6,191 matches
-
ros tatii spatele și i-au bătătorit palmele. Căruța de atunci s-a făcut țăndări într-o vară, cînd a încărcat tata prea mulți snopi; o roată de-a ei mai stă și acum în grădină, rezemată de gard. Cealaltă căruță, următoarea, a fost dată la C.A.P.: cred că, acum, și-aceea s-a stricat. Au rămas întregi doar amintirile. Peste cîțiva ani cursa aceasta, în care merg acum spre oraș, va ieși din circulație, șoferul va fi ieșit la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
tatii rău, poate că-i în spital și eu nu știu. După munca de-o viață, l-o fi ajuns acum, la bătrînețe, boala. Degeaba încerc eu să văd în el tot muntele de bărbat de altădată, țăranul care răsturna căruța încărcată doar cu un umăr! Acum tata e om bătrîn, parcă a început să dea înapoi, mai ales de cînd a murit mama. Înfiorător ce repede se schimbă unul din soți după ce-i moare perechea de-o viață!... Știu că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
împletesc spice de orz în păr, iar Luke ar putea să facă pentru noi o canapea de două persoane, cu mâinile lui, pentru că familia lui se ocupă cu prelucrarea lemnului de șase generații. Apoi ne-am întoarce acasă într-o căruță veche de țară... — Ce e aia „servire franțuzească, mănuși albe“? zice Suze, holbându-se nedumerită la o reclamă. — Habar n-am. Ridic ochii spre ea, mirată. Hei, Suze, fii atentă aici. Să-mi fac buchetul singură? — Ce să faci? — Uite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
vă pierdeți speranța. Asta-i tot ce e-n stare să-ți spună un ditamai avocatul, de un milion de dolari pe oră? Să-i spun logodnicului meu și să nu-mi pierd speranța? Ce idiot... la cât costă... o căruță de bani... OK, fii calmă. Sunt mai deșteaptă decât el. Găsesc eu ceva. Sunt sigură. Absolut sigură. Ia stai așa. Intru cu aerul cel mai firesc din lume în bucătărie, unde Luke se uită undeva în gol, cu privirea pierdută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
care evreii ar profana-o. Alții susțineau că stigmatul avea forma monedei, ca „să amintească de banii cu care a fost cumpărat Iuda” <endnote id="(63, p. 86)"/>. După ce a confiscat și a incendiat În Place de Grève 24 de căruțe pline cu Talmuduri (Paris, 1242), Ludovic al IX-lea (un alt fervent cruciat, sanctificat pentru zelul său creștin) a stabilit În 1269 obligația evreilor din Franța de a purta la rouelle. Era Începutul sfârșitului. În 1306, Filip cel Frumos Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreilor (Într-o legendă muntenească, de pildă, „un Jidan bătea mormântul unui rumân” care murise fiindu-i dator mulți bani ; <endnote id="cf. 149, p. 38"/>), cu strigături vulgare, ajunse prin degradare În folclorul copiilor („Cinci bani, zece bani,/ O căruță de jidani” ; <endnote id="cf. 162, p. 164"/>), și cu nenumărate proverbe care pun În evidență mercantilismul evreilor : „Ovreii, când n-au ce face, numără bani pe degete” sau „Să nu-i rămâi dator evreului” <endnote id="(3, pp. 72-74
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
negustorul de cai” (precum șefar) au intrat În limba română din germană, prin dialectul evreo-german (cf. idiș șufar, germ. Schäfer, „păstor [de cai]”) <endnote id=" (171, p. 290)"/> <endnote id="(726)"/>. Alți evrei s-au specializat În confecționarea și repararea căruțelor și roților, dar și a șeilor, hamurilor și tapițeriei de piele a birjelor. Vezi, de pildă, pe „Moisă Curirario - Moșe Rimer” dintr-un document moldovenesc din 1859 <endnote id="(436, p. 75)"/>, sau pe „Avram curelar ovreiu, ce Îmbracă [= tapițează
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era foarte asemănătoare. În tablourile sale, Marc Chagall a făcut cunoscută imaginea harabagiului bărbos din stetl-ul est- european de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Iată modul caricatural În care descria Alecu Russo, În 1840, „harabalele jidovești” din Iași : „Într-o căruță naltă și uriașă, care are numai lărgimea drept eleganță, frumuseță și comoditate, acoperită pe jumătate c-o pânză cenușie, la care sunt Înhămați patru cai alături, Împotriva obiceiului țării, cai zdraveni să-i dai jos cu-n pumn nu tocmai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aducea aminte că În Sighet, Borșa și În celelalte orașe maramureșene „birjele erau aproape toate ale evreilor” <endnote id="(809, p. 47)"/>. La Începutul secolului XX, Nicolae Iorga remarca și el tendința evreilor din Bucovina de a monopoliza transportul cu căruța și birja al mărfurilor și oamenilor : „Birjarul e, neapărat, evreu”, conchidea el <endnote id="(428, p. 10)"/>. Iorga scria cu sarcasm despre „fiacări” (de la germ. Fiaker = „birjar”) <endnote id="(vezi 645)"/> și despre „harabagii cu perciuni”, care transportă „greutăți mari
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
harabagii cu perciuni”, care transportă „greutăți mari de mărfuri cu câte o gloabă-două”, și despre „evrei habotnici cu peisăh [= perciuni rituali] și caftan de «pielea dracului», cari țin câte o dughiană prin mahalale și străbat țara câte zece Într-o căruță cu un cal” <endnote id="(428, pp. 203-204)"/>. De regulă, o gloabă care „merge În trap ostenit”, un cal „cărămiziu, slab, cu coastele și șoldurile ieșite”, trăgând trăsura unui „ovrei” din Moldova (un „jupân cu perciuni, cu barba și mustățile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
paradă cu trăsurile sclipitoare și caii mai lucioși ca oglinda”, așteptând În Piața Teatrului din București „răbdători, impunători, nepăsători” <endnote id=" (426)"/>. „Rețeaua deasă de stetl-uri - scria A.N. Poliak - făcea posibilă distribuirea produselor manufacturiere În Întreaga țară prin minunatele căruțe de tip evreiesc. [...] Numai dezvoltarea căilor ferate În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a adus declinul acestei meserii” <endnote id="(248, p. 160)"/>. În spațiul românesc, „căruțele jădovești” (cum sunt atestate pe ruta Iași- Galați, la Începutul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
făcea posibilă distribuirea produselor manufacturiere În Întreaga țară prin minunatele căruțe de tip evreiesc. [...] Numai dezvoltarea căilor ferate În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a adus declinul acestei meserii” <endnote id="(248, p. 160)"/>. În spațiul românesc, „căruțele jădovești” (cum sunt atestate pe ruta Iași- Galați, la Începutul secolului al XIX-lea ; <endnote id="cf. 479, p. 93"/>) erau numite adesea harabale (din turc. araba = „căruță mare”), iar cel care le conducea - harabagiu (din turc. arabadjy). Vezi, de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
adus declinul acestei meserii” <endnote id="(248, p. 160)"/>. În spațiul românesc, „căruțele jădovești” (cum sunt atestate pe ruta Iași- Galați, la Începutul secolului al XIX-lea ; <endnote id="cf. 479, p. 93"/>) erau numite adesea harabale (din turc. araba = „căruță mare”), iar cel care le conducea - harabagiu (din turc. arabadjy). Vezi, de exemplu, „harabagiii jidani” de care vorbește M. Kogălniceanu În Iașiul anului 1844 <endnote id=" (501, p. 58)"/>, sau „les haraba jedovesti” despre care scrie Alecu Russo, Într-o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Podolia, Galiția și Maramureș : „tatăl ei [evreu dintr-un sat de dincolo de Tisa] era un biet balagulă ce-și câștiga anevoie o pâine pe capra unei cotiuge” <endnote id="(791, p. 75)"/>. Uneori, balagula desemna nu numai „căruțașul”, dar și „căruța” propriu-zisă : un car mare și greoi - cu sau fără coviltir -, menit să transporte mai ales oameni. Într-o nuvelă publicată În 1936 (Bataguty), scriitorul polonez Stanistaw Vincenz i-a descris pe evreii hasizi din estul Galiției (de la granița cu Bucovina
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
greoi - cu sau fără coviltir -, menit să transporte mai ales oameni. Într-o nuvelă publicată În 1936 (Bataguty), scriitorul polonez Stanistaw Vincenz i-a descris pe evreii hasizi din estul Galiției (de la granița cu Bucovina), care practicau cărăușia de generații. Căruțele lor mergeau atât de Încet și se opreau atât de des, Încât bataguta ajunsese să Însemne În zonă, În limba huțulă, „un molâu leneș”, iar verbul batagulilic - „a amâna la nesfârșit” <endnote id="(682, p. 302)"/>. Interdicția de sabat Multe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
birjar evreu, neliniștit că Îl „apucă șabăs-ul pe drum” : „Cu șabăs-ul te poți Împăca. După lege n-avem voie să călătorim În ziua sâmbetei decât pe apă... Tu fă așa : umple la o fântână găleata cailor cu apă, leag-o dedesubtul căruței - ș-așa călătorești pe apă, după cum și legea Îngăduie !” <endnote id="(411, p. 266)"/> ; iar În romanul Baltagul (1930), negustorul evreu David Își permite să călătorească sâmbăta doar când s-a topit puțin zăpada și astfel „a ajuns apa sub
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
noastre, a jidovilor cu Dumnezeu”, „n-avem voie să umblăm pe drum” de sabat, „numai dacă ne aflăm pe apă” <endnote id=" (437, p. 66)"/>. De regulă Însă, cărăușii evrei angajau În timpul sabatului un neevreu (șabăs-goi), care conducea În locul lor căruța sau birja : „[Birjarul evreu] se Învoise cu un om [creștin] ca să vie acolo și să-l Înlocuiască, pentru că e șabăs, așa Încât el [...] nu poate călători” <endnote id="(429, p. 12)"/> ; sau : „La Sighet toate prăvăliile sunt Închise sâmbăta [...], toate birjele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un căruțaș român din Suceava, pentru transportarea unor mărfuri de la Constantinopol În Polonia. Un an mai târziu, același negustor a Încheiat, „În fața biroului avocațial”, un contract similar cu trei „căruțași din preajma Lvovului” pentru ca aceștia să transporte marfă, „cu caii și căruțele lor”, de la Lvov la „Chilia, oraș turcesc”. În ambele cazuri, negustorul evreu a prevăzut În contract obligația căruțașilor angajați de a nu se deplasa de sabat, cu toate că nici un evreu nu participa propriu-zis la transport : „[căruțașii] vor trebui să țină În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cizme cu pinteni ca să nu-l muște iepurele”, „Pe zece evrei cu nasul mare Îi vânezi ca pe iepuri” (proverbe germane) ; „Are evrei” [= Îi e frică] (expresie germană) ; „De ce tremuri, jupâne Iancule ? - Nu eu, pământul tremură”, „Jupân Leiba din fundul căruței”, „Las’ să ziche el, numai eu să nu zic”, „Nu știu, n-am văzut, nici pe-acolo n-am trecut” (zicale românești referitoare la evrei ; pentru toate, <endnote id="vezi 3, pp. 66-67"/>). Nu numai românii percepeau frica evreului, ci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
snoavă populară preluată de Vasile Alecsandri pe la jumătatea secolului al XIX-lea : un surugiu vrea să-și bată joc de evreul pe care-l transportă. Speriindu-l că vin tâlharii, căruțașul Îi cere lui Leiba să se ascundă „În fundu’ căruței”, sub o cergă, ca și cum ar fi un morman cu „stecle stricate”. Prefăcându-se că este tâlharul Însuși, surugiul lovește În cergă cu o prăjină, bătându-l pe evreu. „Jidanu face zinichi, zinichi, zinichi, adică sună a steclă ca să Înșele tâlharii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de arme a dat naștere la multe anecdote hazlii” <endnote id="(126, p. 7)"/>. În snoava populară prezentată deja mai sus, Pușca jidanului, sunt surprinse ambele fobii. Într-o altă snoavă, un evreu (zaraf sau negustor) trebuie să traverseze cu căruța o pădure plină de tâlhari. Ca să nu fie prădat, el Își procură arme ca un om curajos, dar, când apar tâlharii, se comportă ca un om laș. Iată o astfel de anecdotă, inclusă de Alecsandri În două dintre textele sale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
papuci <endnote id="(2, p. 39)"/>. Subiectul acestei snoave a fost preluat tot de V. Alecsandri În Herșcu Boccegiul (1851). Fiind „voinicos, da’ fricos”, Herșcu descrie pericolele care Îl pasc pe micul negustor evreu care se Încumetă să traverseze cu căruța „Codru Herții cel de moarte,/ La jidani-i dușman foarte”. Această pădure din nordul Moldovei era unul dintre locurile cunoscute ca fiind „moartea jidovilor” și „dușmanul perciunilor” : „Acolo o perit jupânu Ițichi Zarafu, care era tare voinicos și, chind se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În județul Fălciu, În drumul dintre Vaslui și Huși, mi-a fost dat, la 1881, să văd pe țăranii ce stăteau la seceră, lăsându-și lucrul și, drepți și țepeni, cântând cu solemnitate unei cete de evrei grămădiți Într-o căruță : «Hep, hep,/ Un fund de curechi/ Cu jidanul de urechi...»” (3, p. 12). În 1875, Vasile Alecsandri susținea că exclamația Hep, hep !, cu care sunt Întâmpinați În Moldova evreii și care Îi „Înfuriază” pe aceștia, demonstrează „adevărul istoric că românii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
modului în care studenții făceau propagandă. În acest sens, la 6 martie 1926, într-un referat se consemnează au venit din Iași studenții Vasile Isăceanu, Marcel Adam, Ionel Franc, Mociulschi, avocat Popescu din Pomârla. Din Dorohoi i-a luat cu căruța V.Rusu din Pomârla și au ajuns la locuința lui Dumitru Scriba, unde erau și profesorul V.Știrbu, șeful cuziștilor din Pomârla și avocatul Popescu, unde erau adunați 150 de săteni. Secția organizației cuziste din Pomârla era condusă de profesorul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
21 iunie 1941. Șeful Poliției Dorohoi, cpt.Munteanu, într-un raport din 21 iunie 1941 către Garnizoana Prefecturii, preciza despre desfășurarea evacuării că până în prezent, conform ordinelor primite de la autoritățile militare au fost evacuate: din Mihăileni evrei, 1300 animale, 80 căruțe; din Darabani 1800 evrei, 1310 animale, 402 căruțe; dinSăveni 460 evrei dar, evacuarea este în curs, continuăm operațiunea după care vom raporta. Evacuarea populației evreiești din județul Dorohoi în orașul Dorohoi s-a desfășurat între 21 iunie și 29 iunie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]