6,274 matches
-
cea mai longevivă e mai perisabilă decât cea mai perisabilă operă, în afară de cazul când amintirea respectivă e ea însăși păstrată într-o operă literară durabilă, care "fixându-te pe frontispiciul veșniciei, ca pe un gândac" te face de râs în eternitate, mult mai convingător decât te-au făcut de fală scrierile. Ceea ce este însă un risc rar. În plus, nu numai pentru scriitor e important în primul rând cum scrie, dar nici semenii lui, nescriitori, nu așteaptă de la el altceva. Și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
care le utilizează reflexia guvernează în fapt mișcarea lăuntrică (și apoi replica ei exterioară). Spiritul regulativ însuși se revendică de la limite prescriptive de tip teoretic-cognitiv. Ideea" kantiană este o "entitate" rațională cu sediul psihologic în conștiința de sine individuală, iar eternitatea sa este o proiecție subiectivă pe ecranul tabloului categorial al obiectivității universaliste. A conduce presupune inițiativa "însuflețită" și fundamentată aptitudinal, în condițiile în care indiferența cadrului spiritual nu poate genera decât creștere mecanică. De la acest tip de guvernare rațională provine
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
trebuie să opereze transformator asupra întregului mod de a-și duce viața, conform concepției lui Kierkegaard. Nici o condiție umană nu poate avea valoare în sine, ci este valoroasă numai dacă este conștient subordonată și trasnformată din punctul de vedere al eternității și al infinitului, pe care îl întemeiază reprezentarea divinității. Din contradicția dintre infinita cerință și finitudinea umană se naște o suferință ce nu poate fi armonizată. În creștinism ținînd cont că vorbim despre creștinismul de la început, de creștinismul originar întreaga
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
orice caz, dacă principiul conservării valorii este just, nu valorile empirice sînt cele ce se conservă. Dacă există valori eterne, ele se dezvăluie prin legile nașterii și dispariției valorilor empirice presupunînd că putem afla aceste valori. Pentru humorist, timpul și eternitatea nu sînt contradicții absolute, așa încît să existe obligatoriu între ele o relație tensionată dureroasă. Veșnicia nu este ceva ce așteaptă sau care se află undeva departe în timp. Este o prezență continuă, desemnînd marea legitate ce face inteligibilă orice
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
concepea humorul ca pe un simț pentru comic, bazat pe simpatie și înțelegere; cel de al treilea caracteriza humorul ca pe o concepție despre viață, determinată de faptul că viața, în calitatea ei pămîntească, trecătoare, ar fi privită pe fundalul eternității. Voi discuta toate trei formele, ba mai multe încă, în cele ce urmează. Primul răspuns dădea sensul popular al cuvîntului, cel de al doilea uzul său englezesc de mai tîrziu, iar al treilea concepea humorul în semnificația pe care i-
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
penița în mână Scriu să dau glas gândului arzând Să ajung la infinit unde regretele plâng. Să simt chemări ce cad potop din noapte Să plutesc în lumea perfecțiunii ideale, E greu să înțelegi neștiuta chemare Ce zboară în albastrul eternității tale. Și cum să nu mă răsfrâng în abise Când tot ce scriu eu sunt doar vise...? Eu dau viață cuvintelor În tăcerea sufletului răzvrătit.
A doua oară unu by Huţanu Mădalina () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92937]
-
buza mea fină, Mă critici când sap după eterna fericire, Mă pierd prin voluptatea trupului ceresc Nu pot să respir vis și nici să iubesc. Critici iubirea ecumenică ce ție ți-o dau Nu simți când ating cu ochiul meu eternitatea, Nu mă lași să vorbesc cu singurătatea Mă legi în inima unde voci triste cântă. Critici tăcerea mea pe care n-o înțelegi Priviri angelice cerul pictau Dorințe arse pe pământ se pierdeau Iubirile eterne lacrimi de dor picurau.
A doua oară unu by Huţanu Mădalina () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92936]
-
Patrick Clawson), Irepetabilul trecut (Albatros, 1994), Noaptea totalitară: Crepusculul ideologiilor radicale în Europa de Est (Athena Publishing, 1995), Fantasies of Salvation: Democracy, Nationalism and Myth in Post-Communist Europe (Princeton University Press, 1998), Vecinii lui Kafka: Romanul unei nevroze (Polirom, 1998), Stalinism pentru eternitate (Polirom, 2005), Scopul și mijloacele: Eseuri despre ideologie, tiranie și mit (Curtea Veche, 2004), Schelete în dulap (Polirom, 2004), Communism, Post-Communism and Democracy: The Great Shock at the End of a Short Century (East European Monographs, 2006, în colaborare cu
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
buzișoara ta spuzită și de ochioii tăi cât farfuriile cu mătrăgună clipocind de-amor. Rogu-te, când te dezbraci seara de cele toate, ai un gând spurcat și pentru unchiul tău din Iași, de-i zice hobăbăitul. Te străpup în eternitatea cracilor tăi găuriți, colo sus, fix, exact pe borțile calde... Cu o dragoste desăvârșită-n gingășie, unchiul de la Iași... BUCUREȘTI FAR WEST Bursa literară Daniel CRISTEA-ENACHE Publicul larg are noțiunea de scriitor și e familiarizat cu câteva figuri ale breslei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
lui Nichita Danilov, Centura de castitate și Gabriel H. Decuble, Eclectica. Dan Coman s-a antologat prodigios în d great coman (deși de la inceput avertizează: „aceasta nu este o antologie“). Alte două antologii semnificative: Liviu Antonesei cu Apariția, dispariția și eternitatea Eonei și Ioan Es. Pop cu No exit. Câteva vorbe jubilatorii despre critică publicată anul acesta. Antonio Patraș l-a reinventat pe Ibrăileanu într-un eseu despre literatura criticului, formulând ad-hoc și o teorie a personalității cu reverberații care nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
ordona. Totul este nostim și frumos. Andante o apă liniștită și străvezie. Totul se vede de la suprafață până în adâncuri. Clădiri, corăbii care pentru cei prezenți demult au dispărut, însă ele duc o altă viață acolo departe în adâncuri și în eternitate. Final marea învolburată cu ambarcațiuni, care n-au nici o șansă de supraviețuire. Se întrevede finalul, dar nu al „eroului principal” ci al altui subiect, care se va repeta în viitor de multe ori. Lipsește partea a treia, scherzo. Știind stilul
Revela?ia Eminescu ?ienigma "DA VINCI - CIURLIONIS" by Zaharia Don?u () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83666_a_84991]
-
țesut dragostea 11 înfocată, în galbenul auriu a țesut bogăția lanurilor de grâu, în albastrul de cleștar a coborât limpezimea cerului, în verdele crud a simțit pulsând rodnicia șesului, iar cu regina culorilor-negru-a știut să-și însemneze trecerea către vămile eternității. 12 V. PIESELE VOCALE ȘI INSTRUMENTALE Expresie vie a gândirii și a simțirii poporului român, piesele vocale și instrumentale interpretate de Ansamblul Folcloric Trandafir de la Moldova se grupează în două categorii: doine și cântece doinite, exprimând jalea, melancolia, tristețea, uneori
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
de sisifi care au tras de el precum furnicile, pentru că altfel, de unul singur, n-ai fi terminat tot ce era de dus la cabană nici măcar acum. Chinul a durat doar cele câteva ore - care mi s-au părut o eternitate - cât ne-am instalat în camere. Restul a fost o adevărată distracție. N-am de gând să v-o povestesc aici - nici nu mi-ar ajunge spațiul. Vreau doar să spun câteva lucruri, în treacăt. Mi s-a reconfirmat a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
la licitație. Această afacere are site-uri specializate în funcție de țară. Fiecărui diamant obținut din cenușa decedatului i se păstrează culoarea unică, fără adaosuri de coloranți Diamantul, știut drept cea mai scumpă piatra de pe pământ, este o amintire veșnică. El reflectă eternitatea, frumusețea și dragostea celui de la care provine. Cu el îți aduci aminte de tandrețea, de mângâierile trecute, de râsul sau sfaturile primite, de siguranța pe care ți-o dau părinții în anumite momente ale vieții. El este mult mai mult
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
este suferință". Ca să scapi de toate aceste suferințe trebuie, prin asceză, să ajungi la iluminare și apoi la Nirvana (opusă Sanksarei, ce reprezintă netihna și neliniștea), adică la starea supremă care încheie șirul reîncarnărilor în și pentru suferință. Nirvana este eternitatea, inexistența, adică antipodul lumii lucrurilor schimbătoare și nu poate fi corect reprezentată mental. Poți ajunge prin asceza și contemplație la ea, iar atunci te eliberezi de grijile zilnice ale vieții și de propriile suferințe. Fiind o stare de fericire supremă
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
și senzații inefabile pot fi provocate cu ajutorul jucăriilor sexuale: vibratoare superexcitante, cătușe învelite în puf și alifii "magice". Este mijlocul facil prin care muritorul de rând mai poate sparge canoanele ternei viețuiri, trăind vorba lui Eliade "plenititudinea în clipă și eternitatea în istorie". O asemenea inițiere erotică este total lipsită de "inumanele" solicitări ritualice străvechi. Pregătirea spirituală pentru orice practică erotică se reduce acum la o "dietă adecvată" compusă din apă, banane, ciocolate, alune, iaurturi, spanac și cereale. Asemenea serviciilor prestate
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
depășește silniciile timpului și provocările istoriei, deschizând neamului omenesc perspectiva mântuirii. Minunea Învierii a fost posibilă prin răstignirea pe un străvechi instrument al morții: crucea. Crucea este, așadar, o unitate a contrariilor: moarte și viață la un loc, timp și eternitate, istorie și veșnicie, damnare și mântuire. Sunt doar câteva însemne religioase ale paradoxului transfigurat (Lucian Blaga). Pe toate acestea (și pe multe altele) crucea le face cu putință în viața spirituală a veritabilului creștin. Într-un admirabil articol, Andrei Pleșu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
la religie. Cea dominantă creștină, în varii ipostaze nu-i mulțumea pe deplin. De exemplu, religia lui Iisus în versiune metodistă era pentru ei supărător de rigoristă. Nu le oferea răspunsuri satisfăcătoare cu privire la tehnicile spirituale de accedere la absolut, la eternitatea ființei spirituale a omului și la posibilitatea ispășirii de rău. Mai atrăgătoare și convingătoare li se păreau a fi religiile orientale, în special cele indiene. În această privință, Mircea Eliade avea perfectă dreptate. Hippyoții care dezavuau religiile cărții iudaismul, creștinismul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
are de dat nici un ordin în aceste provincii și numind, pentru a-l înlocui, un comitet de patru boieri mai de seamă. Ei sunt de pe acuma în ceartă deschisă. Nu mă voi amesteca. Rușii fac pregătiri spre a rămâne aici eternitatea întreagă...” Iar la 30 aprilie, el mai raportează: „Vineri, 8 ale lunii, generalul rus Miloradovici, a notificat în chip oficial Divanului Țării Românești, printr-o scrisoare a d-lui mareșal Prozorovski, că principele Ipsilanti fusese deposedat de amândouă Principatele de către
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de la apariția Școlii de Electricitate Industrială, și cum a devenit Ea, Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată, mi-au venit în minte cuvintele rostite de marele Socrate, într-unul din dialogurile sale cu sine însuși, dar și cu eternitatea, dacă le rostim și azi. “I-am întrebat, cu privire la tineri, ca să știu dacă se aflau printre ei unii ce străluceau în înțelepciune și frumusețe sau în amândouă deodată. Atunci Critias, privind spre ușă, văzu câțiva tineri care intrau și se
OMAGIU CELOR NĂSCUŢI CU DARUL DE A ZIDI. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru BITOLEANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_999]
-
Ei sunt condamnați să ducă povara unei Creații de referință în învățământul românesc, dar și că, au toate motivele să guste din cupa magică a satisfacției și mulțumirii. Întemeietorii sunt, pentru mine, sacri și intangibili, sigur împliniți și mulțumiți în eternitatea unde, probabil, se bucură să-și vadă Zidirea ajunsă la 100 de ani, și, cu siguranță, urmașii lor de azi au tot dreptul și se pricep mai bine, să vorbească despre Ei. Eu îmi voi permite să dau contur amintirilor
OMAGIU CELOR NĂSCUŢI CU DARUL DE A ZIDI. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru BITOLEANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_999]
-
Iona „are lacrimi în ochi”, pentru ca în secunda următoare să „pornească pe râs”, deoarece a înșelat moartea, rămânând cu partea osoasă a peștișorului în mână. Intervenția unei forțe exterioare individului, de orice natură ar fi ea, îi anulează accederea în eternitate, prin moarte, întrucât starea thanatică este impusă de hazard și nu asumată de om, atunci când el s-ar simți pregătit pentru marea călătorie: Moartea își pierde esența ontologică, dacă rămâne doar un accident biologic. Ea trebuie pregătită și înțeleasă ca
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
a coincidentiae oppositorum, a unui principiu dinamic, firesc integrator, de așezare în univers. La rîndul său, „geniu polar” prin excelență, Eminescu desfășoară o dialectică a contrariilor în care regăsim marile teme ale gândirii eliadești: misterul camuflării sacrului, transcenderea Timpului, reintegrarea Eternității. Luna este simbolul cunoașterii indirecte, conceptuale, raționale. Deși astrul nopții evocă în plan metaforic frumusețea, ambiguitatea temporală, lumina ei nu e decît o reflectare a luminii soarelui, o răsfrîngere, o realitate secundară, dacă se poate spune așa. Imaginile lunii la
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
cristal" . „împărăția fascinanului Odin", descrisă în Toma Nour sau Odin și poetul exprimă astfel „un sentiment dominant de evaziune ", iar eroul, <citation author="M. Eminescu">„cuprins de brațele albe ale zeului nordic, are sentimentul de a frânge condiția efemeră, atingând eternitatea prin integrarea în inerția polară " . </citation> Acest univers fantastic devine expresie poetică a sentimentului de nostalgie față de o lume pură, compusă din miile de cristale de gheață, adevărat „Eden alb "(cum îl numește criticul literar Eugen Simion) . Există, de altfel
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
și mai rar „cuvântul eficient” , cel care anunță armonia și împăcarea. Modelul pe care opera dostoievskiană îl repetă este cel al lumii creștine, a cărei eficiență rezidă în comuniune. „în planul concepției sale utopic-religioase despre lume, Dostoievski transferă dialogul în eternitate, pe care o concepe ca pe o veșnică co bucurie, co-armonie. în planul romanului, această idee este într-un dialog mereu deschis, iar inițial în infinitul insolubil al acestuia.” Demonul, revoltatul Dostoievski mărturisea în scrisorile sale că a dorit să
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]