5,216 matches
-
astfel de educație ar fi potrivită pentru fiii regelui Annamului, nu pentru fiii prințului moștenitor al României. Aceștia trebuiau educați în România. Op. cit., vol. II, p. 179. În studiul său asupra lui Iorga, Oldsen, subliniind faptul că Iorga a fost educat în universități străine, îi reproșa că vrea să le refuze altor români acest avantaj (Oldsen, op. cit., p. 96). Oldsen nu sesizează întenția lui Iorga. Iorga nu s-a înstrăinat deloc de români primind educație străină, folosind cunoștințele dobîndite pentru revigorarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
problema Întoarcerii evreilor În Est - nimeni din Polonia, Uniunea Sovietică sau din altă parte nu dădea nici cel mai mic semn că i-ar fi vrut Înapoi. Nici În Occident evreii nu erau mai bine văzuți, mai ales dacă erau educați sau calificați pentru profesii nonmanuale. Ei au rămas așadar, printr-o ironie a soartei, În Germania. Problema „plasării” evreilor În Europa a fost soluționată abia prin crearea statului Israel: Între 1948 și 1951, 332.000 de evrei au plecat În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
moderne și de o noutate implacabilă. Dar tinerii, cu excepția celor mai privilegiați, simțeau că trăiesc Într-un mediu urât, apăsător, inuman și - un termen din ce În ce mai vehiculat - alienant. Nu-i de mirare că atunci când copiii bine hrăniți, bine adăpostiți și bine educați din generoasele state asistențiale europene au crescut și s-au revoltat Împotriva „sistemului”, primele semne ale exploziei s-au făcut simțite În căminele din prefabricate ale unui campus mărginaș și anost, trântit la Întâmplare Între blocuri-turn și ambuteiaje, Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de găsit. Dar, Într-o epocă de creștere economică și prosperitate, problema principală a statelor europene nu era cum să asigure populației tinere hrană, un acoperiș, haine și, În cele din urmă, un loc de muncă, ci cum să o educe. Până În anii ’50, majoritatea copiilor din Europa mergeau la școală până la 12-14 ani. În multe locuri, educația primară obligatorie introdusă la sfârșitul secolului al XIX-lea era aplicată sporadic - copiii de țărani din Spania, Italia, Irlanda și Europa de Est precomunistă abandonau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
producție spre consum, dinspre necesitățile traiului zilnic spre calitatea vieții. În focul anilor ’60, puțini Își băteau capul cu dilemele morale ale prosperității - beneficiarii ei savurau absorbiți roadele șansei istorice. Dar În câțiva ani, mulți (mai ales dintre adulții tineri educați din nord-vestul Europei) au Început să privească bunăstarea materială și comercialismul deceniilor precedente ca pe o moștenire apăsătoare, aducătoare de false valori și bunuri de prost-gust. Prețul modernității, cel puțin pentru cei care profitaseră din plin de ea, Începea să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
internă din URSS era inexistentă. Numai partidul putea Îndrepta stricăciunile făcute și, din fericire, partidul Își alesese drept lider un om care avea atât energia, cât și experiența administrativă necesare unui astfel de efort. Pe lângă faptul că era neobișnuit de educat și cult pentru un birocrat sovietic de rang Înalt, Gorbaciov avea o calitate specific leninistă: era dispus să-și compromită idealurile pentru a-și atinge scopurile. Moștenirea dificilă a secretarului general al PCUS nu era un mister pentru nimeni. Impresionat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ulterioare. După ce au tratat inițial Slovacia catolică și rurală ca pe un teritoriu ostil, autoritățile de partid au ajuns chiar să o favorizeze (vezi capitolul XIII). Rămânerea În urmă a Slovaciei - sau, mai bine zis, absența concentrărilor urbane cu locuitori educați din clasa de mijloc - era acum În avantajul ei. Având mai puține automobile sau televizoare și comunicații mai proaste decât provinciile mai dezvoltate din vest, Slovacia părea mai puțin vulnerabilă la influențele străine decât radicalii și disidenții praghezi, care aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dificultățile practice ale guvernării Într-o comunitate rudimentară și robustă de 25 de state distincte. Dar nici Convenția lui Giscard, nici diversele tratate, nici Comisia Europeană, cu diferitele ei programe și rapoarte, nici costisitoarele publicații și site-uri menite să educe În privința Uniunii și a mecanismelor ei nu izbuteau un lucru: să remedieze dezinteresul cronic al publicului european. Dacă tehnocrații care au clădit instituțiile noii „Europe” demonstraseră o indiferență arogantă față de părerile publicului În general, ea le-a fost Întoarsă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
arată în aceeași măsură ceea ce necesită întregul „lanț” al proceselor. Diviziunea muncii, arată în cartea sa Émile Durkheim, generează solidaritatea umană organică (a dependenței reciproce), dar acest fapt social nu se asigură spontan. Cooperarea profesională se învață, se conștientizează, se educă. Competențele de cooperare necesită a înțelege valențele și limitele unei profesii, a avea un limbaj comun prin care să se comunice mesaje bine codificate și ușor decodifi cabile. Lucrarea va prezenta aspectele diferite ale formării culturii cooperării. 5) Competențele de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
trandafir, sau cum ai asculta o muzică fină și extraordinar de frumoasă"74. Dincolo de îndreptățitul entuziasm al pictorului român putem observa ceea ce am putea numi o impresie sinestezică pe care aceste tablouri o fac asupra lui, expresie a unei sensibilități educate la școala simbolismului. Lucrările pictorului englez reclamă o calificare superioară a privirii educate, deschizând către o percepție asociativă în cea mai bună tradiție simbolistă. Orizontul aperceptiv este redimensionat de această nouă sensibilitate sinestezică, efectul contemplării relevând capacitatea de a marca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
străină, imitațiilor străine, invocând în sprijinul său un critic norvegian: "(...) dl Danilovitz reproșează decoratorilor norvegieni tocmai această rătăcire, afirmată prin înclinarea acestor decoratori către arta secesionistă nemțească"167. Întâmplător sau nu, decorarea cortinei teatrului Național din Praga de către Hynais, artist educat în Franța la Școala de Belle Arte din Paris, eveniment punctat de numeroase dificultăți și obstacole constituia punctul de inflexiune pentru introducerea unui decorativism afin Art Nouveau-lui. Hynais oferea o soluție ingenioasă de transfer a neobarocului care-și avea tradiția
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unde speranța este întemeiată pe forța celor mulți. "Este evident că tendința de a depăși temele istorice sau religioase și a aborda pe cele sociale chiar și în această formă atât de discretă poate fi frânată atât de un public educat în spiritul falsei sobrietăți a academismului sau al lirismului dulceag, cât și de o critică ce își ascunde nepriceperea sub considerații ca cele potrivit cărora speranța trebuie să rămână o îndepărtată și intangibilă viziune"242. Din acest punct de vedere
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de o mefiență funciară în capacitatea societății de a asigura binele public. În parte, această atitudine ține și de un reflex resentimentar față de tot ceea ce reprezintă ordine publică, față de societate în general, ca societate burgheză. Numai că, spre deosebire de sensibilitatea romantică educată la școala revoluțiilor și utopiilor, în atitudinea decadentă nu regăsim niciun proiect civilizațional, ci doar un refuz gândit în termeni estetici și prelucrat adeseori sub forma experimentului crud pe subiecții societății meprizate. Transpusă în act, acest abandon al eticii în favoarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictura să se acordeze la diapazonul și anvergura artei occidentale. Nu suntem nici campionii unei arte nouă sau unei școale nouă" se afirmă în manifestul secesionist. În opinia lui Theodor Enescu, acest eclectism nu este în măsură să direcționeze, să educe gustul publicului, dar creează o masă critică favorabilă receptării artei noi și încurajează explorarea unor noi direcții în pictură: Jugendstil-ul, Art-Nouveau-ul, simbolismul, impresionismul, pointilismul etc. "De o influență eficientă a Expoziției artiștilor independenți asupra gustului public nu poate fi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
iar imitarea acestora se va realiza după criteriul sexului. Comportamentele consumatorului se diferențiază În funcție de statutul socioeconomic și de apartenența la diferite segmente de populație. G. P. Moschis și alții (1977) afirmă că părinții din familii sărace se străduiesc să Își educe copiii În așa fel să respecte normele de consum care funcționează În clasa lor socială, de exemplu, să nu cumpere produse de lux. Un aspect aparent paradoxal cu privire la comportamentul de consum este surprins de către D. A. Statt (1997). Autorul delimitează, În funcție de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a cazurilor există o bază genetică. De exemplu, În ceea ce privește etiologia schizofreniei, Heston (1966, p. 233) a studiat 47 de adulți născuți din mame schizofrene și separați de acestea la trei zile după naștere. În copilărie, ei au fost crescuți și educați În medii variate, dar nu de către familia propriei mamei. În momentul studiului vârsta lor medie era de 36 de ani. Heston i-a comparat cu subiecți de control crescuți În circumstanțe asemănătoare, dar ale căror mame nu era schizofrene. Printre
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
IDU), al cărui părinte a fost. „Dezvoltarea umană” spune el, „poate fi deci definită ca un proces de lărgire a capacității de opțiune a oamenilor. Alegerile pot fi în diverse domenii: libertatea politică și participarea în viața comunității, a fi educat și a avea libertate de exprimare, a supraviețui și a duce o viață sănătoasă sau a se bucura de un standard de viață decent.” ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>UNDP (Romania)</Author><Year>2005</Year><RecNum>14</RecNum><record
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în puterea militară a Germaniei, față de puterea forțelor armatei sovietice. În general, se impune o urmărire și supraveghere încordată din partea organelor polițienești, asupra întregei populații evreiești, deoarece prin propaganda lor, care prinde ușor în rândurile populației urbane și rurale, puțin educată din punct de vedere național-patriotic, îi face să creadă tot ceiace spun ei, mai cu seamă speculând și nemulțumirele lor din cauza lipsei și scumpetei ce există astăzi pe piață. Ar fi necesar o triere a evreilor și internarea celor verificați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a catacombelor și verificarea tuturor clădirilor. Deși măsurile propuse par a fi de natură a îndepărta de noi sentimentele populației, totuși sunt absolut necesare și singurele în măsură a putea stăpâni pornirile distructive în care au crescut și au fost educate aceste elemente. Comunicat: Guvernământul Transnistriei Comandamentul Militar Odessa Prefectura Poliției Odessa S.S.I. Eșalonul 1. ANIC, fond Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinet Militar, dosar nr. 407/1941, f. 15-16. Documentul nr. 130 23.X.1941 ora 2.30 ARMATA IV-a către
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
performanțe școlare, să ne intereseze nivelele de inteligență pe care acestea se construiesc, chestiune ce ține de psihologia diferențială și psihodiagnostic. La rîndul lor, disciplinele psihosociologice cercetează mai cu seamă condițiile interpersonale ale educației, de la la relația dintre educator și educat pînă la structura și dinamica grupurilor centrate pe sarcini educative. Din punctul de vedere al acestor discipline, clasele școlare și alte colectivități educative sînt definite - și deci abordabile ca „microgrupuri” sociale, centrate pe o anumită sarcină. Disciplinele sociologice explorează vastul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
educație, utilizînd drept criterii sursele de informații la care se face apel și tematica studiilor: bibliografii de factură istorică (istoria gîndirii pedagogice într-un domeniu sau într-o arie de interes), istoria generală a educației și a învățămîntului, istoria legislației educa ționale, biografii istorice ale unor mari personalități care au influențat reflecția și practica educațională, devenirea istorică a unor concepte pedagogice fundamentale (de exemplu, finalități, curriculum, evaluare etc.), abordarea istorică a unor instituții educaționale, istoria reformelor educaționale, critici ale unor evoluții
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
500 de vorbitori. Accentul s-a pus pe țările care se făceau vinovate de încălcări "grosolane" ale drepturilor omului, printre care tortura, încarcerarea și omorul. Susținerea acestor audieri, însă, precum și numărul pledoariilor, multe dintre ele aparținînd martorilor guvernamentali, i-au educat pe mulți în spiritul necesității unui rol mai activ din partea Americii în direcția respectării drepturilor omului pe plan mondial 1842. În iulie 1974, Fraser a insistat ca Departamentul de Stat să numească pe cineva care să se asigure că drepturile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
extremă din timpul Administrației Nixon. El voia ca secretarul de stat să fie principalul său consilier pentru afaceri externe, iar consilierul pentru securitatea națională să joace un rol mai puțin activ. Își dorea, de asemenea, ca secretarul de stat să educe publicul american în privința politicii externe 2052. Carter l-a ales pe Vance pentru că era inteligent, cinstit, avea o judecată limpede și nu se lăsa prea ușor descumpănit, iar pe Zbigniev Brzezinski l-a desemnat în funcția de consilier pentru securitatea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
stăpânirea politică, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, formarea statului național român a condus la redefinirea școlii ca incubator ideologic al lui homo nationalis. România fusese făcută, mai rămâneau de făcut românii. Iar școala a fost instrumentală în acest scop. Educați într-un spirit militantist naționalist care îi introducea în tradiția istorică a "României eterne", țăranii ortodocși își descopereau sinele național și românitatea lor inerentă. În postbelic, regimurile socialiste au instrumentalizat la rându-le școala în sensul propriilor programe de antropomorfoză
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au adăugat legi care vizau înființarea de școli primare în fiecare Land precum și crearea de școli normale înființate cu scopul de a pregăti și certifica noi generații de învățători. Toată această construcție instituțională a unui masiv angrenaj proiectat pentru a educa în masă își arată intențiile pragmatice urmărite de autoritățile statele în expresia regală atribuită lui Frederic cel Mare, care făcea limpede că "Nu aducem niciun beneficiu nici individului și nici societății dacă îl educăm pe acesta dincolo de limitele clasei și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]