5,324 matches
-
cauzatoare de moarte (68,7% victime femei și 31,3% victime bărbați). Analiza dinamicii victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și mediul de rezidență relevă că, În ansamblul victimelor care au avut de suferit de pe urma diverselor delicte, mediul rural deține ponderi superioare comparativ cu cel urban (figura 13). Fig. 13. Ponderea victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). În ansamblul celor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și mediul de rezidență relevă că, În ansamblul victimelor care au avut de suferit de pe urma diverselor delicte, mediul rural deține ponderi superioare comparativ cu cel urban (figura 13). Fig. 13. Ponderea victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). În ansamblul celor patru tipuri de delicte comise cu violență, victimele din mediul rural reprezintă, În medie, circa 65
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și mediul de rezidență relevă că, În ansamblul victimelor care au avut de suferit de pe urma diverselor delicte, mediul rural deține ponderi superioare comparativ cu cel urban (figura 13). Fig. 13. Ponderea victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). În ansamblul celor patru tipuri de delicte comise cu violență, victimele din mediul rural reprezintă, În medie, circa 65,0% din totalul persoanelor Înregistrate, În timp ce În mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ponderi superioare comparativ cu cel urban (figura 13). Fig. 13. Ponderea victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). În ansamblul celor patru tipuri de delicte comise cu violență, victimele din mediul rural reprezintă, În medie, circa 65,0% din totalul persoanelor Înregistrate, În timp ce În mediul urban În urma acelorași delicte violente au avut de suferit doar 35,0% dintre persoanele implicate. Cele mai mari ponderi ale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). În ansamblul celor patru tipuri de delicte comise cu violență, victimele din mediul rural reprezintă, În medie, circa 65,0% din totalul persoanelor Înregistrate, În timp ce În mediul urban În urma acelorași delicte violente au avut de suferit doar 35,0% dintre persoanele implicate. Cele mai mari ponderi ale victimelor acestor delicte În funcție de mediul de locuire al victimei le Înregistrează delictele de omor, În care 72,7% dintre victime domiciliază În mediul rural
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
violență, victimele din mediul rural reprezintă, În medie, circa 65,0% din totalul persoanelor Înregistrate, În timp ce În mediul urban În urma acelorași delicte violente au avut de suferit doar 35,0% dintre persoanele implicate. Cele mai mari ponderi ale victimelor acestor delicte În funcție de mediul de locuire al victimei le Înregistrează delictele de omor, În care 72,7% dintre victime domiciliază În mediul rural și doar 27,3% În cel urban, urmate de delictele de vătămare corporală simplă și gravă (cu 68,4
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
65,0% din totalul persoanelor Înregistrate, În timp ce În mediul urban În urma acelorași delicte violente au avut de suferit doar 35,0% dintre persoanele implicate. Cele mai mari ponderi ale victimelor acestor delicte În funcție de mediul de locuire al victimei le Înregistrează delictele de omor, În care 72,7% dintre victime domiciliază În mediul rural și doar 27,3% În cel urban, urmate de delictele de vătămare corporală simplă și gravă (cu 68,4% dintre victime provenind din mediul rural și doar 31
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
persoanele implicate. Cele mai mari ponderi ale victimelor acestor delicte În funcție de mediul de locuire al victimei le Înregistrează delictele de omor, În care 72,7% dintre victime domiciliază În mediul rural și doar 27,3% În cel urban, urmate de delictele de vătămare corporală simplă și gravă (cu 68,4% dintre victime provenind din mediul rural și doar 31,6% din mediul urban) și cele de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte (cu 68,7% victime din mediul rural
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
victime provenind din mediul rural și doar 31,6% din mediul urban) și cele de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte (cu 68,7% victime din mediul rural și 31,3% din cel urban). Această distribuție a victimelor delictelor cu violență din mediul familial relevă, Încă o dată, faptul că, În prezent, mediul rural devine tot mai ,,criminogen”, comparativ cu cel urban, și că În interiorul familiei din rural există și se declanșează cu mult mai multe violențe și agresiuni, rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu cel urban, și că În interiorul familiei din rural există și se declanșează cu mult mai multe violențe și agresiuni, rezultate cu victime umane, decât cele care se produc În cadrul familiei din urban. Un indicator la fel de relevant privind evoluția victimelor delictelor cu violență În mediul familial este reprezentat de consumul de alcool de către victimă, Înaintea sau În timpul producerii acțiunii violente, singură sau Împreună cu agresorul, ceea ce a constituit o condiție favorizantă În producerea violenței sau a declanșării actului violent (figura 14). Fig
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mediul familial este reprezentat de consumul de alcool de către victimă, Înaintea sau În timpul producerii acțiunii violente, singură sau Împreună cu agresorul, ceea ce a constituit o condiție favorizantă În producerea violenței sau a declanșării actului violent (figura 14). Fig. 14. Ponderea victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și implicare În consum de alcool, În perioada 2002-2004 ( Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). În ansamblul victimelor acestor delicte cu violență produse În mediul familial, aproximativ 15,5% dintre victime au
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de către victimă, Înaintea sau În timpul producerii acțiunii violente, singură sau Împreună cu agresorul, ceea ce a constituit o condiție favorizantă În producerea violenței sau a declanșării actului violent (figura 14). Fig. 14. Ponderea victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și implicare În consum de alcool, În perioada 2002-2004 ( Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). În ansamblul victimelor acestor delicte cu violență produse În mediul familial, aproximativ 15,5% dintre victime au consumat alcool singure sau Împreună cu agresorul, alcoolul fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
violenței sau a declanșării actului violent (figura 14). Fig. 14. Ponderea victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și implicare În consum de alcool, În perioada 2002-2004 ( Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). În ansamblul victimelor acestor delicte cu violență produse În mediul familial, aproximativ 15,5% dintre victime au consumat alcool singure sau Împreună cu agresorul, alcoolul fiind Însă mult mai prezent În cazul victimelor de omor, care Într-o proporție de 34,4% au consumat alcool, și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai prezent În cazul victimelor de omor, care Într-o proporție de 34,4% au consumat alcool, și de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte, În care 32,0% dintre victime au consumat alcool. Dinamica minorilor victime ale delictelor cu violență În afara mediului familial Creșterea violenței Îndreptată asupra copilului și tânărului reprezintă una dintre problemele sociale grave cu care se confruntă societatea românească, statisticile evidențiind tot mai multe cazuri de copii victime ale unor acte de violență și agresiune
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tot mai multe cazuri de copii victime ale unor acte de violență și agresiune Îndreptate asupra lor. Conform statisticilor organelor de poliție, În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), aproximativ 12 000 de minori au devenit victime ale diverselor delicte săvârșite Împotriva lor, dintre care 3 822 minori au suferit prejudicii fizice și psihice În urma unor delicte de violență dintre cele mai grave (figura 15). Fig. 15. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În totalul minorilor victime ale diverselor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Conform statisticilor organelor de poliție, În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), aproximativ 12 000 de minori au devenit victime ale diverselor delicte săvârșite Împotriva lor, dintre care 3 822 minori au suferit prejudicii fizice și psihice În urma unor delicte de violență dintre cele mai grave (figura 15). Fig. 15. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În totalul minorilor victime ale diverselor delicte, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Dacă În ansamblul victimelor unor infracțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
000 de minori au devenit victime ale diverselor delicte săvârșite Împotriva lor, dintre care 3 822 minori au suferit prejudicii fizice și psihice În urma unor delicte de violență dintre cele mai grave (figura 15). Fig. 15. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În totalul minorilor victime ale diverselor delicte, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Dacă În ansamblul victimelor unor infracțiuni săvârșite În perioada analizată ponderea minorilor victime este de aproximativ 6,5%, ea se ridică
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
săvârșite Împotriva lor, dintre care 3 822 minori au suferit prejudicii fizice și psihice În urma unor delicte de violență dintre cele mai grave (figura 15). Fig. 15. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În totalul minorilor victime ale diverselor delicte, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Dacă În ansamblul victimelor unor infracțiuni săvârșite În perioada analizată ponderea minorilor victime este de aproximativ 6,5%, ea se ridică la 31,8% În privința minorilor care au devenit victime
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Dacă În ansamblul victimelor unor infracțiuni săvârșite În perioada analizată ponderea minorilor victime este de aproximativ 6,5%, ea se ridică la 31,8% În privința minorilor care au devenit victime În urma unor delicte cu violență, ceea ce relevă creșterea sensibilă a actelor și faptelor de violență Îndreptate Împotriva lor - practic, una din trei victime ale unor delicte cu violență este minoră. Pe categorii de vârstă, marea majoritate a minorilor victimizați În urma delictelor cu violență
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aproximativ 6,5%, ea se ridică la 31,8% În privința minorilor care au devenit victime În urma unor delicte cu violență, ceea ce relevă creșterea sensibilă a actelor și faptelor de violență Îndreptate Împotriva lor - practic, una din trei victime ale unor delicte cu violență este minoră. Pe categorii de vârstă, marea majoritate a minorilor victimizați În urma delictelor cu violență aveau vârsta cuprinsă Între 14 și 17 ani (77,9%), În timp ce minorii victime ale acelorași delicte violente care aveau vârsta sub 14 ani
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În urma unor delicte cu violență, ceea ce relevă creșterea sensibilă a actelor și faptelor de violență Îndreptate Împotriva lor - practic, una din trei victime ale unor delicte cu violență este minoră. Pe categorii de vârstă, marea majoritate a minorilor victimizați În urma delictelor cu violență aveau vârsta cuprinsă Între 14 și 17 ani (77,9%), În timp ce minorii victime ale acelorași delicte violente care aveau vârsta sub 14 ani au reprezentat 22,1% din totalul minorilor victimizați (figura 16). Fig. 16. Ponderea minorilor victime
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
practic, una din trei victime ale unor delicte cu violență este minoră. Pe categorii de vârstă, marea majoritate a minorilor victimizați În urma delictelor cu violență aveau vârsta cuprinsă Între 14 și 17 ani (77,9%), În timp ce minorii victime ale acelorași delicte violente care aveau vârsta sub 14 ani au reprezentat 22,1% din totalul minorilor victimizați (figura 16). Fig. 16. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de vârstă, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Mai relevantă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
violență aveau vârsta cuprinsă Între 14 și 17 ani (77,9%), În timp ce minorii victime ale acelorași delicte violente care aveau vârsta sub 14 ani au reprezentat 22,1% din totalul minorilor victimizați (figura 16). Fig. 16. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de vârstă, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Mai relevantă este analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, care atestă faptul că minorii victime au fost ținta, În primul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ani au reprezentat 22,1% din totalul minorilor victimizați (figura 16). Fig. 16. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de vârstă, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Mai relevantă este analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, care atestă faptul că minorii victime au fost ținta, În primul rând, a unor delicte de tâlhărie, viol, vătămări corporale simple și grave, loviri și violențe și mai puțin a unor omoruri și tentative
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din totalul minorilor victimizați (figura 16). Fig. 16. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de vârstă, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Mai relevantă este analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, care atestă faptul că minorii victime au fost ținta, În primul rând, a unor delicte de tâlhărie, viol, vătămări corporale simple și grave, loviri și violențe și mai puțin a unor omoruri și tentative de omor sau loviri cauzatoare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]