12,690 matches
-
, Aurel (11.IV.1936, Roma, j. Botoșani), editor și traducător. Este fiul Aglaiei (n. Păduraru) și al lui Haralamb Buiciuc, țăran. După absolvirea Liceului Teoretic din Baia Mare (1956), urmează cursurile Institutului de Limbă și Literatură Rusă „Maxim Gorki” din București (1956-1960). Se specializează în limbile engleză și spaniolă
BUICIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285921_a_287250]
-
Luceafărul”. Și-a luat doctoratul în științe filologice cu o teză despre C. A. Rosetti, susținută la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, în cadrul căruia a promovat până la funcția de șef de sector. Din 1990, a condus ca editor suplimentul săptămânal „Arhiva” al ziarului „Cotidianul”. A efectuat stagii de specializare și documentare la Moscova, Paris, Berlin și a participat la congrese și colocvii științifice naționale și internaționale. A inițiat și coordonat elaborarea și apariția unor lucrări colective (culegeri de
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
1967). Timp de peste patruzeci de ani, B. s-a ilustrat cu lucrări de dimensiuni, forme și valori diferite, în registre variate ale scrisului și ale cercetării literare. Bibliografia sa înregistrează, pentru anii de formație, în primul rând rezultatele muncii de editor. Lui i se datorează primele ediții postbelice de popularizare a unor corpusuri de literatură populară (de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea) de Grigore G. Tocilescu (Balade și doine), Artur Gorovei (Cimiliturile românilor), G. Cătană
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
patriarhal, Gib I. Mihăescu - Zilele și nopțile unui student întârziat, Mircea Eliade - India, Șantier, Nichifor Crainic - Nostalgia paradisului, Petru Comarnescu - Chipurile și priveliștile Americii, Emil Cioran - Cartea amăgirilor ș.a.). Revista publică materiale de specialitate privitoare la librari și edituri (Regulamentul editorilor, Librarul, Librăriile), aspecte și instantanee de la Zilele cărții, premiile literare etc. Cele mai multe materiale sunt scrise de directorul Editurii Delafras, Petre C. Georgescu-Delafras (mai interesante, între ele: Românizarea întreprinderilor de editură și librărie, Este comunismul viabil?, Crima de a fi editor-cenzura
BULETINUL EDITORIAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285935_a_287264]
-
slabi, Cum am cucerit viața, Problema evreiască în România, Omul de mâine ori este protagonistul unor polemici cu G.M. Vlădescu și Mircea Damian. Mai semnează articole N. Mihăescu și Al. Carussi. Revista devine și organ al recent înființatei Asociații a Editorilor Români, avându-l ca președinte pe N. Th. Ionnițiu. Ca atare, un număr special este dedicat „Săptămânii cărții 1940”, număr în care semnează Cezar Petrescu, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Cicerone Theodorescu, E. Lovinescu, Martha Bibescu. Alte informații sunt incluse în
BULETINUL EDITORIAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285935_a_287264]
-
CALENDARUL ROMÂNESC, publicație care a apare la Gyula, în Ungaria din 1993, ca almanah al săptămânalului „Noi”. Comitetul de redacție este format din Éva Bányai, Edda Illyés, Tiberiu Juhász, Ștefan Oroian; editor responsabil este Tiberiu Herdean. După partea calendaristică, urmează partea literară și culturală, însoțită de numeroase ilustrații. Așa, de pildă, calendarul din 1993 are un conținut variat: o poezie de Tudor Arghezi (La mulți ani!), un reportaj despre Mircea Dinescu și
CALENDARUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286029_a_287358]
-
, publicație apărută la București, în trei numere, în stagiunea 1991-1992, cu subtitlul „Publicație dependentă exclusiv de producția Teatrului Odeon”. Editori: Miruna Runcan, C.C. Buricea-Mlinarcic. C. O. „e o publicație relativ periodică, ce nu înlocuiește caietul-program tradițional”. Se publică aici un poem de Geo Dumitrescu, un fragment din piesa La marginea lumii de Paul Everac, câteva versete din Cântarea Cântărilor, poezii
CANAVA ODEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286058_a_287387]
-
priorități, propunând reconsiderări, dar numai ale realismului, deci „sfertul de veac” dinainte de 1944, pomenind și de Tudor Arghezi, uitând că și el l-a aplaudat pe Sorin Toma: „Munca scriitoricească, și îndeobște aceea legată de creația literară (cum e munca editorului, a redactorului de revistă, a istoricului literaturii) - are o anumită asemănare cu a plugarului. Plugarul asvârle sămânța în brazdele deschise, cu nobilul său gest milenar, sau invizibil, prin țevile articulate ale semănătoarei mecanice. Și după aceea, nu se mai întâmplă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
contactul cu oameni și fapte, încolțesc cărți, poeme, articole, ce vor îmbogăți viața noastră literară și vor da hrană spirituală poporului nostru, peste șase luni sau un an, sau mai mult, într-adevăr, nu numai colectiviștii noștri, ci și scriitorii, editorii, redactorii de reviste, criticii literari, istoricii literaturii, trebuie să are și să samene din vreme. Mai ales acuma. Nu mai e decât un an până la împlinirea unui deceniu de la 23 August 1944. Zece ani de când poporul nostru a intrat pe
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
AURORA ROMÂNĂ, revistă literară care a apărut la Pesta, bilunar, între 1 ianuarie 1863 și 15 august 1865. Proprietar, editor și redactor responsabil a fost preotul Ioanichie Miculescu, iar redactori, Iosif Vulcan, pentru primele opt numere (până la 22 aprilie 1863), și M. Besanu. De fapt, lui Vulcan îi aparțin atât alegerea titlului, cât și meritul de a fi organizat redacția
AURORA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285493_a_286822]
-
organizată de colegul meu, profesorul Benjamin Barber, autorul unei cărți celebre, tradusă și În română - Jihad vs. Mac World. Coorganizator era unul dintre cei mai buni cunoscători ai Școlii de la Frankfurt și În special al lui Walter Benjamin, Gary Smith, editorul corespondenței acestuia. Smith conduce Academia Americană din Berlin, un loc extraordinar din punct de vedere cultural. Au participat o serie de personalități de pretutindeni. Sentimentul pe care l-am avut Împreună cu prietenii mei Martin Palous și Adam Michnik, alături de care
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
, calendar literar, ilustrat, apărut în anul 1881 la București. Era editat de librarul și poetul G. O. Gârbea, care avea intenția să inaugureze, cu acest volum, o serie de calendare literare anuale. Editorul și-a asigurat colaborarea poeților I. I. Roșca și I. N. Polychroniade. Tot ca autor de versuri participa la alcătuirea acestui calendar și B. Delavrancea, care republica poezia Plecăm, extrasă din ciclul Poiana Lungă - Amintiri, apărut în anul 1878. P.
AURORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285499_a_286828]
-
AURORA ROMÂNĂ, revistă care a apărut la Cernăuți, lunar, între 1 august 1881 și 15 decembrie 1882 și între ianuarie și august 1884, cu subtitlul „Organ beletristic-literar al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina”. Redactor responsabil și editor: Ion I. Bumbac. A.r. are un conținut bogat: proză, cronici literare, literatură populară, istorie și critică literară, cercetări filologice, bibliografii, ceea ce îl determină pe I.I. Bumbac să-i schimbe, în 1884, subtitlul în „Revistă științifică-literară”. S. Fl. Marian semnează
AURORA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285492_a_286821]
-
rezolva probleme diferite. Intervievații din prima categorie, din grupul „încet, dar sigur” (cinci bărbați), descriu o avansare lentă pe scara profesională, urcând spre poziții manageriale și executive (figura 5.6). (vezi graficele de la pagina 95 din xerox) (n.tr. pentru editor) Steve, spre exemplu, explică: „N-aș spune că au fost nici crize bruște nici mișcări în salturi. Așa merge când vine vorba de muncitorii salariați. Avansezi de-a lungul unui traseu standard și nimic nu se întâmplă niciodată prea brusc
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
statutul sau a beneficiile de la slujbă de dragul unor eventuale avansări. Uneori, o asemenea atitudine se traduce prin a risca totul în prezent pentru un viitor mai bun (figura 5.8). (vezi graficul de la pagina 96 din xerox) (n.tr. pentru editor) Jacob spune, de exemplu: „M-ai prins chiar la o răscruce, chiar acum trebuie să mă hotărăsc ce să fac. Ca să fiu sincer, nu prea m-agit. Poți să mergi înainte în orice domeniu dacă vrei cu-adevărat. Nu mi-
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
1946 cu acela de „Adevărul vremii”. Fostul prefect de poliție al orașului București, din timpul domniei lui Al. I. Cuza, Al. V. Beldiman, adversar hotărât al lui Carol I și al autorilor loviturii de stat de la 11 februarie 1866, este editorul și redactorul primei serii. După câteva luni, ca urmare a atacurilor necontenite împotriva Palatului, gazeta este suprimată, iar Beldiman arestat și dat în judecată. Un juriu, în care prim-jurat era V. Alecsandri, dă un verdict de achitare, dar A
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
spirituală din interior, cât și intensitatea comunicării cu Apusul. El ne conduce în miezul evenimentelor memorabile ale culturii, exemplificând nu numai influența renascentistă apuseană asupra Bizanțului, ci și încercarea de replică a acestuia, mișcarea în care s-au implicat dascăli, editori, comentatori de texte, filologi și filosofi, reprezentanții unui ideal care se prelungește până după celebrul cretan Theotokopulos, devenit la Toledo El Greco. „Sunt refugiații Koblenz-ului bizantin - scrie N. Iorga - stabiliți mai ales în Italia, și scrierile lor sunt inspirate deseori de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Cantemir o înțelegere matură a istoriei creșterii și descreșterii Imperiului turcesc, dar mai ales îi deschid posibilitatea de a medita îndelung asupra epocii trăite, în care descoperea importanța dialogului ideatic, cultural în genere, al tuturor europenilor. „Cantemir” - scrie unul dintre editorii și exegeții operei sale - „se încadrează în limitele unei ortodoxii formale, capabilă să combată purgatoriul catolic (cum face în Divanul...), dar despărțită de idealurile eshatologice ale doctrinei tradiționale. Această atitudine nu este ostentativă. Poate că însuși Cantemir nu și-a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
este mediatorul contactelor cu ideile noi ale Apusului? Cum s-a observat, la cărțile sale au acces nu doar nobilii, cărora li s-au asociat (în sensul lecturii) profesorii, oamenii de litere, gânditorii, ci și burghezia de rând, reprezentată de editori, librari, negustori. Voltaire le insuflă, o dată în plus, gustul pentru cunoașterea istoriei, dar o face într-o formă nouă în care orice subiect este analizat în sens național și universal (Mélanges historiques). O face cu totul altfel, căci atunci avea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de cărți), Bolla, M, Borges, Jorge Luis, Bonfini, Antonius, Borosnyai, Nagy Zsigmond (profesor), Bossé, Michel Vital le, Bourbon, Nicolas, Bourel, D., Brancovici, George, Braudel, Fernand, Brukenthal, Samuel, Brâncoveanu, Constantin, Buczy, Emil, Budai-Deleanu, Ioan, Buffon, Burckhardt, Jakob, Burian, Paul (tipograf și editor), Busching, Anton Friedrich, Butler, Joseph (episcop de Durham), C Cacavela, Ieremia, Caliani, S., Calimach, Ioan Teodor, Calvin, Jean, Camariano Cioran, A., Canetti, Elias, Cantacuzino, Constantin, Cantacuzino, Șerban, Cantemir, Constantin, Cantemir, Dimitrie, Cardanus, Hieronymus, Carol al V-lea, Carol al VI
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Klein, Karl Kurt, Knejević, Bojidar, Kochba, Simon Bar, Kogălniceanu, M., Kohen, Nehemia, Kollar,A., Kollar, Jan, Konev, Ilia, Kopitar, Bartolomeu, Kosăry, Domokos, Kostić, Mita (istoric sârb), Kovachich, György, Köleseri, Samuel, Körösi, Csoma SĂndor (Alexander), Krug, W. T., Kurz, Anton, Kurzböck (editor vienez), L Ladurie, Emmanuel Le Roy, La Mettrie, Laudino, Cristoforo, Lazăr, Gheorghe, Lazăr, Ioan, Leibniz, Lemeni, I., Leon al XIII-lea, Lepsky, Kazimierz, Lepsius, Justius, Lerma, Jehuda, Lessing, G. F., Levi, Elias, Levinas, Emmanuel, Likavetz, J. C, Linhardt, Anton, Liva
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Năsturel, Udriște, Nedeljković, B. M., Negulescu, P. P., Nehama, José (istoric), Nehring, Karl, Nestor (cronicar), Nettesheim, Agrippa von, Neumann, Victor, Niccolini, Ottone, Nicolai, F., Niederhauser, Emil (istoric maghiar), Niecheim, Dietrich von, Nietzsche, Nieuport, G. H., Noica, Constantin, Nordstrom, Johann, Novacovici (editor vienez), O Obradovi, Dasitej, Obrenović, Milos, Occam, William, Olahus, Nicolaus, Olearius, Onasch, Konrad, Opitz, Martin, Oțetea, Andrei, Ovidiu, P Pal, Gäspar, Palama, Grigorie, Pali, Francisc, Palma, C. Fr., Pamfil, Eduard, Papacostea-Danielopolu, Cornelia, Papacostea, Victor, PĂpai, Francisc PĂriz, Papiu-Ilarian, Al., Papu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Gh., Ștefan cel Mare, Ștefan, I. M., T Tadić, Jorjo, Teleki SĂmuel, Tempea, Radu, Tenenti, Alberto, Theodorescu, Răzvan, Theresia, Maria, Tomșa, Ștefan, Tomtsănyi, Ad., Toppeltinus, Laurentius, Toth, Andrăs, Tov, Shemen, Töpfler, Bernard, Traikov, Veselin, Trapezuntios, Giorgios, Trifun, Kara, Tsomos, Michael (editor), Tsourkas, Cleobul, Turcu, I. (luminist transilvan), U Unamuno, Miguel de, Ureche, Grigore, Uscătescu, George, V Valjavec, Fritz, Valla, Lorenzo,Valori, Bartolomeo, Varlaam, VĂsărhely, Stephano Tökö, Velea, Stan, Velichi, Constantin, Veniamin din Lesbos, Venturi, Franco, Vergerio, Pier Paolo, Vermeer, Verseghy, Ferenc
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Rotterdam către Nicolaus Olahus, în N. Olahus, op. cit., pp. 94-95. Radovan Samardžić, „On urban civilization in the Balkans from the 15th to the 19th Century”, în The Balkan Urban Culture (15th - 19th Centuries). Colecția de studii editată de Verena Han. Editor-șef Academician Radovan Samardžić, Belgrad, 1984, pp. 9-17. Fernand Braudel, Mediterana și lumea mediterană în epoca lui Filip al II-lea, ed. cit., vol. I, pp. 232-233. Istoricul francez vorbește în permanență și de un echilibru între cele două timpuri
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
care tinde spre universalizare. Cel mai bun exemplu sunt lojile masonice, adevărate pepiniere ale noilor idei, unde activau de la demnitari și consilieri de stat, până la nobilime comună, de la profesori, oameni de știință și de litere, gânditori, până la burghezime de rând, editori, librari, negustori. Ceea ce arată că, dincolo de starea de înapoiere, mișcarea de idei se află într-un proces de evidentă metamorfozare. Aristocrația cultă le va face cunoscute, le va populariza. Cf. studiul lui Éva H. Balăzs, în volumul Les Lumières en
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]