13,637 matches
-
XIX-lea, termenul sociologie este pus În circulație de I.C. Brătianu, T. Maiorescu, M. Eminescu, C. Dumitrescu-Iași, dar cultura românească În ansamblul ei nu integrează organic viziunea sociologică. Impactul acestor tradiții a fost destul de mic asupra opiniei publice și asupra elitelor. În secolul XX, sociologia s-a profesionalizat, În primul rând În cele patru universități - spre deosebire de Italia lui V. Pareto și G. Mosca, unde În acea perioada nu funcționa nici o catedră de sociologie! - și apoi În acțiunile de cercetare ale Școlii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În mod concret națiunea română. El și elevii săi au adunat un material empiric imens, cu speranța că va fi de folos politicii țării. Însă trebuie să spunem că nici În perioada interbelică sociologia nu era acceptată ca atare de către elita țării. De multe ori sociologia din acest răstimp se reduce la activitatea echipelor studențești conduse de Gusti. Nu a existat un câmp deosebit de prielnic afirmării ca atare, poate și din cauza tensiunii dintre monografiști și teoreticieni, dintre Școala lui Gusti, pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
analize românești științifice a marxismului. Suntem Într-o situație stranie: aproape o jumătate de veac societatea românească a fost nevoită să evolueze după proiectul marxist de construcție socială, dar nu putem reține nici măcar un nume de referință În exegeza marxistă. Elita intelectuală românească a căutat pe toate căile să estompeze sau să ocolească răspunsurile la provocările societății din perspectiva marxistă. Nu este nimic insolent În afirmația noastră dacă susținem că singurul analist marxist de valoare rămâne tot C. Dobrogeanu-Gherea. Cincizeci de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Sandu); analiza cauzală lărgită (C. Zamfir); teoria raționalității umane limitate, individuală și colectivă (C. Zamfir și colab.); perspectiva generală a raționalității sociale (S. Rădulescu; I. Ungureanu); perspectiva ,,retro-instituțională” asupra spațiului social al tranziției (L. Pop); teorii asupra sistemului politic și elitelor (V. Măgureanu; M. Milca; D. Dungaciu). Răspunsurile teoretice specifice ale sociologilor la provocările tranziției postcomuniste arată o gamă variată de concepte și teorii de nivel mediu de generalitate. În continuare voi oferi exemple din câteva domenii tematice: - teorii asupra socialismului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
and to its whole population. During the 19th century, Romanian francophilia was limited from both points of view. It was registered mostly if not only in the south-eastern area that corresponded to Muntenia, Oltenia and Moldavia and especially among the elite groups enumerated above. In fact, I do not believe that francophilia or any foreign culture-philia for the matter, could ever be general, it seems to me that it is always the exception with respect to the whole population of a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
library is organized, for they have adopted a new American method which seems to be quite interesting (before, they had used the decimal system)” (2.V.[1933]). Final Remarks Francophilia varies in time and always reaches only some among the “elite” social groups in a country according to spatial and social trends that have to be carefully examined. With the development of modern Romanian culture, it tends to be gradually limited (to only some of the possible options), relative (embracing openly
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
remodelează mecanismele și tranzacțiile economice. O importantă contribuție a lui Tang și Persih la surprinderea și Înțelegerea esenței sistemelor politice, precum și a relației dintre sistem și individ este terminologia introdusă și utilizată, și anume, În primul rând, contractul social dintre elita politică (adică guvernanții) și membrii societății. Autorii descriu și două importante tipuri ale contractelor sociale: cel socialist/comunist, respectiv acela bazat pe principiul pieței. Aceste contracte pot fi considerate tipuri ideale, pentru că Însăși istoria socială și economico-politică a societății chineze
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru garantarea unei forme de egalități, dar și pentru intrarea pe piața forței de muncă, și a făcut necesară În același timp regruparea resurselor financiare dinspre educația superioară spre cea primară. Această din urmă măsură urmărea, evident, și scăderea posibilităților elitelor de a-și menține statutul prin accesul la Învățământul superior. Astfel, marea masă a locuitorilor - deci și femeile - a dobândit un nivel de școlaritate crescut față de perioada anterioară, punându-se un accent mult mai scăzut pe Învățământul universitar. Această viziune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
precizie; le oferă reprezentanților puterii posibilitatea de a elabora decizii și a testa reacția populației față de aceste decizii; În cazul regimurilor democratice, facilitează cunoașterea problemelor comunităților și a gradului de informare publică; constituie un mijloc de comunicare Între mase și elită; facilitează cunoașterea unor aspecte ale vieții sociale care nu pot fi depistate pe altă cale (de exemplu, prin recensăminte și alte statistici administrative). Pe lângă avantaje, sondajul de opinie prezintă și anumite riscuri, dezavantaje În raport cu alte metode și tehnici de cercetare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de opinie nu poate fi neglijată. Promotorii sondajelor de opinie ca metodă, George H. Gallup și Saul F. Rae, susțin În lucrarea The pulse of democracy (1940) că acestea Îndeplinesc un rol triplu În societățile democratice: reechilibrează raportul dintre puterea elitelor și masele populare; descentralizează puterea politică a elitelor; contrabalansează influența grupurilor dominante din societate. Nu mai puțin sugestivă este convingerea profesorului S. Chelcea (2002), care consideră că sondajele de opinie sporesc eficacitatea guvernării În societățile cu democrație reprezentativă, oferind autorităților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de opinie ca metodă, George H. Gallup și Saul F. Rae, susțin În lucrarea The pulse of democracy (1940) că acestea Îndeplinesc un rol triplu În societățile democratice: reechilibrează raportul dintre puterea elitelor și masele populare; descentralizează puterea politică a elitelor; contrabalansează influența grupurilor dominante din societate. Nu mai puțin sugestivă este convingerea profesorului S. Chelcea (2002), care consideră că sondajele de opinie sporesc eficacitatea guvernării În societățile cu democrație reprezentativă, oferind autorităților informații despre dorințele, interesele și problemele cu care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, aprilie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, mai 2004. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2004. Chelcea, S. (2002). Opinia publică: gândesc masele despre ce și cum vor elitele? București: Editura Economică. Dogan, M. (2001). Trust-mistrust in European Democracies. Sociologie Românească, 1-4. Mărginean, I., Precupețu, I., Precupețu, M. (2001). România În cadrul celui de-al treilea val al democratizării. Sociologie Românească, 1-4. Miftode, V. (1995). Metodologia sociologică: metode și tehnici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se dezvolte În continuare În funcție de interesele, capacitățile și obiectivele propriei populații, În contextul, desigur, al lumii În care se integrează. Este un obiectiv ambițios, care ar trebui, În primul rând, Însușit de clasa politică românească, În al doilea rând, de elitele conducătoare ale economiei și societății, iar poate chiar Înaintea tuturor de o intelectualitate capabilă să construiască o nouă infrastructură a tranziției. A treia recomandare, adresată clasei politice, nu mai este independentă, ci un corolar al primelor două. Ea descrie un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
problemele. Două sunt majore. Prima constă În identificarea verigii slabe În acest cerc vicios care blochează dezvoltarea În continuare a României. Cu ce să Începem? Cu schimbarea clasei politice, În speranța că ea va produce celelalte schimbări, cu o nouă elită intelectuală sau cu activizarea populației printr-un vast proces educațional și o reconstruire a canalelor de comunicare socială? Nici un răspuns nu este evident de la sine și iată un prim grup de teme de dezbatere și de tentative de acțiune. Cea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Prin urmare, cine face toate astea, În condițiile În care clasa politică, intelectualitatea, instituțiile producătoare de viitor și populația trebuie mai Întâi reformate conform recomandărilor? Autorul Înclină să acorde această șansă și responsabilitate tehnocrației. Există un motiv Întemeiat. Dintre toate elitele postcomuniste, singura care se definește nu doar prin privilegii, ci și prin faptul că știe să facă ceva este tehnocrația, mai ales cea economico-industrială. Dar eu mă Îndoiesc că tehnocrația românească are În prezent preocupări legate de dezvoltare și că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cercetare cu care suntem obișnuiți; autorii evită cu maliție enumerările, clasificările, precizările de manual pentru Începători. Soții Pinçon au fost contaminați de mediile pe care le-au frecventat : clasele privilegiate, aristrocrația, marea burghezie și Înalții funcționari trecuți prin școli de elită, dar mai ales deprinși să controleze situațiile, interlocutorii și pe ei Înșiși. Formați În școala lui Pierre Bourdieu, au fost impregnați de tematica și modelul de abordare critic-cultivat al acestuia, de interesul pentru problemele grave ale societății, de „mizeria lumii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
s-a desfășurat Într-un spațiu privat Închis, privilegiat, stabilind linii de demarcație față de lumea obișnuită, față de mediile populare fascinate de această opulentă desfășurare de forțe. În al treilea rând, au fost invitați un număr redus de oaspeți străini, o elită fabulos de bogată, inaccesibilă individului obișnuit, la care s-au alăturat doar câteva personaje din România, sugerându-se că ele ar putea, eventual, aparține - prin capitalul de putere și bogăție - acestei lumi. În al patrulea rând, Întreaga desfășurare a fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Traducere română, Loredana Ivan Index 2004 Autor Titlul articolului Nr. Pag. Abraham, Dorel Sondaje de opinie publică În România, azi 3 6-25 Abraham, Dorel (coord.) Influența media asupra comportamentului civic și electoral. Raport de cercetare final 3 26-49 Alexandrescu, Filip Elite și putere. Comentarii pe marginea lucrării lui Mattei Dogan, Configurații ale elitei la vârful puterii 1 156-166 Andrysek, Oldrich Grecu, Mihai Dreptul la educație În Regiunea transnistreană a Republicii Moldova și atitudinea comunității internaționale 2 89-105 Bădescu, Ilie Dezvoltare și subdezvoltare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dorel Sondaje de opinie publică În România, azi 3 6-25 Abraham, Dorel (coord.) Influența media asupra comportamentului civic și electoral. Raport de cercetare final 3 26-49 Alexandrescu, Filip Elite și putere. Comentarii pe marginea lucrării lui Mattei Dogan, Configurații ale elitei la vârful puterii 1 156-166 Andrysek, Oldrich Grecu, Mihai Dreptul la educație În Regiunea transnistreană a Republicii Moldova și atitudinea comunității internaționale 2 89-105 Bădescu, Ilie Dezvoltare și subdezvoltare. Contribuții la critica sociologiei tranziției 3 108-127 Băjenaru, Cristina Rolul administrației publice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Anadam (pseudonim al lui Geo Dumitrescu), Emil Gulian. Demne de reținut sunt traducerile realizate de Ion Pillat, Pimen Constantinescu ș.a., cronicile și recenziile asigurate de Corneliu Coposu, Virgil Ierunca. Câteva numere au caracter tematic: Cultura germană și italiană (14/1943), Elitele sociale (16/1943), Transilvania (17/1944), Anglo-saxonii (19/1945). Încercarea revistei de a se adapta noilor realități politice (în numărul dedicat anglo-saxonilor se inserează un mesaj al Asociației Ardealul către „marele conducător” Winston Churchill) a rămas fără efect, revista dispărând
PAMANTUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288639_a_289968]
-
și ca mieii. Că sângile omului nu iaste ca sângile vitelor, sau ca ale altor fieri, sau ca al pasărilor, ci iaste într-alt chip.” Rezultatele, trudnic obținute în modelarea unor personalități eficiente, roade ale unor „programe” specializate și rezervate elitelor („Eu, feții miei, am o grădină, și această grădină, cu darul și cu ajutoriul lui Dumnezeu între multele mele ostenințe și nevoințe, o am făcut și o am crescut frumos și bine. Grădina aceia și creștirile cele frumoase dintr-însa
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
, Constantin (5.III.1936, Iași), critic teatral, autor de dramatizări și istoric literar. Parcurgând ciclul secundar la o școală de elită, Liceul „Costache Negruzi” din urbea natală, P. își ia bacalaureatul în 1953. Anul următor își începe studenția la Facultatea de Filologie-Istorie a Universității „Al. I. Cuza”. O carieră cu destule zigzaguri îl așteaptă după încheierea studiilor universitare, prima experiență importantă
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
o. a tuturor scriitorilor născuți în anii ’50 (mai precis între 1948 și 1958) și care au debutat în anii ’80, de unde concluzia unui o. „nețărmurit” sau, dimpotrivă, reducerea lui la câteva nuclee restrânse, la o pleiadă limitată, adică la elita generației literare și, mai ales, circumscrierea lui la o estetică unitară, asociată cu o tehnică de scriitură precis definită -, soluția convenabilă este cea a căii de mijloc. Generația ’80 e numeroasă și prezintă diversitatea firească pentru scriitori care depășesc cercul
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Daniel Vighi, Ioan Groșan, Ștefan Agopian, Bedros Horasangian. În critică și în eseistică generația ’80 nu a produs o revoluție la fel de clar perceptibilă și de radicală precum cea din literatura propriu-zisă. Spiritul teoretic și modernizarea uneltelor au fost preluate de la elita înaintașilor imediați, cu o tendință de continuitate și de emulație, iar nu de ruptură polemică. Dintre criticii aparținând, prin vârstă biologică, generației ’80 s-au ilustrat Ion Simuț, Vasile Popovici, Radu G. Țeposu, Monica Spiridon, Gheorghe Perian, Al. Cistelecan, Dan
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
ultima parte a cărții, dedicată parlamentarismului junimist, ca și capitolul special dedicat lui P. P. Carp, atât de cunoscut ca maestru al oratoriei politice și atât de puțin ca, de pildă, traducător din Shakespeare, „aparițiune neobișnuit de interesantă” și pentru elita apuseană. Dacă Frânturi de cultură bucovineană, ce are meritul de a constitui un document cultural solid în slujba ideii de românism dincolo de granițele politice, este oarecum grevat de fragmentarism, Marginalii junimiste, volum dezvăluind aceeași răbdătoare pasiune de cercetător, se bucură
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]