6,500 matches
-
în pace și securitate, condiția umană suferă o degradare continuă în raport cu starea originală. Sub raport teologic, această transformare este dată de căderea omului în păcat și de neascultarea poruncilor divine. La o primă vedere, am putea crede că Locke se contrazice, pentru că la început definește starea naturală ca fiind una de pace, în care oamenii nu își fac rău unii altora și respectă autonomia celorlalți precum și libertatea lor de a dispune în mod exclusiv de ceea ce le este (au) propriu. Locke
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
întoarcere de la Beijing, o delegație românească a vizitat Moscova și a arătat că liderii chinezi le-ar fi comunicat că au la cunoștință faptul că rușii au luat românilor Basarabia (lucru pe care membrii delegației nu au ținut să îl contrazică). În 1966, cu ocazia celei de a 45 aniversări a PCR, Nicolae Ceaușescu condamna afirmațiile cuprinse în rezoluțiile congreselor al treilea, al patrulea și al cincilea ale partidului, în care România era eronat numit „stat multinațional”. Ceaușescu condamna faptul că
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
atâtea națiuni separate. Mai mult, prin formularea sa ambiguă, autorul neagă însăși existența unor etnii care nu au și nu au avut niciodată un stat propriu (kurzii, bascii, etc.). De altfel, trei ani mai târziu, în aceiași publicație, Victor Stratan contrazice chiar afirmația lui Vasile Vieru. Condamnând falsurile din istoriografia românească, Victor Stratan se referă la un fragment dintr-o Istorie a României în date (nu menționează vreun autor sau an al publicării), în care Alexandru Ioan Cuza proclama în 1861
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
influența altor etnii, de alte culori: bulgari, ungaro-sași și slavi răsăriteni. Însă, întrucât apropierea, dacă nu similaritatea între limba vorbită la est de Prut și la vest de acesta, pe întreg cuprinsul statului românesc, sunt evidente și nu pot fi contrazise de nici un studiu de bun simț, Vasile Vieru dă o explicație la fel de absurdă ca și cele expuse în rândurile de mai sus: „Eu stau ferm pe poziție că limba moldovenească este IDENTICĂ cu limba română, dat fiind faptul că limba
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și Vasile Stati îl aprobă, că locuitorii de la est de Prut vorbesc aceeași limbă cu cei de la vest de Prut, dar numesc limba vorbită de ei pornind de la criteriul geografic. Este ciudat că Vasile Stati indică aici o sursă care contrazice toate teoriile sale. Lăudând cartea „tare bună și demult așteptată” a lui Victor Stepaniuc, Vasile Vieru critica aspru pe istoricul Ion Varta, „sărit de pe fix, întunecat de invidie”, care luase poziție la erorile cuprinse în acea lucrare. Cauza atitudinii lui
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ale lui Vasile Stati și a acoliților săi au fost consemnate și tratate cu atenția cuvenită, ele continuă să ocupe un spațiu consistent în publicațiile procomuniste de la Chișinău. O altă acuză adusă expansioniștilor români, una care în mare măsură le contrazice pe cele amintite anterior (dar inconsecvența și oportunismul ideologilor moldovenismului agresiv ne sunt cunoscute de acum) este următoarea: deși statul român nu mai este acuzat de a emite pretenții și a atenta la statalitatea Republicii Moldova, el susține lipsa identității dintre
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
adaugă analize lingvistice superficiale și neconforme cu realitatea științifică, în schimb pune sub tăcere, peste tot, acele izvoare, diplomatice sau narative, care vorbesc despre existența românilor în spațiul dintre Carpați și Nistru. Pe alocuri formulează concluzii surprinzătoare și care se contrazic cu ele însele și cu restul lucrării. Astfel, vorbește despre „forma literară comună a tipului de vorbire neolatină est-romanică pe care moldovenii s-au obișnuit de vreo 700 de ani s-o numească moldovenească, iar valahii s-au obișnuit s-
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
-te, uită-te la maică-ta! Era fată de hoge, bre și nu ieșea din casă fără văl! Nici fața, nici gâtul, nici vârful unghiilor de la mâini nu trebuia să se vadă. Și tu... Na! Parașutism! Aviație!" Deși acest lucru contrazicea educația (religioasă) primită de ea, dar conștientă că lumea s-a schimbat, mama Nidei și-a dat consimțământul pentru ca fiica ei să se înscrie la școala de aviație. Acest lucru i-a provocat un puternic conflict interior, care a adus
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
am făcut cu seriozitate"). Între timp, liceul a devenit faimos și elitist, dar istoria sa timpurie nu anunța această evoluție. Rememorările legate de acei ani nu au insistat asupra rigorii (acceptate), ci a unor ieșiri din regulă. Unele par să contrazică istoria livrească a epocii; de pildă, problema limbilor străine. Faptul că din clasa a V-a începuse învățarea limbii franceze pare de la sine înțeles, dar introducerea limbii ruse în clasa a IX-a (deci la mijlocul anilor '70) poate să surprindă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
învățătoarea mai în vârstă" a eșuat în rolul de mediator între adulți și copii, intrând în logica absurdă a obedienței. În fața întregii școli adunată "în careu", răspundea copiilor obligați să strige "salut voios de pionier!", printr-un "salut voios!" complet contrazis de rigiditatea momentului. Doamna A., proaspăt investită instructor de pionieri (doar pentru că era "mai tânără") a izbucnit în râs. Și asta a făcut-o să se simtă îngrozitor, pentru că nimeni altcineva nu părea să sesizeze absurdul situației. De fapt, râsul
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
concluzia că nota dominantă a spațiului imaginar din operele secolului al XVII-lea nu este sfera, ci linia șerpuitoare, În timp ce pentru scriitorii romantici imaginea dominantă este aceea a unui cerc descentrat. Rezultatul la care ajunge Georges Poulet este unul care contrazice premisele sale: pe de o parte se uniformizează formele artistice individuale, eliminându-se acel “cogito” specific fiecărui autor, iar, pe de altă parte conștiința criticului nu se mai identifică cu conștiința autorului, ci se transformă În instanță creatoare a unui
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
Fie b a o cea mai bună aproximație de specia I a lui α și α = [q0, q1, q2, ...] reprezentarea lui α ca fracție continuă regulată. Nu putem avea 0qb a < , deoarece ar rezulta 1 0q b a −>− αα , ceea ce contrazice ipoteza că b a este cea mai bună aproximație. Nu putem avea nici , deoarece ar rezulta și cum , avem și iarăși contrazicem ipoteza relativă la b a . Teoremă. Oricare cea mai bună aproximare de specia II a lui α este
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costică VOINEA-AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93108]
-
ca fracție continuă regulată. Nu putem avea 0qb a < , deoarece ar rezulta 1 0q b a −>− αα , ceea ce contrazice ipoteza că b a este cea mai bună aproximație. Nu putem avea nici , deoarece ar rezulta și cum , avem și iarăși contrazicem ipoteza relativă la b a . Teoremă. Oricare cea mai bună aproximare de specia II a lui α este o redusă a lui α și reciproc, orice redusă a lui α este o cea mai bună aproximație de specia a II
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costică VOINEA-AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93108]
-
Campbell o consideră cel mai potrivit mijloc de a obține acces la textul discursului. Criticul notează, abrupt, faptul că adresa lui Nixon din 3 noiembrie 1969 a constituit răspunsul acestuia la moratoriul din 15 octombrie 1969, răspuns care pare să contrazică, observă Campbell, afirmația (documentată) a președintelui, potrivit căreia ziua respectivă de moratoriu nu îl va afecta în nici un fel. Iată prima contradicție pe care Campbell o sesizează în mesajele cumulate ale lui Richard Nixon, contradicție pe care criticul pare să
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
noastre a capitolului de carte extras de Carl R. Burgchardt în antologia sa, fiecare dintre momentele în care autoarea identifică date care să confirme aprecierile sale morale în afara textului adresei președintelui Nixon din 3 noiembrie 1969. O astfel de abordare contrazice prescripțiile metodologice ale întreprinderii critico-retorice, înțeleasă din perspectiva sa etică, iar Edwin Black vine să sprijine concluzia noastră, pe temeiul dificultăților pe care el însuși le-a întâmpinat în articularea principiilor de care acest tip de criticism trebuie să țină
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
o pletoră de generalizări, concluzia ce închide volute argumentative, stilul rafinat și laborios care urmărește aproape cinegetic ideea. Ideea!... Ideea dreptății, de exemplu! Intelectualul e contemplativ, e reflexiv, gândește. El știe. Are și marele dar că exprimă admirabil ceea ce știe, contrazice cu fervoare și persuasiv dacă e cazul, insistă, răstoarnă. Vrea să schimbe lumea. E iluminat. Intuiește mersul lumii, formulează ipoteze, dă sentințe, judecă. Mai și desființează dacă se impune. Totul în numele ideilor. Mai ales în numele ideii de dreptate. El e
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Avedis, marele cafegiu al Bucureștilor, înainte de a se retrage, să îi lase magazinul de cafea. Chiar și după ce-i lasă magazinul, are față de Avedis o tactică exemplară: se comportă cu el ca și cum magazinul i-ar aparține în continuare, nu-l contrazice în față, e curtenitor. Când pleacă din țară, bătrânul cafegiu îi lasă și foarte multe alte bunuri, mai ales bijuterii din aur pe care le transformă în bani la un bijutier care-și ia partea și el. Principala grijă a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
-și revină, să-și recapete suflul. Tirania represivă a urmărit izolarea culturii române de cultura mondială clasică și modernă. Operația a făcut ravagii: au fost tăiate unul după altul toate izvoarele de acces la marile opere și instituții culturale care contraziceau, într-un fel sau altul de cele mai multe ori doar tacit , dogmele culturale dominante. Nu voi mai evoca acum, pe larg, suprimarea importului de cărți și reviste străine, blocarea studiilor în străinătate, participarea la congrese și alte manifestări culturale, politica tot
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
rând, a sistemului la orizontul de așteptare al publicului extern căruia i se adresează (ca să folosim și noi o expresie curentă a esteticii receptării). Ficțiunea totalitară impune peste tot suprarealitatea construcției sale abstracte, pur ideologice, datelor realității imediate. Fiindcă o contrazic în mod radical, acestea sunt total negate, ignorate, declarate inexistente. Nu sunt luate niciodată în calcul. Sistemul funcționează ca întotdeauna în gol, conform logicii sale mecanice, imanente. Și dacă în interior el se poate impune prin constrângere și poliție politică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Acum, acest fapt, chiar dacă incipient, începe să devină totuși efectiv posibil. El nu poate fi, bineînțeles, exagerat, dar nici ignorat. 3. O astfel de selectivitate, cu mare coeficient de autonomie, rămâne, în mod fundamental, deschisă, aleatorie. Și această nouă realitate contrazice, din plin, miturile criticii noastre literare. Una din marile sale iluzii eroare de care ne lovim mereu este că ea fixează valoarea. Dimpotrivă, recepția poate fi și imprevizibilă, capricioasă, uneori chiar scandaloasă pentru ierarhiile și clișeele noastre interne. Autori, opere
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu hiperinsulinemie, existența hiperglicemiei și mai ales creșterea nivelului de acizi grași liberi pot contribui la dezvoltarea cancerului pancreatic [114]. Chiar dacă studiile anterioare, pe baza asocierii statistice diabet-cancer au considerat diabetul un factor de risc al cancerului pancreatic, alte studii contrazic această ipoteză și susțin că de fapt diabetul este un epifenomen al cancerului de pancreas argumentându-și afirmația chiar pe această perioadă prea scurtă de timp existentă între debutul diabetului și diagnosticul cancerului de pancreas [115], 71% din pacienții cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
κυριον, lat. nomen proprium era "nume autentic", "întocmai acest nume", Eugeniu Coșeriu 37 adopta următorul punct de vedere: "unicitatea designatului, adică a ceea ce se desemnează prin numele propriu, este confirmată de către "cunoașterea originară", dar există fapte obiective care par să contrazică această unicitate". Afirmând de la început că diferența dintre numele comune și cele proprii nu constă în "număr", Coșeriu subliniază distincția dintre nume proprii univoce și nume multivoce (care nu trebuie însă confundate cu cele plurivalente sau universale). Coșeriu face apel
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a trece neobservată. Sunt mulți cei care ar spune că Blaga este un capitol încheiat și că tot ce se scrie acum despre el s-a mai scris înainte. Pe aceștia și pe toți cei cu înclinații sceptice îi voi contrazice, referindu-mă la cartea pe care Valică Mihuleac o propune astăzi publicului mai larg. Este bine cunoscută predilecția filosofului din Lancrăm pentru tema antinomiilor, în sensul căreia a propus celebra metodă a antinomiei transfigurate, ce a trezit atâta interes încă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
student, îndrumându-i cercetările. I-am cunoscut, astfel, predilecțiile, caracterul îndreptat spre demnitate și cultivarea legăturilor elective. Un singur aspect i-am reproșat: exageratul său spirit autocritic. Prin această lucrare, mai mult decât prin altele, el a reușit să mă contrazică: exigența i-a determinat conduita de a analiza fiecare expresie, de a-și argumenta presupunerile, de a-și cita cu grijă referirile. Rezultatul este o carte bine concepută, bine argumentată și bine scrisă. Teodor DIMA Introducere 1. O punere în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Immanuel Kant11, cu un sens asemănător, dar puțin mai larg. Aici, Kant definea antinomia drept "contradicție între două legi, două judecăți sau raționamente, dintre care una se numește teză iar alta antiteză, ambele având, în aparență, aceeași veracitate, deși se contrazic"12. Cum se vede, pe lângă contradicția dintre legi, cuprinsă de altfel în chiar etimologia termenului (anti-nomos), este admisă și contradicția dintre două simple judecăți sau dintre două raționamente. Aceasta înseamnă că referirea la legi nu mai e una esențială pentru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]