6,873 matches
-
țară. Îndatoriri asemănătoare, de a străjui la graniță, aveau și oamenii din Borilești - Bacău și cei din Dărmănești - Neamț, în schimbul scutirii de biruri, „afară de cisla scrisă în vistierie", în cazul celor de la Borilești (Hașdeu, Arhiva istorică, I, p. 120). Slujitor domnesc în satele domnești sau mânăstirești, după cum curgea proprietatea, domnească, boierească ori mânăstirească, vornicul avea sarcini specifice, ca cele rezultate din hrisovul dat de Gheorghe Ștefan Voievod, Domnul Moldovei la 1556: „Scriem Domnia Mea la vatamanul și la toți sătenii din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
asculta de Dumnealui întru tot ce va da învățătură, iar vornicelul carele l-am fost pus sub Domnia Mea acolo să nu aibă nici o treabă." Rezultă din documentul citit că satele boierești ori mănăstirești își aveau proprii slujitori iar vornicul domnesc avea atribuții de îndeplinit numai în satele domnești. Vornicelul domnesc din hrisovul citat provenea din vremea când satul Avrămeni aparținea domnitorului iar odată ce satul fusese restituit „boierului nostru", patrimoniul revenindu-i, vornicul domnesc își pierdea.. ."treaba". În anul 1742, când
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vornicelul carele l-am fost pus sub Domnia Mea acolo să nu aibă nici o treabă." Rezultă din documentul citit că satele boierești ori mănăstirești își aveau proprii slujitori iar vornicul domnesc avea atribuții de îndeplinit numai în satele domnești. Vornicelul domnesc din hrisovul citat provenea din vremea când satul Avrămeni aparținea domnitorului iar odată ce satul fusese restituit „boierului nostru", patrimoniul revenindu-i, vornicul domnesc își pierdea.. ."treaba". În anul 1742, când Domnul Constantin Mavrocordat făcea așezământ pentru aranjarea și încasarea dărilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu hurta" care erau departe de ceea ce cerea actul din 12 ianuarie 1742 (12 zile): „1741, noiembrie 25. Constantin Mavrocordat Vv. scrie la vornicelul și la toți oamenii din Murgeni ot ținutul Fălciului „ce s-au numit până acum slobozie domnească că Domnia mea am hotărât de obște prin ponturile rânduieli, oamenii ci o șădea pe moșiile altora, de stăpânul acelui cu moșie să aibă a asculta. Și de vreme ce acea moșie Murgeanii iaste... lui Vasile Sturdza biv vel stolnic, iată că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de slugărit al satului, îl numește Ghibănescu, și el trebuia să fie destoinic, să facă față oricând cerințelor și cheltuielilor locului. Cheltuiala găzduirii era toată pe spatele locuitorilor din localitatea unde se făcea găzduirea. Brănișterii erau însărcinați cu pregătirea fânului domnesc din Braniște - un șes pe Prut. Ei se ocupau cu cosirea și strângerea fânului, munci care, toate, erau în sarcina locuitorilor, participanți la beilicuri. Despre brănișteri vorbește Constantin Movilă Vodă în Cartea sa din anul 1611, dar sunt menționați și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
i s-ar aduce vreo poruncă aspră, care să cadă ca o belea pe capul nevinovatului. Cât erau ei de la Bacău, dar tot tremurau la vederea omului domnesc. ...Lipscanul venise de la Iași cu cal de olac purtând asupră-i carte domnească scriind astfel cătră șoltuz că „de vreme ce poruncit-am Domnia mea la slujitorii care umblă cu dăjdiile preuțești de la ținutul Bacăului să nu supere pre un preut, un diacon de la mănăstirea Măstacăn, ce-i făcută de dumnealui Gligori Hăbășăscul stolnicul cel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ulița vămii, oprindu-se și dânduse cetire cărții gospod la toate răspântiile. După două ceasuri alaiul se întoarse înapoi la casa șoltuzului, încheind tertip, adică un fel de proces-verbal de astăzi, care să-l dee lipcanului ca dovadă că poronca domnească fost-a îndeplinită. A doua zi lipcanul plecă, ducând ștafeta la Iași de slujbașul Ponici, care și-a primit plata fărădelegilor lui purtând în frunte vina sa." ...S-ar fi întâmplat și în alte osânzi de acestea; nu știm. Dar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru apărarea unor moșii boierești de peste Prut de ușurgii, se zice: „și de câte ori trimite Domnia să strângă ușurulu de la tătari, sau se vinde de la Cochii-vechi ușurul, acei ușurgii merg și strâng și dijma pe moșiile domniilor sale împreună cu pânea cea domnească, puind pricină, că având tătarii pe acele moșii Domnia se cade a lua dijma, iar nu stăpânii moșiilor"... Ușurgiii sunt adunătorii de la tătari a zeciuelii (ușurului) de pe moșiile arendate de ei în pământul Moldovei. Se știe, ei neavând terenuri suficiente
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui la gros, în butuci, la temniță: înădușirea lui în fum de ciocane de păpușoi sau de tizic, erau atâtea mijloace barbare prin care se storcea ultimul ban din ceea ce nu avea bietul român". Așa se face că „după ce zapciul domnesc zăpciua pe nedreptul lucrurile scumpe traiului țăranului, că nu le lua nici drept două parale, îi mai punea la caznă, la bătaie" pentru câțiva bani: „bătutul măr, cu capul vâlvoi, cu spatele vânătăi, cu ochii scoși și înroșiți de fum
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în limba latinească nu trece peste întâia jumătate a secolului al XVI-lea. Aceasta ne ajută mult la clasificarea monetelor românești din acele timpuri antice. Toate monetele cu legende scrise cu litere monacale nu pot aparține decât principilor care au domnit de la fundarea principatelor până la 1550. În ceea ce privește Moldova, această regulă capătă chiar o confirmare prin aceasta, că banii Domnilor din urma anului 1550 au data certă. Astfel, de la Alexandru Lăpușneanu, de la Despot, de la Ionașcu, monetele port anul în care au fost
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
camănă, crâșmele mai plăteau bezmen dar și cepărit. Bezmenul era darea către proprietarul locului unde era situată crâșma, iar cepăritul era darea pentru începerea consumului la butoiul cu băutură (datul cepului). Acolo unde târgul era situat pe moșia boierească sau domnească bezmenul și cepăritul îl plăteau toți târgoveții. - joldul și podvoadele de care Gașpar Vodă apăra la 1661 satele și scutelnicii Episcopiei Huși; însemna că în anumite împrejurări locuitorii puteau să ajungă în situația de joldă, adică să nu mai poată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
episcopul Ghedeon nu-i lasă, se jeluiește la Domnie, Domnul rânduiește cercetarea la fața locului de către Toma, marele vornic al Țării de Jos, după care, în baza respingerii pretențiilor târgoveților, Ghedeon depune feria de 24 zloți și Domnia, prin ispisoc domnesc semnat de Vasile Vodă, la 1646, recunoaște încă o dată stăpânirea Episcopiei asupra satului Broscenii al Episcopiei. În anul 1649, alături de multe altele, în arhiva Episcopiei Hușilor se află un act de mare importanță nu numai pentru biserică ci și pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ianuarie 1622, Ștefan Tomșa scrie o carte în românește către uriadnicii, șoltuzii și pârgarii de Huși, prin care îi înștiințează că a scutit de alte angării, afară de bir, pe doi fântânari, pe Iliașu și Palcău, ce „sunt de treaba fântânei domnești". Le scria și avertiza: „Bine să știți că dacă se va strica fântâna apoi capetele voastre vor ști". La 1626, 22 iunie, dintr-o carte în limba slavonă, a lui Miron Barnovschi, erau atenționați globnicii și deșugubinarii Fălciului, urmare a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la Domnie, să nu „învăluiască satele Episcopiei cu globele și cu deșugubinele, ci să urmărească numai omorurile". În anul 1627, dintr-un ispisoc al lui M. Barnovschi pentru scutirea țiganilor mânăstirești de globele, se atrăgea atenția hatmanilor și la judii domnești să nu mai ia ciobote și globe că „au rămas sfintele mânăstiri fără de țigani". Domnul, împreună cu cei 4 arhierei ai Moldovei, și cu toți boierii cei mari, îi iartă pe țigani numai ca să fie în pace mânăstirile, numărând familiile scutite
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
punea în sarcina locuitorilor care erau vizitați de amploaiații domnești, pentru acoperirea cheltuielilor făcute cu deplasarea lor în localitate. De aceea și apăreau împreună: ciobote și globă. Săvârșea locuitorul fapta - bătaia, cearta, furtul sau tâlhăria - venea slugerul hătmănesc sau slujitorul domnesc să cerceteze, aplica pedeapsa - amenda sau despăgubirea datorată, dar plătea locuitorul și cheltuielile de găzduire în localitate și cele făcute cu drumul de către globnicul ori de șugubinatorul domnesc. - lucrul viilor domnești și priveghiul era altă gloabă plătită de locuitori. În
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Moisi Movilă recunoaște cărțile de scutire ale satelor Episcopiei de secerea și fânul domnesc, precum și a meseriașilor lăsați Episcopiei. Dejma era decima sau zeciuiala din produse: din pâne, din vin, din stupi, din fânețe, din livezile cu pomi. Pe locul domnesc această dijmă aparținea domniei, iar la moșiile particulare proprietarilor lor. Din timpul domniei lui Evstratie Dabija Voievod (1662) exista un hrisov, fără dată, prin care este întărită proprietatea Episcopiei pe o bucată de loc din satul Broscenii - recunoscută proprietate printr-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ei spunea: până la 50 de stupi se lua câte o para de fiecare stup; la 50 de stupi, se lua deseatină un stup „ de sămânță". Deseatina se definitiva toamna, astfel ca stupul luat să fie productiv în anul următor. Deseatina domnească forma și ea antrepriza Cochii- Vechilor. Năpastea era dabila care cădea asupra omului atunci când se abătea asupra lui un necaz fără veste, neprevăzut. Când visteria domnească rămânea goală, funcție de lăcomia domnilor și a vistiernicilor, pentru acoperirea golurilor se recurgea la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care se urmărea și pregătirea preoților. Bucvarul de la 1755 (primul abecedar în limba română) era destinat chiar din prefață „tuturor preoților, părinților, ispravnicilor, stăpânilor și către toți cei ce au un nume părintesc peste copiii cei mici" (Șt. Bârsănescu, Academia Domnească din Iași, 1962, p. 49). Ocupându-se de această problemă, Episcopul Melchisedec crede că astfel de școli, pe la episcopii, au fost și în timpurile mai vechi, „chiar și pe la sate". Altfel nu puteau fi înzestrate localitățile „cu preoți buni și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se pare că a fost breasla zugravilor din Suceava. În aprilie 1760 episcopul Inochentie obține de la Domnul țării - Ioan Theodor Calimachi carte de revizie eparhială, care, pe lângă clerul bisericesc, supus jurisdicției bisericești, alătură și breslele de prin târguri. Odată cartea domnească obținută, Episcopul comunica copia ei și protopopilor, spre a le servi ca autorizație de la domnie, când exercitau activitatea de revizie și inspecție, fiecare în ținutul, ocolul sau raza lor de jurisdicție bisericească. În secolul al XIX-lea toate breslele sunt
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-o în grea datorie de 75 pungi de bani". Defăimarea era spre știința generațiilor următoare, dar cele 75 pungi de bani care însemnau atunci 37500 lei plătite de episcopul Iacov, era truda populației Eparhiei. „Fanarioții au încetat de a mai domni în România, sunt aproape 50 de ani, scria Melchisedec în 1861, dar exemplele cele rele sunt molipsitoare și efectele lor durează mult". Țara întreagă l-a denunțat pe Mavrocordat - atribuindu-i epitetul de „Pârlea Vodă", nu numai pentru faptul pomenit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au trimis la Iași delegați, care, în numele lor, s-au jeluit lui Vodă, arătându-i greutățile și supărările pe care le au cu podvoadele, caii de olac, găzduirile și multe altele, față de care, Domnul, ținând seama de situație, prin Carte domnească de apărare hotărăște la 12 martie 1757, ca „De case (bârlădenii) să nu dea nici un ban chirie, nici de pivnițele lor, cum nici din grădini să nu-i zeciuască, ce numai din țarini și din fânețe și din prisăci, de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dughenele ce le avea chironomie de la răposata soacră-sa visteriasa Catinca Ianculea, în preț de 12.000 lei."; la 13 decembrie 1818 „locuitorii târgului Bârlad se jeluiesc lui Vodă pentru moara din apa Bârladului pe care o luase cu poruncă Domnească vornicul Constantin Palade și cer să li se întoarcă în a lor dreaptă stăpânire", jalbă care constituie începutul și a altora, pornite și de la vornicul Palade, tot către Vodă", ajungânduse la alte procese și anaforale ale Divanului. La 20 ianuarie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Corp de Armată, Ministrul Afacerilor Interne și Constantin C. Stoicescu, Ministrul Justiției, în următorul cuprins: DECRET-LEGE pentru desființarea Casei Obștei Târgului Bârlad Art. 1. — Se desființează, pe data prezentei legi, Casa Obștei Târgului Bârlad, care a funcționat în baza hrisovului domnesc de la 30 August 1816. Atribuțiunile epitropilor Casei trec asupra Primăriei orașului Bârlad. Art. 2. — Suprafața de teren destinată, din vechime spre a servi de imaș pentru vitele locuitorilor, rămâne proprietatea colectivă a celor ce reprezintă drepturile obștenilor care au contribuit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Tu, Măria Ta, ca Domn, fii bun, fii blând, fii bun mai ales pentru acei pentru care mai toți Domnii trecuți au fost nepăsători sau răi. Nu uita că, dacă 50 de deputați Te-am ales Domn, însă ai să domnești peste două milioane de oameni! Fă dar ca domnia Ta să fie cu totul de pace și de dreptate; împacă patimile și urile dintre noi, și reintrodu în mijlocul nostru strămoșească frăție''... Colaboratorul cel mai de frunte al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Kogălniceanu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Nicolae, alta a dascălului Chiosea, pe care o evocă însuși I. Ghica în „Școala acum 50 de ani". În afară de școlile bisericești, au funcționat și școlile de care se ocupau câte un boier sau chiar domnitorul, cum a fost școala moldovenească domnească înființată la 1766 prin hrisov domnesc de însuși domnitorul Gr. Alex. Ghica, cum spune V.A. Urechia în lucrarea „Istoria școalelor". Aflăm că școala aceasta era de grad elementar și la ea se învăța citirea și scrierea alfabetului chirilic, iar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]