KorAP: Find »[drukola/base=e & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...207 208 209 ...222 >

5,533 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

i Fran? a chiar din prima zi. La 15 septembrie, sovieticii le? au c? zut �n spate polonezilor care rezistau �nc? cu disperare. Rom�nia a g? sit de cuviin?? s? abroge un tratat �ncheiat cu Polonia pentru exact o asemenea situa? ie. Iorga nu a f? cut nici un comentariu. �n schimb, date fiind zecile de mii de polonezi care au fugit �n Rom�nia (inclusiv guvernul Poloniei) el scria: �S? ne deschidem inimile �n fă? a refugia? ilor polonezi�93. �ntre timp, Gardă de Fier �? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
că s?? i men? ion? m doar pe cei mai reprezentativi. Aceast? luare de s�nge a fost considerat? de unii legionari drept ceva groaznic, dar (dup? cum au comentat unii dintre ei) a scos totodat? Legiunea dintr? o situa? ie critic? ? i a �n? l?at? o. S? ar putea ca unii s? fie de acord cu aprecierile nefavorabile pe care autorul acestei c? r? i le? a auzit �n Rom�nia zilelor noastre. Dup? aceste masacre, Legiunea era �că un cartof

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sosirea momentului �n care na? iunile mici se vor putea alinia �mpotriva puterii statelor mari. �G�ndurile noastre�, scria Iorga �ntr? un editorial, �se �ndreapt? spre na? iunile mici, ca Olanda, Belgia ? i Scandinavia�. Belgia era crea? ia intereselor europene ? i gra? ie existen? ei sale, �nici Fran? a, nici Germania nu se afl? acolo�. Iorga a? tepta ner? bd? tor �nf? ptuirea solidarit?? îi �na? iunilor mici� �n cadrul atacului iminent 97. Iorga a trasat linia de demarca? ie dintre na? ionalismul s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
intereselor europene ? i gra? ie existen? ei sale, �nici Fran? a, nici Germania nu se afl? acolo�. Iorga a? tepta ner? bd? tor �nf? ptuirea solidarit?? îi �na? iunilor mici� �n cadrul atacului iminent 97. Iorga a trasat linia de demarca? ie dintre na? ionalismul s? u ? i un na? ionalism pe care el �l consideră incompatibil cu omenirea, extremismul na? ionalist reprezentat de Hitler ? i de Legiune. El sublinia c? spiritul lor este incompatibil cu spiritul ? i mentalitatea ?? ranului rom�n. Chiar ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fondate f? r? umanism, f? r? nici un drept ? i chiar f? r? �n? elegere. Dac? Napoleon era un geniu, tehnologia modern? nu i? l putea �nlocui. Pentru Iorga, adev? ratul na? ionalism nu se manifestă prin ras? , ci printr? o condi? ie spiritual? �n contextul c? reia doar sufletele nobile aveau instinctul ? i con? tiin? a necesar?. Adev? ratul na? ionalism reprezenta datorie ? i sacrificiu. Dup? p? rerea lui Iorga, na? ionalismul acesta era defensiv, �n timp ce cel? lalt (�Noul na? ionalism�) era

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
le s�nt superiori. El propunea că ace? tia s? fie extermina? i prompt �ntru beneficiul tuturor. Dar istoria a dovedit ceva total diferit. Oamenii au nevoie de anumite condi? îi că s? se poat? afirmă. Dac? au la dispozi? ie resurse bogate, oamenii pot s? progreseze ? i s? se afirme prin tehnologie; dac? nu, ei au nevoie de cineva care s?? i conduc?. Dar �dac? un popor este permanent stigmatizat ca fiind inferior, e de mirare faptul c? e?ueaz

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fortifica? iile nu vor fi suficiente. �Independen? a de? abia c�? tigat? , demnitatea ? i libertatea trebuie ap? rate�104. Dup? p? rerea lui Iorga, �ntreaga simpatie a lumii se �ndrepta spre Finlanda, spre �mică na? iune ? i marea ei civiliza? ie�. El lua atitudine �n sprijinul Finlandei �n editorialele sale aproape zilnic, �ndemn�nd Suedia ? i pe alte ?? ri s? ajute Finlanda �n numele umanit?? îi�105. �n timpul �R? zboiului fals�, Bucure? țiul era un �centru plin de via?? �, �Parisul Orientului�. De? teptarea se va

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Magdei Lupescu, Constantin (? loim) a f? cut milioane cu acest proiect. Supravie? uitorii G? rzii de Fier au decis c? era convenabil s? evite furtună. A fost emis? o lege care instituia pedeapsă cu moartea pentru oricine conducea o organiza? ie politic? din afara grani? elor ?? rîi. Iorga a observat starea această care �l revoltă. �ntr? un editorial, Beligeran? i ? i neutri, el sublinia c? Rom�nia este tehnic neutr? , dar nu ? i sentimental, ? i asigura pe toat? lumea c? atmosferă Bucure? țiului

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
neutr? , dar nu ? i sentimental, ? i asigura pe toat? lumea c? atmosferă Bucure? țiului, cu toat? corup? ia atotst? p�nitoare, nu are nici o leg? tur? cu spiritul poporului rom�n. Era revolt? tor106. A respins ? i acuză? iile de �plutocra? ie� pe care nazisto? fasci? ții le aduceau tot timpul Angliei ? i Fran? ei, explic�nd c? absolut toate bog?? iile pe care le aveau proveniser? din caracterul lor na? ional, din mentalitatea ? i din geniul lor. Iorga nu admitea deloc no

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cel mai josnic din via? a zoologic? a na? iunii noastre. A?a este (v? zut? via? a satului) dup? autor, observat? �n vreun col? blestemat al Transilvaniei, prezentat? că o m? rturie imposibil? de inferioritate, �n stilul rece al unui raport de poli? ie, care �nregistreaz? diverse infamii la sec? ie�. �Unde este Transilvania nobil? a lui Slavici sau Ag�rbiceanu? �, �ntreab? Iorga disperat. Ion al lui Rebreanu �i amintea de duhoarea care se �n? l?a din P? m�ntul lui Zola. Nici m? car lupta

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a na? iunii noastre. A?a este (v? zut? via? a satului) dup? autor, observat? �n vreun col? blestemat al Transilvaniei, prezentat? că o m? rturie imposibil? de inferioritate, �n stilul rece al unui raport de poli? ie, care �nregistreaz? diverse infamii la sec? ie�. �Unde este Transilvania nobil? a lui Slavici sau Ag�rbiceanu? �, �ntreab? Iorga disperat. Ion al lui Rebreanu �i amintea de duhoarea care se �n? l?a din P? m�ntul lui Zola. Nici m? car lupta ?? rinimii rom�ne �mpotriva ungurilor nu? l

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
f? c�nd dragoste �ntr? un copac). �n? elegem ostilitatea resim? it? de Iorga, dat fiind �realismul (s? u) na? ionalist�, fă?? de artă lui Arghezi. Dac? existaser? vreodat? �curente nes? n?toase�, acestea erau! Tudor Arghezi a fondat, �n 1928, o publică? ie literar? , �Bilete de papagal�. Această ap? rea �n format mic ? i �n culori ? ip? toare. A?a cum sugera numele publică? iei, �Bilete de papagal�, era ț�n? r? ? i lipsit? de respect, scriind despre lucruri sfinte �ntr? o manier? profanatoare, lucruri de care

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lui Tudor Arghezi�117. Iorga continuă s? scrie piese pe aceea? i linie că ? i mai �nainte, care trezeau pu? în interes, puse �ns? �n scen? de Liga cultural? la Teatrul Popular ? i prezentate ? i pe scena Teatrului Na? ional (gra? ie influen? ei lui Iorga). Biletele erau adesea oferite gratuit. Iorga nu acceptă modificarea standardelor valorilor artistice instituite dup? Primul R? zboi Mondial. Fiul s? u mai mic, ? tefan, scria poezie, publicat? de �Neamul rom�nesc�. Dup? o pauz? , principala contribu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
influen? ei lui Iorga). Biletele erau adesea oferite gratuit. Iorga nu acceptă modificarea standardelor valorilor artistice instituite dup? Primul R? zboi Mondial. Fiul s? u mai mic, ? tefan, scria poezie, publicat? de �Neamul rom�nesc�. Dup? o pauz? , principala contribu? ie la critică literar? a lui Iorga a fost Istoria literaturii rom�ne? ți contemporane (Bucure? ți, 1934), primul volum trat�nd perioadă 1867? 1890, iar al doilea acoperind intervalul 1890? 1934. Este mai mult o polemic? asupra curentelor literare moderne dec

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
p? streze structura uman? de baz? �. Iorga �ncheie �n stilul s? u din trecut: �Orice observa? îi privind detaliile, orice comentarii ? i orice critici le voi �nregistra � că �ntotdeauna � cu recuno? țin??. Dar dac? cel care prezint? (criticile) nu are educa? ie sau maniere alese, voi trimite pe cineva s? adune ce este mai bun din noroiul insultelor ? i (voi avea grij?) s? fie folosit. A?a am procedat �n trecut ? i a? a voi proceda ? i pe viitor�. �Toate acestea�, comenta Pompiliu Constantinescu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
acesta au luptat ei pentru �ntregirea Rom�niei. Iorga a �nceput s? traduc? Istoria rom�nilor �n limba francez? , dar aceasta nu a fost niciodat? tradus? �n �ntregime. Criticii acestor zece volume monumentale sus? în c? Iorga nu a analizat cu aten? ie faptele prezentate; dar, deoarece protagoni? ții ? colii noi �l acuzaser? c? scrie doar baz�ndu? se pe intui? ie, f? r? o documenta? ie suficient? , Iorga ? i?a �nso? it concluziile din cadrul acestor zece volume cu cea mai dens? documenta? ie, alc

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
niciodat? tradus? �n �ntregime. Criticii acestor zece volume monumentale sus? în c? Iorga nu a analizat cu aten? ie faptele prezentate; dar, deoarece protagoni? ții ? colii noi �l acuzaser? c? scrie doar baz�ndu? se pe intui? ie, f? r? o documenta? ie suficient? , Iorga ? i?a �nso? it concluziile din cadrul acestor zece volume cu cea mai dens? documenta? ie, alc? tuit? din miile de documente adunate de el pe parcursul cercet? rilor sale. Putem g? și �n aceste zece volume ? i gre? eli minore, care

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
aten? ie faptele prezentate; dar, deoarece protagoni? ții ? colii noi �l acuzaser? c? scrie doar baz�ndu? se pe intui? ie, f? r? o documenta? ie suficient? , Iorga ? i?a �nso? it concluziile din cadrul acestor zece volume cu cea mai dens? documenta? ie, alc? tuit? din miile de documente adunate de el pe parcursul cercet? rilor sale. Putem g? și �n aceste zece volume ? i gre? eli minore, care vor fi scoase cu grij? �n eviden?? de c? tre adversarii s? i. Ei contrazic rareori concluziile

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? , fiind flexibil? , cultura rom�n? este totodat? original? ? i nu poate fi conceput? �n afară societ?? îi rom�ne? ți. Ea are ? i o mare vitalitate ? i un caracter contemporan, fiind o cultur? de ac? iune, capabil? s? se �nnoiasc? gra? ie vitalit?? îi ei. Dup? o via?? de cercet? ri, c? l?torii ? i scriere a istoriei (f? c�nd uneori istorie), Iorga a �ntreprins scrierea unei sinteze a istoriei universale. �n lucrarea Concep? ia uman? a istoriei (Iorga, Conferin? e ? i prelegeri

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
violente), Iorga a refuzat s? participe 120. Ultimul Congres Internă? ional de Bizantinologie a avut loc la Romă, �n septembrie 1936, la care Iorga a participat. Continuă s? fie cople? it de titluri de Doctor Honoris Causa. �n martie 1932, o distinc? ie din partea Universit?? îi Komenius de la Bratislava ? i altă de la Universitatea de la Romă �n ianuarie 1933. �n februarie 1933, Iorga a devenit membru al Institutului Fran? ei, iar �n acela? i an, Doctor Honoris Causa al Universit?? îi de la Alger. A fost ales membru

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
m? sur? �mpotriva acestuia. Dup? apari? ia dlui Coco? la ziar, orice mituitor evreu, orice evreu prins cu un pa? aport fals, orice falșificator evreu descoperit ? i orice manifestare antisemit? din Rom�nia (sau de peste hotare) se bucurau de aten? ie �n paginile acestuia, �n ciuda faptului c? Iorga era foarte nemul? umit de acest fapt. Dincolo de jurnalismul politic, Iorga a continuat s? editeze �Revista istoric? � ? i �Revue Historique du Sud? Est Europ�en� ? i a jucat un rol de frunte �n editarea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
editeze �Revista istoric? � ? i �Revue Historique du Sud? Est Europ�en� ? i a jucat un rol de frunte �n editarea Buletinului Comisiei Monumentelor Istorice ? i a Buletinului Comisiei Istorice. A scris ? i foarte multe editoriale pentru alte cotidiene de mare circulă? ie, ca �Universul�, �Curentul� ? i �Timpul�. Orator inspirat, Iorga a �nceput �n 1934 s? utilizeze mijloacele mass-media, ? în�nd s? pt? m�nal cuv�nt? ri la radio, întitulate Sfaturi pe �ntuneric, care au ap? rut cu acela? i titlu ? i sub

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga ălor lui, la Consiliul de Coroan? fuseser? prezente toate �somit?? ile� regimului. Regele ? i majoritatea celorlal? i au hoț? r�ț s? cedeze. Potrivit ? efului Statului Major, generalul F. ? enescu, care a explicat c? Rom�nia nu avea o avia? ie militar? care s? merite acest nume, nu există nici o ? ans? de rezisten??. �n acest moment, a avut loc un schimb de cuvinte �ntre Iorga ? i suveranul s? u. �Ce s? a �nt�mplat cu banii Fondului Avia? iei la care a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
demagogia preliminar? �, vor urma �colhozurile� ? i moldovenii vor �n? elege cur�nd despre ce este vorba. Ar fi putut ad? uga: iar o dat? cu colhozurile vor veni NKDVul, deport? rile ? i execu? iile �n mas?. �ntr? unul din articolele sale, �n contradic? ie cu atitudinea sa anterioar? , Iorga �l l? udă pe Carol pentru cedarea provinciei f? r? lupt?. Vorbea aici din nou Iorga-politicianul, nu Iorga? istoricul sau Iorga? omul. Iorga era mai aproape de ? int? �n privin? a afirma? iei ridicole a sovieticilor privind existen? a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i coste scump peste un an. Aveau cur�nd s? fac? cuno? țin?? cu NKDV? ul ? i cu alte binecuv�nt? ri ale puterii sovietice. Nu mai este nevoie s? insist? m din nou asupra problemei evreilor. Condi? îi care �i dep?? eau at�ț pe evrei c�ț ? i pe rom�ni d? duser? na? tere unui conflict. Nu există nici o solu? ie constructiv? imediat? pentru mult prea numeroasă comunitate evreiasc?. Prima op? iune pentru evrei n? ar fi fost nici comunismul, nici s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]