7,234 matches
-
ciulinii pe cărare Fug, cuprinși de panică..... Toamnă Cântec de toamnă de Cornelia Moldoveanu de Nicolae Scurtescu Rând pe rând, podoaba toamnei A-nceput ca să se ducă; S-a dus pruna brumărie, S-a uscat miezul de nucă; Frunza-n codru se rărește Toți copacii-au ruginit Zilele încep să scadă Nopțile iar s-au lungit. Cu-ale sale dalbe flori, Vara pleacă dintre noi, Vine toamnă când bat vânturi Cu furtune și cu ploi Dulcea vară se sfârșește, Soarele s-
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
De nu le mai știi pe nume. Strugurii de Ilie Mirea Struguri galbeni, aurii Roșii, negri, brumarii I-a copt toamnă sus în vii, „Haideți să-i mâncăm copii!” Toamnă (cântec) A, a, a! Acum e toamnă, da! Frunza-n codru ngălbenește, Iarba-n câmp se vestejește A, a, a! Acum e toamnă, da! E, e, e! Plăcută vreme e! Struguri, prune, mere, pere, Noi avem după plăcere. E, e, e! Plăcută vreme e! I, i, i! Haideți copii la vii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
iubește Zi de zi muncește Pentru a va crește? Ne dam seama Este mamă! Mama mea. De sunteți vreodată Triști sau supărați Cine va săruta Ochii-nlăcrimați? Ne dam seama Este mamă! Mama mea. Mama de Alexandru Negriș Pe toți codrii, Pe pământ, Ți-am scris numele și-l cânt. Ți l-am scris pe frunză viei Cu creioanele câmpiei, Ți l-am scris cu ochii, gura În țărâna cea că mura. Și-am să-l scriu Și-am să-l
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
o întreagă gamă de alte țesături și de motive ornamentale. Toate acestea pot fi regăsite în muzeul satului, constituit de învățătorul Dumitru Andrei. 4.2 Industriile reprezentative ale artei populare vasluiene SĂRBĂTOAREA LEMNULUI LA EPURENI Profunda legătură dintre român și codru a fost în permanență ilustrată de poezia folclorică și de cea datorată celor mai însemnați poeți. Alături de aspectele spirituale s-au impus, pe deplin și în permanență, și cele de ordin material, determinante în viața de zi cu zi. în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ținuturi istorice Fălciu, Tutova, Vaslui. După reputatul filolog Alexandru Philippide (15), denumirea de Vaslui ar fi de origine cumană și ar însemna sau . Conform unor tradiții populare din Colinele Tutovei, multe sate au fost întemeiate și ascunse, totodată, în inima codrilor. Viitorii locuitori tăiau, mai întâi, cercuri din scoarța copacilor, aceștia se uscau și, în luminișurile astfel create, printre arborii fără frunze, se cultivau cereale. în anii următori, dacă locul se dovedea prielnic, se ridicau case și o biserică, folosindu-se
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a înfierat mustața”, fecior care recunoscut și iubit de domn, s-a numit Petru Rareș, iar mai târziu a devenit Domn al Moldovei. La petrecerea mare de la Hârlău, dată de Ștefan cel Mare la 6 decembrie 1497, în urma victoriei de la Codri Cosminului asupra craiului polonez, Ioan Albert, domnitorul„le-a făcut mare ospăț tuturor... de la mare până la mic... și cu daruri scumpe îi dărui pe fiecare după destoinicia sa, și-i trimitea apoi la casele lor și-i învăța să laude
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ziua de 12 iulie 1499, avea mare importanță strategică ca și Cotnariul, situat pe drumul care duc e către Iași. De altfel, Dimitrie Cantemir, în „Descrierea Moldovei”, avea să afirme că, din porunca lui Ștefan cel Mare, leșii, prinși la Codrii Cosminului, au fost înjugați la plug și puși să are mai multe locuri din Țara Moldovei, printre care și un câ mp larg de lângă Cotnari, unde „au sădit stejari”, care devenind codrii, se mai întâlnesc și astăzi în locul numit „Dumb
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
porunca lui Ștefan cel Mare, leșii, prinși la Codrii Cosminului, au fost înjugați la plug și puși să are mai multe locuri din Țara Moldovei, printre care și un câ mp larg de lângă Cotnari, unde „au sădit stejari”, care devenind codrii, se mai întâlnesc și astăzi în locul numit „Dumb rava Roș ie.” Tot la Cotnari, Ștefan cel Mare a lăsat și o biserică, construită la 1493, două poduri de piatră în satele Cârjoaia și Zladica, aflate și astăzi în uz, după
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
flăcăi aducând pască, cozonac, ouă roșii și vin. Stă teau cât eva ore aici. Flăcăii și fetele din satele vecine Buhalnița , Horodi ște, Cârjoaia, Valea Racului, Zbiereni, Vârâți, Lupăria, Zlodica, Cepelnița Scobinți veneau cu lăutari și aici începeau hora. Când codrul era bine împănat și începea vremea frumoasă se strângeau mii de oameni pe Cătălina. Era considerată ca una din cele mai frumoase zile din an prin atmosfera ce se cre a. Obice iul acesta pe care l-am apucat și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Iordache) Ghica - Deleni . Moșia Deleni a revenit fiului cel mic Iordache „cu casele ș i toată pajiștea de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, c u heleșt eile și poienile de acolo, cum și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu toate celelalte acareturi și vite, cum și viile de la Cotnari , și dug henele și cârciumile, toate și cu tot locul din Târgul Hârlăului...” Mari suprafețe de vie dețineau aici mânăstirile și fețele bisericești (pentru sfânta împărtășanie și hramurile
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
însă asupra câtorva fragmente care vorbesc de la sine despre măreția acelor vremuri de ev m ediu moldovenesc și în deosebi a aspectelor legate de subiectul nostru. Poema începe cu descrierea unui banchet dat la Hârlău pentru sărbătorirea victoriei repurtată în Codrii Cosminului asupra leșilor. Târgul era în sărbătoare, lum ea hălăd uia pe uliți în așteptarea domnitorului: „Și sosiți la barieră, valuri, valuri și tore nte De strigări cerul pătrunde „Să trăiți Măria T a!” Să trăiești ani fără număr, plini
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
măreață, de o tristețe se cuprinde Ochii se umplu de lacrimi, nu mai poate a se uita. „Hai să mergem - zice damei, urcă în trăsură, o-nchide Și dă ordin de plecare:” La Cotnari numai voi sta.” Sărbătorirea victoriei din Codri Cosminului ține mai multe zile și măritului Ștefan i se propune organizarea unei vânători pe domeniile Doamnei de la Cotnari. Preda zice ʹnclinând capul: Să trăiți Măria V oastră, Știți pădurea de sub dealuri, e a Domniței din Cotnar i. Se trimite
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nu i fie ucise l ebedele. „Dar ia spune-mi, când seʹncepe apriga va vânătoare”? „De poimâine, Măria Voastră .” „Și unde au s ă ia prâ z?” „Pe piscul lui Catelina” - O să-aveți bună răcoare.” „Și de aici pornim spre codri Deleni, înspre Flămânzi .” Dar vremea se strică, începe o ninsoare și vânătoarea se amână. Nu însă și chefurile de la Hârlău: „Prin lăuntru mese ʹntinse, pline cu bucate a lese Cupe-n șiruri mari umplute cu armașul din Cotnariu Le deșert
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
VI care vorbește despre dumnealui răzeșul Griga și de spre un vin de la Mateaș, precum și despre niște lăutari și niște sarmale - totul despre desfătarea domnului abate de Mar enneș. „Pâlcul, sporit de călăuzul cel din frunte, intră dintr-o dată în codru și-n întuneric. Caii, cu frâiele slobode, umblau unul după altul în șirag liniștit. - Măria ta - zise glasul lui Griga, aista-i drum tainic al nostru. Cine nu-l cunoaște se duce în prăpăstii. Și pe cine nu mi-i
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
șătrarul Lăzărel; pe mine nu mă ajunge mintea cum se pot pricepe oamenii cu asemenea vorbe p ocite.” Beizade auzi observarea și, râzând singur, voia s-o tălmăcească abatelui. Dar dintr odată, brusc, ca și cum s-ar fi tras o perdea, codru se desfăcu în dreapta și-n stânga și, în lumina lunii atârnate în cer, sclipi o poiană largă din toate ierburile ei udate de ploaie. Izbucniră mugete. Umbre se mișcară năprasnic și, cu salturi agile, pieriră sub bolțile de întuneric în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
totuși nimene nu putea să se laude că l-ar fi văzut oscilând în șa, deoarece toți trecuseră prin eclipsele plăcute ale somnului. Toți se priviră însă treji și semeți când Lăzărel Griga, împlinindu-și timpul, se opri în marginea codrului și dădu un strigăt ascuțit și speria t. A doua oară bătea luna, și, sub o pâclă argintie, pe-o costișă, se zăriră așezări negre de oameni. - Cu ajutorul lui Dumnezeu, am ajuns, măria ta... vorbi șătrarul. Acu îmi dai voie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pe drumul domnesc ce șerpuia pe partea de răsărit a râului Bârlad, lăsând în urmă vechiul târg al Bârladului și hanul Docolina, loc de popas și veche stație de poștă, intra într-o zonă mlăștinoasă cu multe poduri, mărginită de codri bătrâni. Locul a căpătat denumirea de „La Poduri”, deoarece erau mai multe: unul la sud de Vaslui, peste Vasluieț; altul mai la sud, peste „Vasluiul cel Bătrân”; un al treilea „Podul Hatmanului”, aproape de vărsarea Racovei în Bârlad. A călători prin
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Ștefan cel Mare” ne transmite numeroase date în acest sens: “Ștefan cel Mare era bolnav pe această vreme de boala pe care i-o dăduseră ostenelile sale războinice, nopțile de iarnă nedormite în lagăr, petrecerea îndelungată în umbra umedă a codrilor prieteni, goana peste câmpuri în bătaia furtunilor și sub căderea ploilor de primăvară și de toamnă, a zăpezilor moi. Încă din februar 1501, veniseră la Veneția doi oameni de ai lui, frânci, ca să cumpere niște stofă scumpă de aur și
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
din ce în ce mai răcoroasă ne introduce în mirajul de basm al toamnei. Țăranii harnici și pricepuți au început culesul viilor. A căzut bruma și încep să se scuture cele dintâi frunze galbene.Vântul le aleargă pe poteci cu un foșnet uscat. În codru sună bătrânele ape, natura își scutură deznădăjduită podoaba. Viața toamnei e ca o vâlvătaie de aur, încărcată de culori și miresme puternice. În aer nu se mai aud fâlfâiri de aripi. Vântul suflă năvalnic prin livezi, împrăștiind miros de fructe
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ale sosirii toamnei. Cerul gri s-a acoperit cu o perdea de nori plumburii. Soarele este palid și nu-și mai trimite cu bucurie razele ca astă-vară. De câteva zile, a început să cadă bruma, iar diminețile sunt foarte reci. Codrul a rămas fără cântăreții cei vestiți. Unele animale sălbatice au început să-și facă provizii pentru iarnă. Altele își strâng fân pentru ca bârlogul să fie cald. Oamenii și-au strâns toate recoltele. Au cules viile, pline de struguri, au umplut
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ZILE DE TOAMNĂ Coboară umbrele înserării. Mingea de foc a soarelui se rostogolește printre dealurile aurii. Frunzele ruginii ale copacilor cad una câte una, formând un covor foșnitor. Miroase a pământ ud după ploile din ultima vreme. Izvorul suspină, iar codrul tace. Bolta și-a cernit năframa cu steluțe ca niște lacrimi de argint. Somnoroase, păsărelele adorm în pomii dezgoliți. Umbre prelungi se întind pe trotuar. Mândra lună risipește din întunericul nopții raze blânde ce acoperă pământul. Liniștea coboară, iar noaptea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ai venit, primăvară ! Alexandru Purice BASMUL TOAMNEI După o vacanță lungă, de neuitat, a venit în sfârșit toamna. S-a așezat încet plapuma caldă de frunze. Miroase a pământ reavăn după ploile din ultima vreme. Izvoarele încă mai suspină, dar codrul tace. Bolta și-a cernit năframa cu steluțe ca niște lacrimi de argint. Somnoroase, păsărelele adorm în pomii dezgoliți. Umbrele prelungi se întind pe trotuar. Priveliștea e încântătoare.În fața ochilor, apar nuanțe de culori diferite care îți încântă vederea. În
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
copacilor îngălbenesc și încep să cadă pe jos, formând un covor multicolor. Toamna harnică a adus cu dânsa mirosul fructelor și mireasma strugurilor. Un văl de brumă argintie s-a așternut peste case, peste potecile neumblate, peste cărările neștiute ale codrului. În livezi, crengile copacilor se îndoaie de atâta rod. Păsările călătoare trec spre asfințit, lăsându-ne mai triști. Pe mine, începerea școlii m-a luat prin surprindere; în dimineața zilei de 1 septembrie, soarele călduros și mângâietor m-a deșteptat
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ZILE DE TOAMNĂ Coboară umbrele înserării. Mingea de foc a soarelui se rostogolește printre dealurile aurii. Frunzele ruginii ale copacilor cad una câte una, formând un covor foșnitor. Miroase a pământ ud după ploile din ultima vreme. Izvorul suspină, iar codrul tace. Bolta și-a cernit năframa cu steluțe ca niște lacrimi de argint. Somnoroase păsărele adorm în pomii dezgoliți. Umbre prelungi se întind pe trotuar. Mândra lună risipește din întunericul nopții raze blânde ce acoperă pământul. Liniștea coboară, iar noaptea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
nume mi-a rămas în închipuire: Crăiasa Zăpezii. Curând, vâlvătaia din aur începe să se stingă, iar odată cu ea se sting și puternicele miresme de rășină proaspătă. Noaptea neagră și rece se instalează încet-încet. Mii de licurici răsar din întunecimea codrilor. Garda de onoare a cerului se schimbă treptat.Pânzele imense și schimbătoare ale nopții se aștern încet peste oceanul verde al coniferelor. Deodată văd lumină. M-am trezit din somn. -Ce păcat că toate acestea s-au petrecut doar în
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]