7,252 matches
-
Scoasă din ascundere, ea devine imediat, mereu, ca într-o repetiție a unui blestem, ținta avortonului ideologic și este supusă diverselor atacuri și refracții anamorfotice. Orice spor de adevăr este însoțit, fatal, de tam-tamul diversiuniilor, a "basnelor de ocară", vorba cronicarului; varii succedanee entropice încearcă a se infiltra în miezul său și a-l bulversa cu denaturări și deturnări de sens. Doar celui care se află mai aproape de temeiurile ontologice ale națiunii îi este dat să aibă o conștiință mai acută
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
interviu cu Ion N.Oprea, consemnat de prof. Vasile Cozma, în numărul 10 din martie 2007; *Aniversare și un larg protest public, despre prima promoție după 1971 a Școlii normale „Vasile Lupu” din Iași, în nr. 10, 2007, p.14. *Cronicar și poet din Porcișani-Boțești Vaslui (Ioan Costache Enache), în nr.14, mai 2008, p. 11-14. *Caligrafia lui Gheorghe Asaky (1788-1869) nr.15/octombrie 2008. *Carte frumoasă - cinste cui te-a scris: Monografia BoțeștiGugești - din inima veteranului (Ioan Costache Enache) nr.
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Arsene, Editura Altius Academy, Iași, 2003, p.90, nr.1 (30), 2008, p.7. *Când spui Bârlad, ajungi la Tutoveanu, la Academie... nr.4 (33), 2008, p.3-4. *Academia bârlădeană la Priponești - nr.4/33, 2008, p. 20, sub semnătura Cronicar. *La aniversarea ziarului „Curentul”, omagiul lui George Tutoveanu , nr.1 (34), 2009, p.3, cu o scrisoare de la Serghei Coloșenco, arătând faptul că articolul de pe aceeași pagină a numărului anterior nu i se trecuse numele. Atent la întâmplare,redactorul-șef
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
fost polițist, aveau și poza la poliție, și de unde sînteți? Lunca Pașcani, și ai venit la Tîrgu Frumos, la țiganii ăștia! nu te-a bătut vreunul? n-are ea treabă cu țiganii, pricepe bărbatul, sînt de la Prigoreni, comuna Ion Neculce, cronicarul! catastrofală eroziune prin șiroire în ogor negru din coastă, scenele de inundație, în august, la Pașcani, de la moravurile corupte, buricul gol! concluziv, să se ridice, la Pașcani vînd în piață, rapidul automotor "săgeată albastră" Bicaz Iași, nou introdus, unii credeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
34. Ștefan Lupașcu, Universul psihic 35. Jean Baechler, Capitalismul 36. Al. Zub, Orizont închis Format 1/16 (70 x 100) • Bun de tipar: 2000 • Apărut: 2000 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 • euroedit@hotmail.com * În versiunea românească au fost respectate, fără a exclude eventuale inconsecvențe, normele generale de transliterare aplicate de istoricii și filologii noștri (n.tr
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
după ce se va război, timp de 15 ani, cu principalul dușman al Bizanțului, el sfîrșește prin a-i încercui, în 1014, armata în regiunea Strymon, masacrînd o parte a soldaților lui Samuel care reușește să fugă și luînd (după spusele cronicarilor) aproape 15000 de prizonieri. Acestora li se vor scoate ochii și numai unul dintr-o sută rămîne doar chior, toți aceștia din urmă trebuind să conducă pînă la Samuel rămășițele mutilate ale armatei sale. În urma acestei umilințe, țarul va muri
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
ai lui Hristos și a-și vedea astfel absolvite toate păcatele. Fenomenul, de altfel, nu este nou și nu derivă din predica lui Urban II. Temerile în legătură cu anul 1000 nu sînt prea îndepărtate și, chiar dacă au fost mult exagerate de cronicari, au lăsat în spirite urme adînci, care fac, din tema Apocalipsei, din plin răspîndită de sihastrii din sate, una din temele majore ale liturghiei și iconografiei. A pleca către Pămîntul Sfînt ține, așadar, de o datorie sfîntă a creștinului în
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de arme, de eroi pasionați și mistici, i se substituie o literatură de actualitate: ceea ce am numi astăzi "istoria timpului prezent", în sensul în care autorul narațiunii a fost martorul evenimentelor pe care le relatează. Acesta este cazul a doi cronicari ai celei de-a patra cruciade: Robert de Clari, mic nobil din regiunea Pérone, a cărui măruntă personalitate se ascunde îndărătul principalilor actori ai expediției, și, mai ales, Geoffroy de Villehardouin, autor al unei Cuceriri a Con-stantinopolului, alcătuită în 1210
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
aventurii omenești, fondator al identității culturale "italiene" și imagine a Creștinătății medievale la apogeul său, echivalent, dacă am putea spune, prin armonia și profunzimea sa, al capodoperelor arhitecturii și sculpturii gotice. De la roman la gotic Imaginea bine cunoscută, popularizată de cronicarul Raoul Glaber, a "unei albe mantii de biserici" acoperind întreaga Creștinătate la începutul secolului al XI-lea, nu trebuie să inducă în eroare. E adevărat că, în contextul progreselor economice și spirituale care definesc această perioadă, occidentalii au fost cuprinși
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. V Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice. Din preistorie pînă în secolul al XVII-lea Jean Carpentier & François Lebrun, Istoria Franței Format 1/16(54x84) Bun de tipar: 1998; Apărut: 1998 INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 C.P. 161 • cod 700198 Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 euroedit@hotmail.com • http://www.euroinst.ro 2 SERGE BERSTEIN, PIERRE MILZA ISTORIA EUROPEI 1
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
feudale pe care erau siliți să le presteze pentru stăpânii lor sociali. Memoria etnică a comuniunii originare și lingvistice, până să fie diseminată în corpul social spre a fi îmbrățișată de către mase, a fost păstrată și perpetuată exclusiv în scrierile cronicarilor și istoricilor. Dacă etnogeneza poporului român a fost finalizată până la încheierea primului mileniu creștin 2, procesul de "mnemogeneză" (i.e., constituirea unei memorii colective care să reunească în solidaritate membrii unei etnii prin reliefarea comunității de origine, de limbă și de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
creștin 2, procesul de "mnemogeneză" (i.e., constituirea unei memorii colective care să reunească în solidaritate membrii unei etnii prin reliefarea comunității de origine, de limbă și de destin istoric ca preludiu pentru construirea unei identități etnice colective) debutează odată cu scrierile cronicarilor moldoveni. Concepția latinității românilor, enunțată de Ureche, argumentată de Costin și finalmente ratificată de Cantemir, avea să își testeze veleitățile politice peste Carpați, în Transilvania. Aici, departe de a fi doar o concepție istorică, doctrina latinității limbii române și a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționalizează pe Mihai Viteazul. În portretul biografic și tabloul personalității schițate de aceștia, Mihai este animat în acțiunile sale nu de scopuri naționale, ci de ambiție personală. Și în acest punct, intelectualii Școlii Ardelene sunt fideli liniei istoriografice trasate de cronicarii moldoveni ai secolului al XVII-lea, pentru care Mihai era un cuceritor și nicidecum un unificator. Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Damaschin Bojincă, niciunul nu constată natura naționalistă a gândirii lui Mihai Viteazul și nici nu intuiesc imensul rezervor de resurse
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
comune și ale permanenței istorice. În versiunea Școlii Ardelene, mitul originii comune este turnat în matrița latinității absolute a tuturor etnicilor români. Embrionul identitar al românismului, care avea să irumpă ulterior într-un naționalism exclusivist etnic, a fost sădit de cronicarii din secolul al XVII-lea, care au "descoperit" și subliniat romanitatea popoarelor de care aparțineau. Originea a devenit nu doar izvorul conștiinței identitare românești, ci și pilastrul ei fundamental. Specificată în esența sa încă de vechii cronicarii moldoveni, sarcina mult
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost sădit de cronicarii din secolul al XVII-lea, care au "descoperit" și subliniat romanitatea popoarelor de care aparțineau. Originea a devenit nu doar izvorul conștiinței identitare românești, ci și pilastrul ei fundamental. Specificată în esența sa încă de vechii cronicarii moldoveni, sarcina mult mai laborioasă a elaborării și impunerii ideii originii latine a românilor în conștiința colectivă a revenit membrilor Școlii Ardelene. Chestiunea originii cuprinde trei subdimensiuni bazale: i) etnogenia, i.e., clarificarea filiației și compoziției etnice în formarea unui popor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de un spirit critic, pe alături necruțător. Cu privire la "Ideea Unirii Principatelor", Tafrali introduce distincția critică între "conștiința unității [etnice a] neamului" și "ideia unirei [politice]". Urmează apoi o adevărată lecție de istorie critică: Am văzut cum unii din marii noștri cronicari ca Miron Costin, Grigore Urechiă, Dimitrie Cantemir erau pătrunși de originea nobilă și de unitatea neamului nostru; cum la aceiași conștiință ajung scriitorii naționaliști ardeleni în secolul al XVIII-lea, ca Gheorghe Șincai, Samuil Micu și Petru Maior, cum, însfârșit
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Transylvaniae [Despre originile popoarelor din Transilvania]. 2 volume. Ediție de Ladislau Gyémánt, cu o introducere de Ștefan Pascu și Ladislau Gyémánt; note și traducere de Ladislau Gyémánt. București: Editura Enciclopedică. Cantacuzino, C. (1984). Istoriia Țării Rumânești. În M. Gregorian (Ed.). Cronicari munteni. Vol. I (pp. 1-213). București: Minerva. Ceaușescu, N. (1971). Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. București: Editura Politică. Costin, M. (1965). De neamul moldovenilor. În M. Costin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Morfologia Seria Jurnalism Marian Petcu, Tipologia presei românești Seria Restituiri Ioan Petrovici, Curs de logică Format 1/16 (61(86) • Bun de tipar: 2002 •Apărut: 2002 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 •C.P. 161•cod 6600 •Tel. Difuzare: 0232/233800 • Fax: 0232/230197 •euroedit@hotmail.com La rîndul lui, încrederea în discipol este probată și de către Sartori, prin conferirea direcției Revistei italiene de științe politice "în această tranziție dificilă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
doi membri ai delegației; am înțeles într-o discuție ocazională cu poetul nostru că la conducerea Uniunii Scriitorilor din București nu s-a făcut o problemă din cele întâmplate la Pekin. RELAȚIILE ROMÂNO-INDIENE Scurt istoric, realizări și unele speranțe Marelui cronicar Miron Costin i se datorează faptul că în țara noastră a fost cunoscută, cu sute de ani în urmă, istoria frământată a marelui popor indian, prin prezentarea culturii și creațiilor sale spirituale în Carte despre prima colonizare și poemul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
istorie după înființarea Pakistanului ca stat, declarat independent din componența fostei colonii engleze, India, în luna august 1947. Întreaga arie geografică, din care face parte și Pakistanul, a devenit, în bună măsură, cunoscută cu timpul și în țara noastră, datorită cronicarilor români și literaturii de specialitate. Astfel, cronicarul Miron Costin, în Carte despre prima colonizare (1686), descria orașele înființate de Alexandru cel Mare, pe Valea Indusului. În poemul de versuri Viața lumii, Miron Costin descria cuceririle lui Cyrus în India. Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
independent din componența fostei colonii engleze, India, în luna august 1947. Întreaga arie geografică, din care face parte și Pakistanul, a devenit, în bună măsură, cunoscută cu timpul și în țara noastră, datorită cronicarilor români și literaturii de specialitate. Astfel, cronicarul Miron Costin, în Carte despre prima colonizare (1686), descria orașele înființate de Alexandru cel Mare, pe Valea Indusului. În poemul de versuri Viața lumii, Miron Costin descria cuceririle lui Cyrus în India. Într-o colecție de manuscrise, care datează din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
având cel mai mare vârf, Chaitan, de 4300 m, care duce în Cașmir poarta de intrare în India. Cele trei sisteme fluviale: Amu Daria (Oxus), Hari Rud și Kabul nu sunt navigabile, dar constituie surse pentru producerea de energie electrică. Cronicarii afgani au numit țara lor Ben-i-Israel (Fiii lui Israel), pornind de la regele Saul, al cărui fiu era Ilmado Jeremias și care, la rândul său, a avut un fiu numit Afgan, care a dat și numele statului Afganistan. Apariția Afganistanului a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
o încăpere hexagonală în biserică. Astfel, demolarea unor temple, chiar înainte de a fi terminate, a început prin construcții de biserici, iar adevăratul Dumnezeu a înlocuit idolii. După moartea lui Tehodosius, istoria Baalbek-ului a pierdut strălucirea și Byzantium a urmat Romei. Cronicarul lui Justinian descria expedierea a 8 coloane de granit roz la Sfânta Sofia din Constantinopole. Arabii au cucerit orașul, au transformat acropola acestuia într-o fortăreață și a restabilit numele sirian al acestuia Baalbek. De la cucerirea arabă de către Abou Obeida
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
iar alții 4000 luptau pentru Petru cel Mare, conduși de coloneii Danilă Apostol și Apostol Chigheci. Relațiile româno-suedeze Ion Neculce, contemporan cu evenimentele din Moldova, Rusia, Ucraina, scria despre regele Carol al XII-lea al Suediei care era, conform cuvintelor cronicarului, "bun, viteaz și dârz"82. Cronicele muntene de la începutul secolului XVIII, descriu trecerea regelui Carol al XII-lea al Suediei prin Țara Românească (prin Târgoviște) și intrarea în țara sa prin Transilvania; din armata sa au făcut parte, se pare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
al Suediei prin Țara Românească (prin Târgoviște) și intrarea în țara sa prin Transilvania; din armata sa au făcut parte, se pare, și români, iar Turnul Colței l-ar fi ridicat ostași ai acestui rege, denumiți cu timpul, români 83. Cronicarii Grigore Ureche și Miron Costin s-au referit printre primii la "svezi" (suedezi). Ion Neculce povestește despre suedezi, în legătură cu conflictele lor cu polonii, războaiele cu rușii, isprăvile lui Carol al XII-lea, iar Miron Costin, despre alianța suedezilor cu Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]