5,812 matches
-
culturală netrucată își face loc și aici. La Plenara Uniunii Scriitorilor cu privire la problemele poeziei, din februarie 1951, se pune pentru prima oară în discuție „pericolul proletcultismului”. N. Moraru, în discursul său, reprodus în F., susține că „proletcultul înseamnă schematism” și dispreț față de învățătură. Traducerile se fac cu preponderență din literatura rusă și sovietică (Cehov, Maiakovski, Tihonov, Lermontov), dar și din Arthur Rimbaud, Pablo Neruda, Louis Aragon. Principalii traducători sunt Veronica Porumbacu, Petre Solomon, Mihnea Gheorghiu, George Lesnea. Ilustrația revistei, foarte bogată
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
pardonnez-moi - que d’enculer leurs chameaux” (p. 261). Afirmația de bodegă “Arăboiacele sînt niște curve nefutute” n-a fost inițial acceptată de editorul traducerii germane a romanului, dar a trecut pînă la urmă. Adăugăm un amănunt nu lipsit de importanță: disprețul auctorial față de musulmani, respectiv ura protagonistului din Plateforme pentru aceiași are drept una dintre surse trecerea mamei autorului la islamism. O a doua sînt chiar musulmanii Înșiși: aflat În excursie În Thailanda, pentru a-și Începe lucrul la carte, Houellebecq
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Împotriva propensiunii majorității scriitorilor spre marginalitate: “Une opinion majoritaire me paraît toujours intéressante, quelle qu'elle soit. Dès que je vois un sondage avec des pourcentages, je saute dessus! C'est presque une maladie, quoi...” În sfîrșit, În același interviu, disprețul său față de conaționali, jucat sau real, nu face altceva decît să fixeze reflectoarele pe imaginea celui mai cîrcotaș scriitor francez al zilelor noastre: “Bof... oui... Les Franșais m'énervent un peu avec leur volonté d'être à la mode. En
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o ia drept ce este: un glas de scriitor, conștient că astăzi mai poate trezi pe nimeni din morți decît anunțînd(-uși) propria moarte: “Am Înțeles În sfîrșit moartea; nu cred că-mi va face cine știe ce rău. Am cunoscut ura, disprețul, decrepitudinea și alte lucruri; am cunoscut chiar foarte scurte clipe de iubire. Nimic din ceea ce sînt nu-mi va supraviețui, și nici nu merit ca ceva din mine să-mi supraviețuiască; voi fi fost un individ mediocru, sub toate aspectele
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
din 1996, Marcel Gauchet În Dezvrăjirea lumii, iar pe de altă parte cîțiva sociologi au Încercat să defrișeze jungla crescută pe ruinele sistemelor religioase tradiționale. Pe de altă parte, francezii, laici, au manifestat ca singură atitudine la adresa credințelor i-raționale disprețul (sectanții reioniștilor din romanul Cherokee de Jean Echenoz, 1983, sînt o gloată de fantoșe avide după legume fierte). Houellebecq schimbă macazul, șterge de praf un subiect insignifiant pentru că ideologizat În același fel pînă acum, și pune această problemă fundamentală a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
al unor adevăruri istorice ținute departe de ochii lumii. Aidoma protagonistului din Posibilitatea unei insule, el este mizerabilul, cinicul, perversul, scabrosul, trivialul comic pentru care nu mai există nimic sfînt, a cărui inteligență lucrează doar În propriul beneficiu și În disprețul omenirii pe care nu dă doi bani (acesta este punctul de contact cu discursul lui Beigbeder, intrat pentru totdeauna În pielea de nebun al regelui). Dar În nici un alt fel n-ar putea deveni Houellebecq revelatorul unei epoci, astăzi, cînd
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o convenție narativă dar mai ales enunțiativă pe care Beigbeder o joacă pînă la capăt: cititorul atent va ști să citească indiferența (cinismul, vulgaritatea, aroganța) afișată a protagonistului ca indiferență a autorului față de valoarea estetică a propriei literaturi și ca dispreț, provocator, față de cititor. Citez: "Dintr-o dată, mi-a devenit indiferent dacă mă masturbez sau nu. Dintr-o dată, mi-a devenit indiferent dacă mor sau nu." Internția naratorului este aceea de a sugera efectele unui coup de foudre. În același timp
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a țigărilor light. Memoriile unui tînăr țicnit, o carte pe care o termini În două ore cu tot cu pauzele publicitare de rigoare, este o narațiune scrisă intenționat indiferent, aparent repede, al cărei protagonist face pe mimul În piața publică și În disprețul amatorului de frumos. Marc Marronnier e un cronicar monden care se-mbată criță, dar nu se droghează prea tare, care se Îndrăgostește subit dar scurt, care călătorește buimac fără să vadă nimic. Singura motivație a actului scriptural o reprezintă, se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
punct de reper imaginea Anei. Romanul are în centru mai multe tipuri de legături, fiecare consistentă în sine, probând nevoia Mariei de comunicare și dăruire. Relația tensionată cu George, primul ei soț, întemeiată inițial pe o atracție puternică, deviază în dispreț și repulsie, potențându-i stările depresive și neîncrederea. De Mircea, cel de-al doilea soț, o leagă respectul și gratitudinea, mai puțin iubirea. Fuziunea cea mai puternică se stabilește între ea și Elisabeta, a cărei prezență nu devine doar dezirabilă
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
și dezolarea peisajului alăturat mării veșnic agitate. Intriga amoroasă se subordonează analizei acute a experienței, autenticitatea sentimentelor este greu de stabilit, fiind vorba de trăiri contradictorii, traduse în cazuri majore de conștiință: Irina reprezintă, în același timp, un obiect al disprețului, descrisă fiind ca o persoană mediocră intelectual, dar și un reper de stabilitate afectivă, fără ea Sandu simțindu-se singur, nevoit să-și încerce din nou norocul de cuceritor, rol ale cărui subtilități recunoaște că nu le deține decât teoretic
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
a purta ranchiună permanent, cum ar fi refuzul de a ierta insultele, loviturile sau desconsiderarea; suspiciunea și o tendință accentuată de a distorsiona trăirile, prin considerarea greșită a acțiunilor neutre sau pritenoase ale altora drept acte de ostilitate sau de dispreț; un sentiment combativ și tenace de susținere a drepturilor personale, care nu este adecvat situației prezente; suspiciune recurentă, fără justificare, privind fidelitatea partenerului sexual sau a soțului/soției; tendința către o stimă de sine excesivă, manifestată printr-o atitudine persistentă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pesimistă, sentiment de gol și lipsă de satisfacție; 3. atașament nesigur: comportamente de atașament activat de stress; este necesară prezența figurilor de atașament pentru coping și crearea sentimentului de siguranță; teamă de pierdere sau separare de figurile de atașament; 4. dispreț în relațiile interpersonale; 5. probleme de intimitate; 6. narcisism; 7. opoziție pasivă: stil de coping pasiv; 8. distorsiuni perceptual-cognitive; 9. rejecție; 10. expresii restrânse; 11. automutilare; 12. evitare socială; 13. căutare de stimuli; 14. suspiciozitate; 15. submisivitate; 16. anxietate; 17
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Instabilă Morocănoasă Depresivă Anxioasă Egosintonie Egocentrism Grandiozitate Siguranță de sine Dominare Manipulare Exploatare Decizie rapidă Impulsiv Exploziv Violent Lezare, vătămare Lipsa de: Generozitate Milă Rușine Culpă Remușcare Agresivitate Anafectivitate Lipsa empatiei Lipsa emotivității și a fricii Trăsături psihologice constante Desconsiderare Dispreț Ură Suspiciune Opozivitate Raportare față de ceilalți Intimidare Chinuire Brutalizare Umilire Deficiențe în identificare Atașament, introjecție, reprezentarea altora în sine, relații obiectuale Încălcarea normelor Deficit în înțelegerea semantică a valorilor Deficiențe de planificare a vieții; nu învață din experiență și pedepse
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
i se întărește. Într-o situație educațională obișnuită, oricum, asemenea amenințări dure, de viață și moarte, sunt rare; iar când există, elevii răspund bine în fața lor. Copiii învață, de exemplu, regulile de circulație ușor și repede. Dar umilirea, ridicolul, deprecierea, disprețul și sfidarea - acestea chiar reprezintă amenințări ale persoanei (threats to the person itself), ale percepției pe care ea o are despre sine și, ca urmare, intervin grav în învățare. Pe de altă parte, când amenințarea sinelui este minimă, individul face
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sentimente conflictive, durere și alte asemenea, care sunt primare în interioritatea individului. Aici, facilitatorul caută să le înțeleagă din punctul său personal de vedere și să le comunice înțelegerea sa empatică. Pe de altă parte, sentimentele pot fi de mânie, dispreț, afecțiune, rivalitate și altele - atitudini impersonale între membrii grupului. Din nou, facilitatorul este atent la acestea, ca și la ideile ce se exprimă, iar prin acceptarea unor asemenea tensiuni sau legături, el ajută la evidențierea lor pentru o înțelegere constructivă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și dificultățile ce ar fi decurs, din această poziție geopolitică, în aderarea la Uniunea Europeană. Spațiul public românesc nu a fost delimitat cu mai multă rigoare între economic și politic a lăsat loc dictaturii politicului care a decis restructurarea economicului cu disprețul față de competențele specialiștilor, conduită continuată și astăzi. Așa se explică de ce avem forme fără fond în secolul XXI, și un exemplu îl reprezintă, de pildă, vânzarea proprietății de stat unor persoane particulare lipsite de cunoștințe și abilități de management dar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
să o realizeze doar la nivelul intrigii, al factologiei ficționale, fiind el totuși constrâns de un anumit pact cu realitatea pe care încă îl mai respecta, măcar în linii mari. E drept că uneori comentariile naratorului/autorului trădează satisfacția sau disprețul, sila sau, după caz, dezamăgirea, revolta față de anumite evenimente, fapte, pe care însă caută să nu le deformeze, mulțumindu-se să le sancționeze prin comentariu sau prin exercițiul livresc al moralizării (de aici și justificarea efortulului de a colporta sau
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu sine, dacă rămâne demn și indiferent la ceea ce vine din afară, viața sa capătă o valoare pe care nimic nu o mai poate relativiza. Nici măcar moartea. Ideea esențială a acestui discurs rostit implacabil, cu o liniște pe care doar disprețul față de moarte i-l poate da (dublat, de fapt, de conștiința propriei invulnerabilități, așa cum rezultă din spusele sale: "bine cunosc că nici trupul mieu de stomahul tău a să mistui, nici cornul mieu de gâtlejul tău a să înghiți poate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cine a învățat să moară s-a dezvățat să fie sclav: este mai presus de orice putere, este cu siguranță în afara oricărei puteri"82. În Epistolele către Luciulius, aceasta devine, pentru filosoful latin, suprema dovadă de înțelepciune, dovada desăvârșirii spirituale: disprețul față de moarte. Când nici finalul inevitabil nu te mai sperie, nimic nu te mai condiționează. Abia așa este posibilă libertatea absolută, care e întotdeauna una spirituală, de ordin interior: Dacă unul nu vrea să moară, nu vrea să trăiască: viața
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
De aceea, e o sminteală să te temi: ne temem numai de întâmplările îndoielnice, pe cele sigure le așteptăm"; Așadar la ce trebuie el (înțeleptul n.m.) să cugete? La ceva ce e de folos împotriva oricărei arme, împotriva oricărui dușman: disprețul față de moarte"; și mai ales: "Eu însă își prescriu un leac ce este potrivit nu doar pentru această boală, ci pentru întreaga existență: disprețul față de moarte. Nu mai există nimic apăsător dacă scăpăm de frica de moarte"83. Am decupat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
înțeleptul n.m.) să cugete? La ceva ce e de folos împotriva oricărei arme, împotriva oricărui dușman: disprețul față de moarte"; și mai ales: "Eu însă își prescriu un leac ce este potrivit nu doar pentru această boală, ci pentru întreaga existență: disprețul față de moarte. Nu mai există nimic apăsător dacă scăpăm de frica de moarte"83. Am decupat doar câteva astfel de exemple, dar ideea revine de zeci de ori în opera lui Seneca, precum și a altor stoici 84. Inorogul a atins
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
său, Brehancea. De ce? Știe foarte bine ceea ce cunoștea, cu asupra de măsură, și Seneca: Elocvența manifestată în for și orice altceva similar ce impresionează mulțimea provoacă dușmănie: filosofia cea tăcută și restrânsă la domeniul ei nu poate fi privită cu dispreț, ea, care este ținută la mare cinste între toate disciplinele și chiar la cei mai răi dintre oameni"30. Prin urmare, discreția Lupului nu este semnul vreunei lașități, ci al unui echilibru. Într-o lume în care oricine se simte
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
personajului ascunde, de fapt, orgoliul celui care se știe superior, prin puterea minții, celorlalți; Lupul gustă în intimitate savoarea de a fi singurul capabil să dezlege corect enigma care îi frământă atâta pe cei mulți, față de care manifestă și nițel dispreț atitudine asumată deslușit față de Brehnace: "toată prostimea lucrurile vădzind, precum sint le știu, iară filosoful din ce și pentru ce așé sint cunoaște"44. El se știe un ales, un privilegiat, de aceea nici nu dorește să se amestece prea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
heraldicii: "Heraldica nobiliară a făcut din vultur, puternic dar laș, care se lasă ucis cu un băț uneori, când este prea obosit, antiteza Acvilei, nobilă în mod regal, energică și bravă. Este emblema lașității, a moravurilor rele și demnă de dispreț pentru toți oamenii nobili"9. Ei bine, risc să emit o ipoteză auxiliară, o intuiție de profan, fără pretenția de a o argumenta potrivit: această schimbare de atitudine nu așteaptă neapărat nașterea artei heraldice, din prima jumătate a secolului al
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu este altfel doar prin alcătuirea sa, ci și grație conduitei corecte pe care o adoptă: se pune, cu orice preț, în slujba adevărului. Acesta este rolul pe care Cantemir i-l atribuie acestui animal care părea definitiv condamnat la disprețul celorlalți. În primul rând, el se scutură de frica ce pare a-i fi paralizat pe toți ceilalți și denunță tirania, rostind adevărul inconvenabil, încălcând tabuul: "Adunarea aceasta de drepte stăpânii, au de cumplite tirănii iaste?"21 Efectul creat în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]