8,648 matches
-
carpi. La acestea se adaugă și denumirea de carpodaci, folosită de Zosimos.și asupra căreia s-au emis următoarele supoziții, afirmându se că ar fi un mixaj de două neamuri înrudite precum: daci amestecați cu carpi; carpi de origine dacică; daci în țara carpilor. Or noi susținem o altă ipoteză, în care, inițial îl contrazicem argumentat pe Aurelius Victor, care a afirmat greșit că toată populația carpică a fost transferată în Imperiul roman, în anii 297505 e.n. Aceasta nefiind o realitate
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
alt sens se poate crede că Aurelius Victor s-ar putea referi la un transfer al unor carpidin Moesia Inferior și nu din Dacia liberă. Iar Zosimos, tocmai pentru a face o distincție i a numit pe carpii din zona dacilor liberi (din Moldova), carpodaci. Rezultă că transferul carpilor nu afecta teritoriul Țibăneștilor, ci îi implica doar pe prizonierii de război și pe acele populații de carpi care erau vecine Imperiului Roman, cum consemnează Eutropius și Orosius, dar susține și V.
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
N.A. Bogdan ne oferă conținutul primei inscripții în limba greacă, după traducerea făcută de Dossiod: citation author=”N.A. Bogdan”>" Această piatră frumos cioplită ascunde trupul aceluia care a fost din neamul renumit al Ghiculeștilor, a lui Grigore, ilustrul domnitor al dacilor, celui învelit cu pietate de astfel de strămoși, fiind răpit de o moarte prematură, iar acum locuiește în lăcașurile cerului"</citation>. Remarcăm că inscripția vorbește de trupul lui Grigore Ghica-Vodă, deoarece capul, despărțit de trup de către turci, în anul 1777
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
noi, combătând magistral teorii de largă răspândire, pe care lipsa unei atitudini critice suficient de evoluată, le transformase în adevărate tabu- uri conceptuale. Tânăr încă, în 1860, Hasdeu enunța problemele a căror lămurire avea să-l preocupe aproape toată viața: dacii și originea lor, continuitatea dacică și apoi daco-romană în spațiul carpato-dunăreano- pontic, etnogeneza românească și constituirea statelor medievale românești. Opera sa istorică evidențiază constanta încercărilor de a opune manierei de concepere a istoriei ca simplă înșirare de fapte, înțelegerea ei
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
cap de bour care îi reprezintă pe Zamolxis respectiv, Apolo, după cum s-a prezentat în lucrarea [2]. Placa mai conține un text incizat, greu de descifrat, în partea din dreapta jos se poate distinge, totuși, textul DACIKO LO PIEHIO cu înțelesul “dacii îl iubesc”. În zona centrală a plăcii se poate observa corectarea prin supraimprimare a unui “U” peste un “A” greșit introdus (în expresia DU DAV GETO), ceea ce dă unele indicații despre modul de realizare a plăcii, adică prin imprimare pe
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
subțiri, care nu permite corectarea fără a lăsa urme. Informații interesante despre personalitatea lui Diegi le găsim în placa nr. 22 a cărții publicate de Romalo prezentată în figura 2, legată de încheierea păcii cu generalul roman Fuscus, capturat de către daci. În traducere textul are următorul înțeles: A lui Decebal cerere (a fost) ca Fuscus să fie închis. Decebal cu îngrijorare s-a întâlnit cu Diegi ca să discute despre pace. Diegi, care capul romanului cu câinii îl tortura, pe toți dacii
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
daci. În traducere textul are următorul înțeles: A lui Decebal cerere (a fost) ca Fuscus să fie închis. Decebal cu îngrijorare s-a întâlnit cu Diegi ca să discute despre pace. Diegi, care capul romanului cu câinii îl tortura, pe toți dacii i-a speriat. În partea de jos a tăbliței se poate remarca, în dreapta statura unui roman, foarte probabil a lui Fuscus, iar în partea stângă statura unui dac, probabil a lui Decebal. Decebal l-a numit mare preot pe Diegi
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
despre pace. Diegi, care capul romanului cu câinii îl tortura, pe toți dacii i-a speriat. În partea de jos a tăbliței se poate remarca, în dreapta statura unui roman, foarte probabil a lui Fuscus, iar în partea stângă statura unui dac, probabil a lui Decebal. Decebal l-a numit mare preot pe Diegi dar nu la Sargedava ci la Poestadava, după cum rezulta din placa cu nr. 65 [1], prezentată în figura 3. Placa are conținutul prezentat mai jos. În traducere se
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
care) se întorcea de la cete mergând la Zabelo (zeul războiului) să ceară ajutor pentru apararea Sargetiei (a țării geților) însoțit de două steaguri de ale sale + romanii l-au surprins când se găsea lângă cetatea Sarmigetuzei. După înalta sa voință, dacilor din Poesta, ca un rege prețuit ce le-a fost, le-a împuternicit un nou mare preot al boicerilor (războinicii cerului) pe H. (hiliarhul) Diegio. Autorul plăcii, după ce arată că Decebal a fost surprins de romani, lângă Sarmigetuza, în timp ce se
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
un pod peste o apă care nu poate fi decât Poestadava, iar podul trece, desigur, peste râul Nipe. Diegio este prezentat călare în centrul plăcii, iar în partea din stânga jos sunt reprezentați romanii care l-au surprins pe Decebal și dacii conduși de Vezina. Este posibil ca, cel puțin o parte din romanii care au participat la atacul asupra lui Decebal, să fi fost capturați de către armata condusă de către generalul Vezina. Unele evenimentele dramatice care au avut loc în timpul și după
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
tăblița cu nr.28 prezentată în figura 4, în care, se confirmă faptul că Diegio era mare preot la Poestadava și conține informații noi care le completează pe cele din tăblița prezentată în figura 3. În traducere se obține: Armata dacilor a fost copleșită. Ai săi buzdugănari au făcut de vii cu corpul lor zid marelui conducător, a sa ascuțită sabie ce a străpuns căpetenii s-a frânt (odată) cu a dacilor armată. Textul principal din partea de jos are următorul conținut
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
prezentată în figura 3. În traducere se obține: Armata dacilor a fost copleșită. Ai săi buzdugănari au făcut de vii cu corpul lor zid marelui conducător, a sa ascuțită sabie ce a străpuns căpetenii s-a frânt (odată) cu a dacilor armată. Textul principal din partea de jos are următorul conținut: DU JEOIU A PARO SE CAPO DACEBIALO SO SINTO NOBALO. În traducere. De vii la rug (sau la par) cu capul lui Decebal ai săi credincioși nobili. Textul imprimat între rânduri
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
care era marele preot al Poestei Davo de nevoie (obligat) a pus coroană peste zeul războiului.... Din ultimele două plăci se poate deduce că cele două unități militare care erau cu Decebal au fost depășite numeric de către unitățile romanilor. Luptătorii daci au făcut zid viu în jurul conducătorului lor, însă în cele din urmă, Decebal și-a pus capăt zilelor în modul cunoscut din relatările istorice dar nemenționat în tăblițe. De asemenea este posibil ca, odată cu incinerarea (sau alt ceremonial de înmormântare
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
Pacea s-a încheiat pe Tisa, romanii încă nu ocupaseră Sarmigetuza, astfel încât a putut avea loc ceremonialul prezentat în figura 4 și anunțarea încheierii păcii, după cum se poate desluși din conținutul plăcii cu nr. 6. prezentată în figura 5. Ziceți dacilor noștri că acei romani au oprit atacurile. Dacii noștrii cu soare (adică cu încredere) au mers la a lor Sarmigetusă la marele preot al boicerilor să asculte pacea lui Diegi căreia i s-a facut un altar alături de Zabelo. Din
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
Diegi căreia i s-a facut un altar alături de Zabelo. Din însărcinarea lui Diegi, hiliarhul cetei de trâmbițași. După cum rezultă din conținutul traducerii, Diegio a fost cel care a încheiat pacea cu romanii. Nu se pomenește nimic despre alți conducători daci, această situație ar fi normală după moartea lui Decebal. În partea din mijloc a plăcii se poate observa altarul păcii, cel construit lângă altarul zeului războiului. În placa cu numărul 121 [1], se vorbește, de asemenea, despre o participare a
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
fi vorba de pacea de după moartea lui Decebal. Ca formă și stil al prezentării, această placă (din figura 5) se aseamănă cu placa nr.5 [1] prezentată în figura 6, de mai jos. Placa începe chiar cu aceleași cuvinte “Ziceți dacilor noștri ...”, însă conține un titlu subliniat SARGEDAV fapt care indică locul de unde provine, adică cetatea cunoscută cu numele de Zargedava menționată de Ptolemeu. De asemenea este și “semnată” PETOSIO ceea ce îl indică pe cel care a realizat-o, marele preot
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
prin țara geților. Chiar și aspectul literelor folosite este asemănător. Nu există nici un motiv de a nu susține că toate aceste trei plăci au fost realizate la Zargedava de către marele preot Petosio Prin traducere se poate obține următorul text: Ziceți dacilor noștri că (dacă) Balo Diegeo îl va prinde pe oricine pe pământul de sub soarele romanilor, + cu moartea pedepsit (tăiat) va fi. Armata a încetat să lupte, din acest motiv, măgarii noștrii (sau vitele) care se adăpau acolo, dacă vor continua
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
semnificația cuvântului “Balo” este greu de găsit, ar putea însemna șarpe sau balaur, adică Daceo Balo ar putea însemna “șarpele” sau “balaurul” Daciei. Ținând seama de faptul că șarpele îl reprezenta (simbolic) pe Tatăl Ceresc, la fel ca și drapelul dacilor, după cum și Zamolxis este reprezentat în placa nr 2 [1] cu șerpi pe cap pentru a se evidenția originea sa divină, se poate presupune că Daceo Balo ar înseamna astăzi ceva de genul “Dumnezeul Daciei”. Cu același titlu “Balo” este
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
se observă în zona coletului o subțiere a sa înso țită de o înnegrire. Țesuturile putrezesc uscat, iar tinerele plante se frâng. La plantele m ai dezvoltate, pe frunze, apar pete gălbui, circulare, de până la 2 cm în diametru, iar dac ă există condiții favorabile de umiditate mare, petele pot conflua și frunzele se usucă. Pe tulpinile mai groase, zonele afectate, înnegrite, prezintă țesuturi ușor adâncite, mărginite de o dungă brună-cenușie . În interiorul acestei tulpini, apar caverne pline cu un mucegai albicios
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
vedere noi, combătând magistral teorii de largă răspândire, pe care lipsa unei atitudini critice suficient de evoluată, le transformase în adevărate tabuuri conceptuale. Tânăr încă, în 1860, Hasdeu enunța problemele a căror lămurire avea să-l preocupe aproape toată viața: dacii și originea lor, continuitatea dacică și apoi daco-romană în spațiul carpato-dunăreanopontic, etnogeneza românească și constituirea statelor medievale românești. Opera sa istorică evidențiază constanta încercărilor de a opune manierei de concepere a istoriei ca simplă înșirare de fapte, înțelegerea ei în
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
plecat în oraș nu am observat nimic, dar în momentul în care am ieșit de la Dalles și am luat-o pe jos în intenția de a merge undeva la masă, nu-mi mai aduc aminte foarte exact, am văzut câteva Dacii care mergeau cu viteză. Nu erau de Miliție, nu aveau însemne, dar aveau sirene și se vedea că mergeau într-o anumită direcție. Atunci m-am întrebat ce s-o fi întâmplat. Ne-am hotărât să mergem fiecare acasă la
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
cu toți și ne-a mulțumit pentru ceea ce am făcut și ne-a spus că a doua zi trebuia să predăm obiectivul. Ne-a avertizat că urma să vină la ora 12.00 în ziua următoare un camion, un SR DAC, ce va avea deasupra un proiector cu care va lumina de trei ori în scurt, ca semn de recunoaștere. Așteptând să facem ce ni s-a spus, am simțit o tensiune fantastică. Soldații mei îmi spuneau: "Toa'șu, dacă vedem
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
bastarnii, aliații de atunci ai grecilor, puterea germanofonilor diminuându-se considerabil după acest episod. Astfel, în anul 29 î.Hr., proconsulul Macedoniei, Marcus Licinius Crassus a respins o invazie a bastarnilor aflați sub conducerea lui Deldon, care, în alianță cu regele dac Cotyso, încercau să slăbească principala bază a stăpânirii romane în Balcani, provincia Macedonia. Prelungirea războiului și în anii următori, cu represalii romane inclusiv la nord de Dunăre, are printre consecințe o accentuare a declinului puterii bastarne, pe de-o parte
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
cu represalii romane inclusiv la nord de Dunăre, are printre consecințe o accentuare a declinului puterii bastarne, pe de-o parte, iar, pe de altă parte, o permanentizare a prezenței romane pe linia fluviului. În condițiile în care nici forța dacilor, divizați acum în mai multe regate rivale, conduse de mici dinaști locali, nu mai este aceea din timpul lui Burebista, sarmații au putut profita și, interferându-se în aceste conflicte locale, au speculat conjunctura creată, avansând în zona pruto-nistreană. În
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
părinți de seamă.” b)Care este titlul poeziei? c) Găsiți sensul dat de conținutul versurilor, pentru cuvintele subliniate (moment de brainstorming). d) Cine au fost cei doi bărbați de care vorbesc versurile? 2. Elevii sunt solicitați să enumere: a) Însușirile dacilor; b) Însușirile romanilor; c) ocupațiile dacilor/ romanilor; folosindu-se de cunoștințele Însușite la limba română și În clasele anterioare („Poporul român”, „Semenele lui Sarmis”, „Deșteaptă-te române!”). 3. După o secvență de expunere urmată de lucrul cu harta și de
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Maria Toma, Elena Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93543]