5,695 matches
-
în care românii din [[Transilvania]] au fost considerați ca națiune „"tolerată"“ secole întregi, neavând dreptul la învățătură, primele forme de învățământ s-au desfășurat pe lângă biserică, singura organizație națională îngăduită poporului român. Astfel, „diecii” sau „grămăticii” învățau pe copii, rugăciunile, cântările bisericești și mai rar scrisul sau cititul. Primii racoviceni despre care se poate spune că au cunoscut scrisul și cititul sunt semnatarii [[Istoria comunei Racovița#Sfârșitul procesului dintre racoviceni și avrigeni pentru muntele Suru|actului de zălogire]] al [[Vârful Suru
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Galerie creatori populari|Ana Fogoroș]], Ana Stoichiță, Rafira Fogoroș, Emilia Fogoroș și multe altele. Se remarcă pe lângă cele enumerate, [[Arta populară a comunei Racovița#Galerie creatori populari|Eva Sârbu]], ale cărei realizări au ajuns în faza republicană a festivalului național „Cântarea României” . [[Fișier:Fortificatia medievala Avrig - Racovita.jpg|right|250px|thumb|Amplasarea [[Fortificația medievală de la Avrig-Racovița|fortificației Avrig - Racovița]]]] Inițiatorii (Sabin Adrian Luca, Paolo Biagi, Michela Spataro, Cosmin Suciu) unui proiect de excavații [[Arheologie|arheologice]] (contract de cercetare între ULB Sibiu
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
1925, Dobra avea 1551 locuitori. În Dobra s-a născut dirijorul Miron Rațiu, personalitate a muzicii românești, ce a activat la Filarmonica din Oradea. În Dobra a activat înainte de 1989 un cunoscut cor mixt, laureat la numeroase ediții ale Festivalului "Cântarea Romaniei". În preajma sărbătorilor de Craciun, la Dobra se organizează Festivalul Dubașilor. În Dobra există o biserică catolică maghiară construita în 1776 și o biserică ortodoxă renovată în 1815, prilej cu care s-a pus o placă comemorativă în numele împăratului austriac
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
muzicii calviniste la noi sunt strâns legate de apariția și răspândirea protestantismului elvețian în Ungaria. Diferența între muzica bisericească reformată și cea catolică este clară, chiar dacă cele două izvoresc dintr-o sursă comună. Marea noutate a reformei a fost introducerea cântării comune în cadrul liturghei. În locul cântecelor latine au devenit folosite cele în limba maghiară. În perioada comunistă cenzura a influențat și tipărirea cărților de cântece. Au fost interzise folosirea cântecelor nr. 32 "("Binecuvântează-l, Doamne, pe maghiar")" și 33. "("Szózat")". Cele
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
se știe cum și unde au dispărut aceste steaguri istorice. Casa parohială din Livadia de Câmp a fost cumpărată în anul 1908 de la Dencișor Petru, prin intermediul consilierului Dâlja Petru, cu 1600 de Zloți ungurești. Până în anii 1960-70 cărțile bisericești de cântări - în strană - erau scrise în românește, dar cu litere slavone (cunoscute de cantori). Aceste cărți au existat în biserică până în ultimul deceniu. În prezent noile cărți sunt tipărite cu caractere latine. Despre biserica din Livadia de Coastă, asezată sub deal
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
prosperat aici, în schimb, cei cu darul muncii și cu înțelepciunea de care auzim în poveștile populare, au trăit pe-un Picior de Plai, pe-o Gură de Rai. Bătăturile s-au umplut repede de copii și lunca răsuna de cântări în sărbători. Iernile erau frumoase de grele iar primăverile umpleau câmpurile de verdeață, piepturile de aer reavăn și sufletele de dorințe netăvilite. Ca orice sat, Satul Nou cum s-a chemat la facere, își avea personajele lui: Marcel Budala acordeonist
Comuna Crângeni, Teleorman () [Corola-website/Science/301795_a_303124]
-
sat prin facebook. Se mai păstrează și astăzi un obicei străvechi, cel al Călușului, care se desfășoară în fiecare an, de Rusalii, după vechiul ritual, puțin alterat, dar total diferit de ceea ce cunoaștem a fi Călușul, așa cum apărea el la Cântarea României. Un alt obicei interesant, cu origini străvechi, precreștine, ca și Călușul, era cel al ,"Mamaiacei"". ,Mamaiaca" sau ,Mama Iaka"(Mama cea puternică) se făcea când era secetă. Atunci, femeile mai în vârstă puneau pe copii să facă o păpușă
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
veche mențiune scrisă despre învățământul din Marin este din anul 1830, când aici exista o școală confesională greco-catolică, cu o singură sală de clasă. Cu siguranță, începuturile învățământului din sat sunt mult mai îndepărtate. Copiii iobagilor învățau scrisul, cititul și cântări bisericești, iar învățător era cantorul din sat. Șematismul Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla din anul 1867 arată că, în acel an, la școala confesională din Marin, învățător era cantorul Alexandru Sacota. Numărul locuitorilor din sat era de 538 de persoane, iar
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
activitatea la noul cămin cultural, unde sunt amenajate și câteva săli pentru grădinița din sat. O vreme, clădirea îndeplinea și rolul de cinematograf sătesc. În anii ’80, la Căminul Cultural din Marin, s-au desfășurat multe activități artistice, în cadrul Festivalului “Cântarea României”. Cadrele didactice de la școală, dar și foarte mulți săteni, s-au organizat în grupuri de colindători, grupuri vocale și formații de dansuri populare. Cu aceste ocazii, s-au pus în valoare costumele populare, cântecele și dansurile populare tradiționale din
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
rapsodul popular Mihai Gozman din Marin a fost foarte apreciat, cântecele sale fiind difuzate și la postul național de radio din acea vreme. În numărul XI al volumului Acta MVSEI POROLISSENSIS (1987) sunt nominalizate laureatele etapei republicane a Festivalului Național “Cântarea României” din satul Marin, în edițiile 1978-1986. Acestea sunt: Cosma Floarea, Șandor Aurica și Șandor Floare. În fotografiile alăturate putem vedea instantanee de la o nuntă din Marinul anilor ’70. În anul 2004, Adriana și Nicolae Lung, în colaborare cu cadrele
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
după numărul brațelor de muncă }. Normele de producție și evidență zilelor de muncă au dispărut, plata colectiviștilor făcându-se în cote procentuale din producția realizată. Toamnă, în tarla există cantar și, în prezența funcționarilor CAP-ului { magazioner, brigadier etc. } se cântarea producția { aceasta se corectă cu un procent de umiditate discutabil } și se achită direct cota procentuala ,care avea limite între 10 și 20 %, funcție de cultură . Pentru cartofi procentul avea limită minimă, respectiv 10%, în timp ce porumbul se încadra în cota maximă
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
stearpă, este acum în a șasea lună.<br> 37 Căci niciun cuvânt de la Dumnezeu nu este lipsit de putere.<br> 38 Maria a zis: „Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale!” Și îngerul a plecat de la ea.<br> Cântarea Mariei.
Arhanghelul Gabriel () [Corola-website/Science/298585_a_299914]
-
a cunoaște și utiliza manuscrisele grecești și ebraice. Deși ca denumire este atestată doar în secolul al XVI-lea, ca baza doctrinară această mișcare se dorește a fi aproape de învățătura apostolilor. Central în mișcarea baptistă este studiul biblic. Totul (rugăciune, cântare, predicare) se răsfrânge din înțelegerea Scripturii. Sistemul congregaționalist de guvernare bisericească conferă autonomie bisericilor locale individuale în domeniile legislației și organizării interne și doctrinei. Bisericile baptiste nu sunt sub controlul administrativ direct al vreunui organ cum ar fi un consiliu
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
a primit stigmatele. A murit doi ani mai târziu, epuizat de boală și aproape orb. Înainte de a muri, însă (pe 3/4 octombrie 1226) a lăsat lumii unul dintre cele mai profunde imnuri atât ale literaturii, cât și ale religiei: "Cântarea fratelui soare", sau cum mai este cunoscută "Cântarea făpturilor". Simțind moartea foarte aproape, și-a exprimat două dorințe: să fie anunțată doamna Iacoba (pe care, de altfel, o numea „fratelo Iacoba”), care să-i aducă un fel de prăjituri pe
Francisc de Assisi () [Corola-website/Science/299167_a_300496]
-
târziu, epuizat de boală și aproape orb. Înainte de a muri, însă (pe 3/4 octombrie 1226) a lăsat lumii unul dintre cele mai profunde imnuri atât ale literaturii, cât și ale religiei: "Cântarea fratelui soare", sau cum mai este cunoscută "Cântarea făpturilor". Simțind moartea foarte aproape, și-a exprimat două dorințe: să fie anunțată doamna Iacoba (pe care, de altfel, o numea „fratelo Iacoba”), care să-i aducă un fel de prăjituri pe care le pregătea ea și care îi plăceau
Francisc de Assisi () [Corola-website/Science/299167_a_300496]
-
a doua aprobată și care constituie și azi baza Ordinului Franciscan), între scrierile sale sunt „"Admonitiones"”, 10 "scrisori", „"Salutatio virtutum"” (Omagiul virtuților), "Laudes", o "Salutatio B. Virginis" (Omagiul Preacuratei Fecioare) și, în sfârșit, acea bijuterie a literaturii medievale și universale: "Cântarea fratelui soare", un minunat imn de laudă adresat lui Dumnezeu Creator. Pentru înțelegerea nealterată a mesajului și carismei sale, textul fundamental este scurtul "Testament", datat în 1226, în ultimele zile ale vieții. Așadar: Papa Grigore al IX-lea l-a
Francisc de Assisi () [Corola-website/Science/299167_a_300496]
-
și evoluția principalelor instituții din localitate urmărind extinderea să din această perspectivă. Flacăra creștinătății capătă loc de rugăciune (existent și astăzi în Florești) prin Biserică Sfanțului Nicolae, construită din lemn și acoperită cu stuf în anul 1807. Era preconizată pentru cântarea morților la cimitir. În 1889 a fost reconstruită. În 1853 este construită o altă biserică din piatră cu hramul Sf. Mitrofan de Voronej. În biserică la 1908 se păstra un fragment de moaște ale lui Ioan de la Suceava. Arhitectură bisericii
Florești () [Corola-website/Science/299864_a_301193]
-
scurtă, de circa un an, în care au avut concerte împreună, rare și prost plătite, a fost marcată de revenirea lui Moni Bordeianu din Statele Unite ale Americii, care a preluat rolul de solist vocal. În această perioadă s-a încercat cântarea în limba română, mai apoi cu text englezesc, a pieselor de rezistență din țară. Au apărut „Winter”, „Music and Muzak”, „Rock and Roll Bird”, „Wedding”, „Gipsy Story”. Krauser și Kappl încep să creeze primele piese cu sunet vestic („Alaska”, „Get
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
Când a venit ca dascăl, acesta nu a fost întâmpinat cu plăcere de către judele Ștefan Nedelea și consiliul local, pentru că numirea lui nu s-a făcut cu consultarea acestora și în plus diploma lui arăta că nu era bun la cântările bisericești, astfel că s-a cerut anularea numirii motivându-se că: "...noi numa atunci putem spera o bucurie după pruncii noștri, când pe lângă alte științe ce și le vor însuși prin propunerile învățătorului îi vom auzi în biserică, ori în
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
erau 12; Abecedare ungurești - autor Pudnaki erau 10, nu existau manuale pentru Istoria Bibliei, Aritmetică, Geografie, Istoria Patriei, Științele Naturii; (calcule simple cu cele patru operații), Geografia - școala, casa părintească, comuna, cercul ca unitate administrativă, și Comitatul Bistrița-Năsăud și cântul - cântările bisericești și cântările naționale precum: Latina gintă,Tricolorul, Răsunetul, Fiii României, Marș Ostășesc . Începând cu anul școlar 1888-1889, dat fiind numărul mare de copii de vârsta școlară din sat (157 dintre care 115 între 6-12 ani și 42 între 13-15
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
ungurești - autor Pudnaki erau 10, nu existau manuale pentru Istoria Bibliei, Aritmetică, Geografie, Istoria Patriei, Științele Naturii; (calcule simple cu cele patru operații), Geografia - școala, casa părintească, comuna, cercul ca unitate administrativă, și Comitatul Bistrița-Năsăud și cântul - cântările bisericești și cântările naționale precum: Latina gintă,Tricolorul, Răsunetul, Fiii României, Marș Ostășesc . Începând cu anul școlar 1888-1889, dat fiind numărul mare de copii de vârsta școlară din sat (157 dintre care 115 între 6-12 ani și 42 între 13-15 ani), la Școala
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
au fost mult marcate de reforma liturgică petrecută în Biserica romană datorită sinodului al II-lea de la Vatican. Astfel multe comunități ortodoxe din Apus au regăsit elemente vechi ale ritului: cuminecarea deasă (în fiecare duminică sau zilnic), împărtășirea fără linguriță, cântarea întregii liturghii cu voce tare, privegherea pascală veche, săvârșirea botezului și mirului sau a cununiei în cadrul liturghiei, etc. În același timp, sinodul al II-lea de la Vatican poruncește Bisericilor răsăritene catolice să revină la origini, atât cât e cu putință
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
pentru a fi întrebuințat în hrana bolnavului. Teoretic ritul bizantin grecesc ar trebui să fie cel standard, dar se pare că și acela a cunoscut câteva evoluțiuni. Prima este de ordin imnic. La utrenie, evanghelia învierii se citește doar înainte de cântarea IX. De asemenea, în ziua de astăzi mineiurile grecești au tropare proprii pentru aproape fiecare sfânt. De asemenea sfinții occidentali au fost reabilitați, încât mineiul grecesc este destul de universal. În cadrul euharistiei, grecii au o modă tridentină de ordin practic: după
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
această duminică se sfințesc flori, ce se împart creștinilor. De aceea, pentru melkiți "duminica florilor" se referă la aceasta a treia duminică din post, și nu la intrarea în Ierusalim. Pentru Vinerea Mare la utrenie, melkiții au instituit scoaterea crucii, în timpul cântării antifoanelor. Acest obicei a fost importat și în Ardeal, în cadrul slujbei Prohodului Domnului, iar din Ardeal în toată România. La baza acestor reforme au stat diferiți patriarhi melkiți, precum și preacuviosul Nicolae Sayegh, protoegumen al Mănăstirii Sfântului Ioan din Șueir (Orientul Mijlociu
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
voce medie, în timp ce strana continuă stihirile stihoavnei. După ce preotul stopește lumânările cu apă sfințită și le tămâiază, ia însuși o lumânare, o aprinde de la o candelă, apoi acoliții împart credincioșilor celelalte lumânări, având grijă ca aceasta să se termine înaintea cântării lui Simeon. În timpul cântării lui Simeon, preotul se ține cu lumânarea proprie spre popor, pe solee, iar credincioșii cu luminile aprinse la locul loc. Înainte de toate, trebuie menționat că ritul bizantin propriu-zis prescrie liturghia înaintesfințitelor pentru miercurile și vinerile din
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]