6,739 matches
-
decorativă... A.C. - Trebuia să trăiesc din ceva pentru că nimeni nu mi-a dat de pomană. R.G. - Ați fost paznic la Muzeul Cluny. A.C. - Oribil. Stăteam de la 7 dimineața până la 7 seara așa... (își încrucișează brațele pe piept) ca să păzesc niște comori pe care nimeni nu venea să le fure. Dar trebuia să stau acolo. Nici nu aveam voie să vorbesc cu lumea despre exponate. R.G. - Pe Florin Dragu l-ați cunoscut? Era un mare fotograf devenit celebru prin cartea: “Les rois
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
Dumbrăvița. Grupul va pleca din Arad cu trenul de la ora 7,48, coborând în halta Valea Mureșului, și se va întoarce cu trenul de la ora 18,47. Excursioniștii vor parcurge traseul: Valea Mureșului - satul și Valea Bălcescu - sălașele Dumbrăvița - Dealul Comorii - Căpruța (în lungime de 12 km). Cheltuielile de transport se vor ridica la 85 000 de lei/persoană. Conducătorul grupului va fi dl Szentgyorgyi Alexandru (tel. 0257-289 895). ( I. B.) „România balneară“ Organizația Patronală a Turismului Balnear din România a
Agenda2004-15-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282299_a_283628]
-
poet Gheorghe Todor, admirator al lui Nichita Stănescu și al tuturor scriitorilor mari pe care îi are România. Târgul, organizat uneori direct pe plajă, în corturi frumos aliniate pe nisip și pline de cărți ca peștera lui Ali Baba de comori, a funcționat cu un succes indiscutabil, în aproape fiecare an, și a fost vizitat de sute de mii de oameni, inclusiv personalități ale culturii, oameni de afaceri, înalți demnitari (acum doi ani, printre vizitatori s-a numărat și Traian Băsescu
România citește by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9440_a_10765]
-
program, în cazuri excepționale. Sahara, producție SUA, 2005. Regia, Breck Eisner. Cu: Penelope Cruz, Matthew McConaughey. Atunci când exploratorul Dirk Pitt găsește o monedă legendară, care face referire la o poveste antică, pornește în aventura vieții sale, încercând să descopere o comoară într-una dintre cele mai periculoase regiuni din Africa de Vest: deșertul Sahara. Căutând ceea ce localnicii numesc „Vaporul morții“, care ascunde o încărcătură secretă, despre care se știu puține lucruri, Dirk și însoțitorul său, Al Giordino, o întâlnesc pe Dr. Eva Rojas
Agenda2005-51-05-timpliber () [Corola-journal/Journalistic/284529_a_285858]
-
Căutând ceea ce localnicii numesc „Vaporul morții“, care ascunde o încărcătură secretă, despre care se știu puține lucruri, Dirk și însoțitorul său, Al Giordino, o întâlnesc pe Dr. Eva Rojas, o superbă și inteligentă doctoriță, care este de părere că această comoară ascunsă ar putea fi o amenințare la adresa lumii întregi. Încercând să găsească o navă pe care toți o cred doar o iluzie, Dirk, Al și Eva trebuie să se bazeze pe inteligență și pe forțele proprii pentru a scăpa de
Agenda2005-51-05-timpliber () [Corola-journal/Journalistic/284529_a_285858]
-
conținând inclusiv bijuteriile lui Peter Carl Fabergé pentru soția țarului Alexandru al III-lea al Rusiei, a fost vernisată în 2011, de Paște, la Vatican. Colecția aparține miliardarului rus Viktor Vekselberg și conține nouă ouă Fabergé și alte 190 de comori (broșe, călimări, accesorii pentru fumat). Ouăle Faberge sunt printre cele mai scumpe și bine vândute bijuterii din întreaga lume, fiind preferate de numeroși bogătași sau fețe regale, printre care Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Din noiembrie, 2011, Casa
Peter Carl Faberge, omagiat de Google printr-un logo special - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/66647_a_67972]
-
a lui Mihai Beniuc ca scriitor. Prefațatorul recunoaște că l-a mirat utilizarea de către memorialist, pe scară largă, a limbii de lemn, dar susține că obositoarea lectură a celor patru sute de pagini merită întreprinsă, întrucat cititorul va descoperi pe parcurs "comori inestimabile". De asemenea, el pretinde că Mihai Beniuc este, ca poet, "un cântăreț de geniu al romanismului" și reproduce - într-o carte de memorii! - o suită de poeme care dovedesc nu atât geniu, cât o gândire puerila, cu câteva momente
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
pentru că - afirmă Eugen Simion - "aceste foi îngălbenite de timp sunt fragile ca niște frunze uscate". Multiplicându-le prin facsimilare, se realizează cel puțin două scopuri: salvarea manuscriselor și facilitarea unui acces mult mai larg la acest bun național, o adevărată comoară. Reproduse pe hârtie, în paralel cu o imprimare pe CD, cu o fidelitate cât mai mare față de caietele originale, facsimilele asigură o lizibilitate mai bună decât a manuscriselor, afectate de un grad avansat de uzură. Noile volume de facsimile vor
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
da Vinci și caietele lui Paul Valéry. Unele din aceste gânduri au fost selectate în două pagini ca argument la primul volum de facsimile, altele ar fi meritat să fie adăugate, ca pasajele următoare: "Există, într-adevăr, în mijlocul nostru o comoară de care abia ne atingem, de teamă să n-o prăpădim: sunt cele 44 de caiete ale lui Eminescu. Ele se păstrează cu grijă, la Biblioteca Academiei, și se împrumută foarte rar, numai cercetătorilor mai în vârstă; caietele își ascund
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
și cu cel puțin încă patru ore rămase pînă cînd puteai să te duci rezonabil la culcare. Iat-o pe Rebecca, întinsă alături. Rebecca, locuind în această casă la fel de firesc precum o sirenă locuiește într-o corabie scufundată plină de comori. - Bine, a zis ea. Să vedem... Într-o seară, cînd eram într-a zecea... - Și Julie într-a douășpea. - Da. Într-o seară ai noștri ieșiseră și eu eram cu Joe... - Prietenul tău. - Aha. Ne certaserăm... - Cu Joe făceai sex
Michael Cunningham Pînă la căderea nopții () [Corola-journal/Journalistic/5276_a_6601]
-
stimulate de "uimire". Intră în joc vectorul spontan ce dă naștere "poveștilor" care țintesc simbolurile: "Nebunul se repezi/ la marea încremenită/ și începu s-o jupoaie./ Bucăți imense de încremenire/ au dat la iveală naufragiile/ petrecute cu secole în urmă./ Comorile, pirații/ și victimele lor erau aduse/ în fața celor de pe plajă/ la rîndul lor, și ei uluiți.// - Individul, pentru o clipă,/ încetă să mai citească ziarul. - // La un moment dat, un copil făcu/ un bulgăre de nisip, nisip fierbinte,/ care se
Sub semnul singuratății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12602_a_13927]
-
despre iepurele care face mulți pui, iar leul "numai unul, dar leu", la Esop morala e: "meritul nu trebuie să-l măsurăm cu ocaua", iar la Luqman, accentul cade asupra nașterii, urmașul fiind în lumea arabă cea mai de preț comoară). Ce-i drept, consecvent convingerilor sale, Carrière nu transcrie finalurile moralizatoare, lăsându-ne să tragem singuri învățămintele (altminteri, cum bine spune un înțelept sufi, "ar fi ca și cum negustorul de fructe și-ar mânca marfa sub ochii tăi și nu ți-
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
de instrucție? Replica lui "Trahanache" miroase a "onoare de familist": "~ți spuneam eu că dezmățul nu poate duce la nimic bun. Ți-o spuneam și tu nu mă ascultai". Câmpia cu miros de pelin, oile, ciobanii visând la fericire și comori ("de ce numai bătrânii caută comori și la ce bun le mai trebuie fericirea unor oameni care stau cu un picior în groapă"?), răsăriturile de soare, secara secerată, zăpușeala ucigătoare a lunilor de vară, femeile care leagă snopii, uliul oprit în
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
miroase a "onoare de familist": "~ți spuneam eu că dezmățul nu poate duce la nimic bun. Ți-o spuneam și tu nu mă ascultai". Câmpia cu miros de pelin, oile, ciobanii visând la fericire și comori ("de ce numai bătrânii caută comori și la ce bun le mai trebuie fericirea unor oameni care stau cu un picior în groapă"?), răsăriturile de soare, secara secerată, zăpușeala ucigătoare a lunilor de vară, femeile care leagă snopii, uliul oprit în văzduh "ca și cum ar medita asupra
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
îl îndemna pe acesta: Atunci când ai război trupesc, fii foarte atent cu fanteziile necurate, care produc gânduri murdare, alungă-le de îndată ce apar. Imediat să spui rugăciunea cu durere în suflet și pe loc vei fi eliberat de războiul trupesc<footnote Comori din Sfântul Munte Athos, culese din scrisorile și omiliile Avvei Efrem, Edit. Buna-Vestire, Bacău, 2001, p. 152. footnote>. Prin intermediul văzului, sufletul nostru poate fi atacat de imagini păcătoase, ademenitoare, ispititoare și înșelătoare, care apoi își pot imprima formele lor asupra
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
De la avva Ammona aflăm următorul sfat: Dacă te luptă cu plăcere dorința de femei, gândește-te unde se află acelea care au murit. Și așa te vei liniști<footnote Avva Ammona, Cuvinte filocalice, trad. de Ierom. Ștefan Nuțescu, în colecția Comorile Pustiei, vol. 3, Edit. Anastasia, București, 1995, p. 120. footnote>. Când vorbește despre patimi, Sfântul Ioan Gură de Aur vorbește despre tirania obișnuinței ce devine ca o trebuință a naturii sau ca o a doua natură, sau, spunem noi, despre
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
că fecioria trupului aparține unui mic număr, dar fecioria inimii trebuie să fîe a tuturor<footnote Fer. Augustin apud Părintele Galeriu Prefață la Sf. Vasile cel Mare, Sf. Paisie Velicikovski, Cuviosul Nichifor Theotokis, Sfaturi la intrarea în monahism, în colecția Comorile Pustiei, nr. 21, Edit. Anastasia, 1998, p. 32. footnote>. Cei care au fost cumplit războiți de patima desfrânării și au ales calea îngerească pot avea râvnă tot atât de mare în săvârșirea virtuții, pe cât de mare le-a fost râvna în săvârșirea
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
nici să oprească pofta firească a trupului, care este asemenea unui foc, dacă harul lui Dumnezeu n-ar ajuta neputința noastră, dacă nu ne-ar acoperi și apăra pe noi<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egiptean, în colecția Comorile Pustiei, trad. de Pr. Gheorghe Roșca, vol. 9, Edit. Anastasia, București, 1997, p. 36. footnote>. Astfel este subliniată valoarea rugăciunii către Dumnezeu prin care cerem întărirea puterilor noastre slăbite într-o astfel de luptă, de violența ei. Prin curățirea trupului
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
nu vei pătimi nici un rău. Alungă lașitatea; fii curajos. Totul va trece, iar acest război îți va lăsa în urma lui mult bine, iar Dumnezeu îți va da mult har. Dar să nu te descurajezi că numai așa pierdem lupta<footnote Comori din Sfântul Munte Athosă, p. 153. footnote>. Cât privește ispitele ce vin din afara noastră, arătăm aici că smerenia este principiul major care stă la baza acestei lupte, acesta că pentru că fără smerenie nu putem primi harul dumnezeiesc, fără de care nu
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
mea, avuția mea, sultana mea între frumoase.../ .... sfătuitorul meu, scânteia mea, soarele meu, lumânarea mea,/ ....înțeleapta mea, cuviincioasa mea, taina mea, realitatea mea, povața mea,/ sultana mea, padișahul meu, porunca mea, sufletul meu din țările lumii,/ planta mea, dulceața mea, comoara mea, liniștea mea de pe acest pământ,/ draga mea, iubita mea cu chip frumos, avuția mea, hanul Egiptului din sufletul meu/ Istanbulul meu, Karamanul meu, țara mea otomană,/ Badahșanul meu, Kipceacul meu, Bagdadul meu, Horasanul meu, / iubita mea cu ochi neliniștiți
Un portret greu de uitat by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2699_a_4024]
-
cât și prin supunerea lui față de Dumnezeu; L-a iubit pe Domnul și L-a recunoscut frate; și, afierosindu-se cu totul pentru Domnul și pentru dragostea lui de Dumnezeu, dă înapoi lui Dumnezeu, cu recunoștință și dragoste, ca pe o comoară încredințată lui, omul pe care îl cere Dumnezeu”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. IX, 75.4., în PSB, vol. 5, p. 269) „Ce este în fond martiriul și câtă îndrăzneală ne dă față de Dumnezeu, se poate vedea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în vol. Despre desfătarea celor viitoare. Să nu deznădăjduim. Nouă cuvântări la Cartea Facerii, p. 273-274) „Buni, biruitori mucenici” „Iată un lucru și mai minunat! Nu numai că n-au putut călăii, cu toate că s-au înfuriat atât, să le fure comorile ce se aflau în ei, dar i-au făcut să le păzească cu și mai multă strășnicie și i-au făcut și mai străluciți și mai înavuțiȚi, nu numai sufletul lor, ci și trupul lor s-a împărtășit de mai
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
decât o pânză de păianjen, s-au destrămat mai repede decât fumul, s-au împrăștiat mai degrabă decât praful. Prigoana lor împotriva creștinilor a avut ca rezultat vădirea unei întregi cete de mucenici. Astfel Biserica s-a îmbogățit cu aceste comori vii și nemuritoare care, nu numai în timpul vieții lor sfinte, ci și după adormirea lor, ne-au dăruit tuturor din belșug atâtea binefaceri cerești”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 14) Chinurile la care au fost
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
călăii, înconjurându-le trupurile, le găureau coastele, le strujeau cărnurile, le descopereau și le lăsau oasele goale! Nimic nu punea stavilă cruzimii și neomeniei lor. Iar când ajungeau la măruntaiele lor, când intrau până în adâncul trupurilor lor, și nu găseau comoara credinței aflată în ei, ca să o jefuiască, atunci pățeau ce pățesc cei ce asediază capitala unui imperiu, plină de multe bogății și cu destule comori în ea, care, după ce dărâmă zidurile ei și intră în vistieriile cu bani, sparg ușile
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Iar când ajungeau la măruntaiele lor, când intrau până în adâncul trupurilor lor, și nu găseau comoara credinței aflată în ei, ca să o jefuiască, atunci pățeau ce pățesc cei ce asediază capitala unui imperiu, plină de multe bogății și cu destule comori în ea, care, după ce dărâmă zidurile ei și intră în vistieriile cu bani, sparg ușile, sfărâmă zăvoarele, sapă dușumeaua și caută peste tot, dar pentru că nu pot găsi bogăția ei, pleacă cu mâinile goale. Așa sunt avuțiile sufletului. Nu sunt
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]