6,563 matches
-
categoria rocilor sedimentare: argile, marne, gresii, conglomerate, nisipuri, pietrișuri. Legat de formațiunile argiloase și marnoase apar alunecări de teren de tip lenticular pe Coasta Mare și D.Gropi, care au fost stabilizate prin lucrări tehnice și culturi de pomi fructiferi. Clima satului Rugășești este temperat-continentală, cu temperaturi medii anuale de 8˚-10˚C și precipitații medii anuale de 700-800 mm/an. Cel mai important râu care străbate satul este Sălătruc, afluent pe dreapta al râului Someș. Acesta are o alimentare nivopluvială
Rugășești, Cluj () [Corola-website/Science/300350_a_301679]
-
cu acces la internet și o linie de fax. Inaugurarea a avut loc la 19 mai 2008 la ora 11.00 în prezența președintelui Autorității Naționale pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației, Dan Georgescu. Dacă ar fi să încadrăm clima munților Apuseni, unde se află și Poiana Horea, aceasta ar fi temperat continentală de tranziție cu influențe oceanice și etajul climatului montan. Climatul de munte se caracterizează prin veri răcoroase cu ploi abundente și prin ierni reci cu căderi masive
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
sunt prima barieră muntoasă la est de Câmpia Panonică aceștia sunt cei mai umezi din Apuseni cu o medie anuală a precipitațiilor la altitudinea de 1000 metri ce depășește 1400 mm, media termică anuală fiind în jur de 3-4 °C. Clima munților Vlădeasa și Gilău este tipică de munte, în general rece și umedă pe culmile înalte, cu atenuare treptată spre poale. Etajarea pe verticală se manifestă în toți factorii determinanți ai climei. Precipitațiile sunt abundente din cauza vântului dominant de vest
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
termică anuală fiind în jur de 3-4 °C. Clima munților Vlădeasa și Gilău este tipică de munte, în general rece și umedă pe culmile înalte, cu atenuare treptată spre poale. Etajarea pe verticală se manifestă în toți factorii determinanți ai climei. Precipitațiile sunt abundente din cauza vântului dominant de vest care vine încărcat cu vapori de apă depuși pe prima stavilă întâlnită în cale, Munții Apuseni. Așa se face că aici, la altitudini sub 1800 m, precipitațiile ating 1400 mm, cantitate ce
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
Micești), laleaua sălbatică, scorușul. Tăierile de păduri din anii 1950-60, și de după 1989 au distrus în mare parte pădurile care existau aici, fondul forestier fiind afectat serios. Fauna este formată din mistreți, căpriori, vulpi, iepuri, fazani, potârnichi, rața sălbatică, viezurele. Clima este una continental-moderată, cu temperaturii minime de -4 °C (ianuarie) și maxime de 30 °C (iulie-august). Precipitațiile atmosferice ating medii anuale de 600-700 mm. În partea de nord și nord-vest a comunei clima este puțin mai răcoroasă, temperaturi mai ridicate
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
vulpi, iepuri, fazani, potârnichi, rața sălbatică, viezurele. Clima este una continental-moderată, cu temperaturii minime de -4 °C (ianuarie) și maxime de 30 °C (iulie-august). Precipitațiile atmosferice ating medii anuale de 600-700 mm. În partea de nord și nord-vest a comunei clima este puțin mai răcoroasă, temperaturi mai ridicate fiind întâlnite în general în partea de est, sud-est și de centru a comunei. Vânturile cele mai intense apar de obicei în lunile ianuarie-aprilie, maximele fiind în martie cu 2 m/secundă. Conform
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
de sud. În partea de est se învecinează cu satul Bercheșiu, iar la vest cu satul Dâmburile. Predomina cernoziomurile și solurile brune de pădure, dispuse în general în mari platouri ce oferă condiții excelente pentru cultura vegetală și creșterea animalelor. Climă este boreala, cu ierni relativ geroase și primăveri reci. Vară este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30 grade Celsius. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt relativ numeroase, sătul
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
predomină solurile brune de pădure, dispuse în mari platouri cu deschidere mai mare spre sud-vest, ce oferă condiții bune pentru cultura vegetală. Satul dispune totodată de mari suprafețe de pășune pentru creșterea animalelor, cât și resurse importante de apă potabilă. Clima este boreală, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Vara este călduroasă, temperaturile atingând în iulie și prima jumătate a lunii august circa 28°-30 °C. Vânturile în general sunt reduse ca intensitate. Precipitațiile sunt relativ numeroase. Satul este
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
carpatin (mai rar), iepuri de camp, bursuci, mistreți și chiar ursul brun. Adaptate la vegetație, se găsesc multe specii de păsări: cântătoare, de apă și chiar răpitoare. De asemenea, în ape se găsesc pești de apă dulce, de talie mică. Clima regiunii este determinată de prezența centrelor de înaltă și de joasă presiune (anticicloanele și ciclioanele) și de repartiția lor pe continentul european. Aceste centre determină diferențe mari de presiune și temperatură în decursul anotimpurilor. În zona bazinului Baraolt se pot
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
figurează în județul Cluj, plasa Mociu, iar în 1941 în județul Cluj - Turda, plasa Mociu. În anul 1956 satul este inclus în Regiunea Cluj, raionul Cluj, iar în 1966 apare ca parte componentă a comunei Suatu, raionul Gherla, județul Cluj. Climă este una temperata, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Vară este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt realtiv numeroase, sătul
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
din zona de luncă și de pe terasele inferioare este favorabil dezvoltării culturilor legumicole, atât pentru consumul propriu din comună, cât și pentru aprovizionarea zilnică a piețelor alimentare din Craiova. Așezarea în teritoriu, în cadrul câmpiei colineare, relieful larg ondulat, solul și clima asigură condiții favorabile dezvoltării satelor, în special a satelor Breasta, Roșieni, Valea Lungului și Obedin, precum și menținerea la mărimea actuală a satelor Cotu și Crovna. Comuna se înscrie în zona de producție agricolă de culturi mari și viti-pomicole, alături de care
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
astfel: în anul 1722 în satul Godeni erau 11 familii ,în 1828 erau 80 familii, în 1912 erau 90 de familii ,în 1977 erau 75 de familii ,iar în prezent(2016) mai sunt 30 de familii. Satul Godeni are o climă temperat continentală cu influențe Medieteraneene. În prezent nu există nici o activitate economică în Satul Godeni cu excepția unui mic butic în partea de N a așezării. Biserică cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” construită în anul 1854. Situl DJ-l-s-B-07896; Piscul cu Jidovi
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
sud - comuna Giurgița. Cele mai apropiate orașe sunt Segarcea, la distanța de 19 km, spre est și Craiova la distanța de 37 km, spre nord. Comua Lipovu este compusă din două sate: Lipovu, sat de reședință și Lipovu de Sus. Clima este temperat-continentală, de câmpie, cu temperatura medie anuală de 11 grade Celsius. Precipitațiile medii anuale sunt cuprinse între 500 - 550 mm. Apele freatice se află, în medie, la 10 m. Suprafața intravilană a comunei este de 241,85 ha cu
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
serie de izvoare care au format o salbă de bălti. În partea sudică a localității, apare un lac a cărui ape s-au mineralizat treptat, dobândind proprietăți terapeutice în tratamentul afecțiunilor reumatismale, iar zona este cunoscută sub denumirea “Băile Ionele”. Clima este temperat continentală cu minime ăntre minus 5 si 20 grade Celsius si maxime ăntre plus 28 și 38 grade Celsius. Cantitatea medie de precipitații este de cca 520 mm/an. Suprafața comunei este de 6072 ha din care 290
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
șoareci,vrăbii,rândunici,ciocârlii,căprioare,broaște țestoase și de lac, etc.; Plante și flori:Urzici,cucute,trestie,papura,păpădii,susai,mure,costrei,troscot,etc.;Arbori și arbuști:Corcoduși,pruni,salcii,plopi,salcâmi,tei,porumbac,șoc,măceș,etc.). De câmpie,jos.Clima este temperat-continentală cu 4 anotimpuri,verile sunt fierbinți,adesea cu temperaturi depășind 30 de grade Celsius,iar iernile sunt aspre cu temperaturi foarte scăzute și viscole. Aceasta vale se află pe teritoriul satului, în partea de sud și sud-vest. Numele
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
nu se gaseste piatră până la 45-50m după care există dar nu în straturi consistente. Atât în zona de Lunca cât și de deal există presupunerea, se pare justificată de anumite explorări, existenței unor rezerve de gaze naturale și petrol neexploatate. Climă: Temperata cu influențe slabe mediteraneene. Se disting încă bine cele patru anotimpuri. Vară și toamnă sunt de cele mai multe ori secetoase. Ploile sunt de cele mai multe ori scurte și cu debite mari. Pot provoca în zona de deal (în special în dealurile
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
și fag. La est de Piscoiu, peste două dealuri, se află Dealul Muierii, care face legătura cu Peștera Muierii. Locuitorii satului se ocupă cu agricultura (cultivă grâu, porumb, fasole, cartofi, legume) și cu creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine) și păsărilor. Clima este temperat-continentală specifică zonei de deal. Pădurile sunt formate în cea mai mare parte din stejar, fag și salcâm. De-alungul pârâului Amărăzuia se găsesc sălcii și arini și plopi. Printre animalele sălbatice din zonă se găsesc iepuri, porci mistreți, vulpi
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
fi Dunărea, care, în primăverile ploioase, până în 1960, când s-au făcut îndiguirile, își trimitea apele, pe Balasan în sus, până aproape de Covei, de se putea circula cu barca.Din păcate, odată cu apariția tirurilor importanța ei a scăzut dramatic. Despre clima din satul Covei se poate spune că se încadrează tipului climateric al Câmpiei Dunării, adică temperat-continentală, cu veri toride și secetoase, iernile fiind mai umede și uneori geroase.Având în vedere că la Băilești este polul căldurii din România, cu
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
centru devine foarte sugestivă din acest punct de vedere. Vânturile dominante sunt Crivățul, care aduce iarna geruri destul de mari, pe când vara și primăvara bate Austrul cel cald și uscat, poreclit și traistă-goală. Direcția lor este est-vest, respectiv SV-NE. Evoluția climei din ultimul secol indică o tendință către mai cald și mai uscat. La aceasta pare mai mult ca sigur că a contribuit și factorul antropogen prin desecarea bălților din zonă și a celor din lunca Dunării, pe lângă mult discutata încălzire
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
prin desecarea bălților din zonă și a celor din lunca Dunării, pe lângă mult discutata încălzire globală.Dispariția ecosistemului de lacuri și luncă inundabilă, care ajunsese la un echilibru în ultimii 10000 de ani, a avut un clar efect negativ asupra climei. Venind pe drumul ce leagă satele Boureni și Catane, prin Covei, pe direcția nord-sud, aproape de sat traversăm Canalul Magistral, în prezent secat și părăsit, cu toate stațiile de pompare devastate. În marginea satului, spre stânga, este cimitirul, dincolo de care, spre
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Pentru că satul Covei a fost la începuturi un sat de bordeie, merită să facem o paranteză, descriind această construcție desuetă, dispărută din peisaj de ani buni. Bordeiul este o locuință subterană, fiind răspândit mai ales în zona de câmpie. Pentru clima de aici oferă câteva avantaje certe și anume vara păstrează răcoare și iarna ferește de îngheț, chiar și fără foc. În vremuri de răstriște, punându-i brazde de iarbă pe acoperiș, era perfect camuflat. Chiar dacă era descoperit de năvălitori și
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
km prin Toplița . Distanță până la localități mai îndepărtate este: Piatră Neamț 93 km, Târgu Neamț 69 km, Vatra Dornei 109 km pe valea Bistriței - 89 km prin Borsec - Pasul Creangă - Bilbor pe DJ174A . Munții care se găsesc în jurul localității sunt : Climă este una specifică zonelor montane, cu veri răcoroase a caror temperatura medie este de 14-16 grade Celsius în luna iulie și cu ierni nu prea geroase. Temperatura medie anuală variază între 5-6 grade Celsius, iar precipitațiile medii anuale ating 1000
Tulgheș, Harghita () [Corola-website/Science/300488_a_301817]
-
sud înspre București (prima în cartierul Andronache-Colentina, a doua în zona Pipera). Relieful este de câmpie, Voluntari fiind amplasat în câmpia Vlăsiei. În prezent se constată antropizarea reliefului prin volumul masiv de construcții, prin sistematizarea spațiilor verzi și amenajarea pădurilor. Clima păstrează caracteristicile generale ale climatului Câmpiei Române, fiind temperat-continentală cu unele ușoare nuanțe excesive în această zonă de silvostepă, caracterizându-se prin variații evidente de temperatură de-a lungul celor 4 anotimpuri. Dominante sunt masele de aer de origine polar-maritimă
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
Tărlung izvorând din masivul Ciucaș trece prin localitate în partea sudică, langă Gârcini. În dreptul localității Brădet (parte din Săcele) există un lac de acumulare artificial, creat în anul 1975, care este în prezent principala sursă de apă potabilă a Brașovului. Clima este specifică depresiunii, cu brumă toamna timpuriu și friguri persistente în iarnă. Precipitațiile sunt variabile și cad neregulat, cele mai mari cantități înregistrându-se vara. Vânturile bat predominant dinspre nord-est. Predomină pădurile de brad, molid și fag. Circa 10% din
Săcele () [Corola-website/Science/300519_a_301848]
-
ca "boierii, oamenii de la curte, funcționarii vor purta îmbrăcăminte ungurească, cu caftanul de deasupra până sub genunchi, iar cel de dedesupt mai scurt". Cei care nu se supun ucazului plătesc amendă. Unii mormăie că veșmintele astea nu sunt bune pentru clima aspră a Rusiei. Obiceiurile din străbuni mai primesc o lovitură: reforma calendarului. La 20 decembrie 1699, când mai rămăsese doar câteva zile până la sfârșitul veacului, Petru dă un ucaz prin care numărătoarea anilor urmează să se facă din acea clipă
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]