite de o boltă semicilindrică, puțin retrasă spre interior față de pereți. Deasupra pronaosului se află turnul clopotniță. Tencuiala aplicată atât în interior cât și în exterior a dus la pierderea docorației parietale. După aplicarea tencuielii, în anul 1962, biserica a fost repictată în forma
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
verticală, ci una oblică, amintind parcă de funcțiile unor contraforturi, și sunt acoperiți azi cu un strat gros de ceamur, peste care s-au așternut straturi succesive de var. Grinda-tirant din naos prinde pereții de nord și sud, asigurând stabilitatea bolții semicilindrice, făcută din bârne mai subțiri, legate prin cuie de lemn în arcul dublou median. Console nu există, acoperișul pornind direct din cununa superioară a pereților, iar cheotorile sunt ascunse. Lipsa elementelor decorative este suplinită prin piesele de mobilier, specialitatea
Biserica de lemn din Goila () [Corola-website/Science/317682_a_319011]
-
din scânduri de brad. „Biserica bărbaților”, adică naosul bisericii, este boltit semicircular, cu scânduri prinse de arcuri ce nu se văd din interior. O grindă tirant leagă peretele de nord cu peretele de sud al naosului spre a consolida rezistența bolții. Biserica a fost pictată în anul 1861 de zugravul bihorean Ioan Lăpușanu. Iconostasul este împărțit în două registre orizontale: sus este zugrăvită Răstignirea, având de o parte și de alta portretele Prorocilor, în medalioane circulare. În registrul al doilea sunt
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]