7,156 matches
-
O.R. Dominantele O.F.M. sunt: Fraternitatea: disponibilitatea de a trăi în armonie cu frații, surorile, oamenii și cu tot ceea ce există, trăind pentru desăvârșirea propriei ființe, pentru a dobândi sfințenia. Frații întotdeauna sunt egali în drepturi și obligații. Trăind Evanghelia cu acea dezlipire de sine, care eliberează, după momentele de penitență și convertire, fratele este mai aproape de Dumnezeu și de toți frații și surorile lumii. Sfântul Francisc care a trăit această experiență eliberatoare, putea să se adreseze, firesc, Fratelui Soare
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
marea școală franciscană, mereu actuală care a evoluat și evoluează încă și în prezent. Dar important este să nu pierdem legătura între punctul de unde a pornit Sfântul Francisc și evoluția istorică. Punctul de pornire, care este fundamentul Regulei, este trăirea evangheliei după exemplul lui Cristos și în spiritul Sfântului Francisc, un spirit de iubire și de fraternitate, simplu, sărac și umil în suflet, cu dorința de a-i câștiga pe toți oamenii întru Domnul și în deplină adeziune cu Biserica Catolică
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Cristos oglindit în Fratele Francisc, devine omul-frate de lângă tine, cu care împarți durerea pătimirii, eșecul, sărăcia neîmplinirea și nedreptatea din societate. Este un urcuș greu, la care ajungi numai dacă ai izbutit să devii simplu și liber în suflet. 2. Evanghelia ca sens al vieții În Regulă, Francisc a concentrat întregul lui program de viață: să trăiască numai pentru „Acela care a murit pentru noi toți”, pentru că „numai Dumnezeu este bun” (Lc. 18, 19). De aceea Francisc a și pornit în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
făgăduit-o Domnului, ...să o înțeleagă fără răutate și să practicați sfințenia, până la sfârșit”. Iar în „Sfaturi” se precizează: „Apostolul zice: litera ucide, Spiritul dă viață... trebuie urmat spiritul dumnezeieștei Scripturi”. Din cele două fragmente rezultă că Francisc a înțeles Evanghelia ca pe o chemare-angajament față de Cuvântul lui Dumnezeu, care așteaptă un răspuns de la acest imbold, prin transformarea propriei vieți. Francisc absoarbe Evanghelia cu mintea senină și inima simplă, cu intuiția dragostei profunde și atitudinea meditativă, fără spirit critic, fără prejudecăți
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ucide, Spiritul dă viață... trebuie urmat spiritul dumnezeieștei Scripturi”. Din cele două fragmente rezultă că Francisc a înțeles Evanghelia ca pe o chemare-angajament față de Cuvântul lui Dumnezeu, care așteaptă un răspuns de la acest imbold, prin transformarea propriei vieți. Francisc absoarbe Evanghelia cu mintea senină și inima simplă, cu intuiția dragostei profunde și atitudinea meditativă, fără spirit critic, fără prejudecăți, subtilități, exegeze, etc. El este un smerit cititor, cu sufletul curat și inimă iubitoare, care a înțeles că suprema valoare este Dumnezeu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
profunde și atitudinea meditativă, fără spirit critic, fără prejudecăți, subtilități, exegeze, etc. El este un smerit cititor, cu sufletul curat și inimă iubitoare, care a înțeles că suprema valoare este Dumnezeu. Toma de Celano spunea că Francisc a înțeles magnific Evanghelia. Ea l-a preschimbat pe Francisc într-un alt fel de apostol, cu un alt stil de viață, cu o altă dinamică și deschidere asupra vieții, din ce în ce mai catolică. Model și nu tipar, spirit dătător de viață și nu literă care
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
vrea să devină mare între voi să fie sclavul vostru și cine vrea să fie primul între voi să fie servitorul vostru” (Mt. 20, 25-28) și „Cel mai mare dintre voi, să devină cel mai mic” (Lc. 22, 26). În evangheliile sinopticilor sunt idei deosebit de importante pentru fundamentarea concepției din Regulă și opera franciscană. Din sfântul evanghelist Ioan, Francisc a reluat modalitatea de a-L aborda pe Isus și Sfânta Euharistie: „Dumnezeu este duh și cei care îl adoră, în duh
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1-18) l-a inspirat în Regulă, în scrieri, dar dincolo de acel verset memorabil „Și Cuvântul s-a făcut trup”..., care l-a marcat definitiv pe Francisc, considerându-l cheia înțelegerii de sine și de lume, rămâne spiritul răscolitor al acestei Evanghelii, care l-a însoțit mereu în viață și străbate până la noi, ca mesaj. Francisc a fost de o mare fidelitate în decizia sa de a nu se angaja în polemici, de a nu critica, și de a revaloriza și a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
se angaja în polemici, de a nu critica, și de a revaloriza și a construi; totuși, față de erezia catarilor, el îl invocă pe Sfântul Ioan „al lui”. Unicul scop al vieții Sărăcuțului din Assisi a fost acela de a trăi Evanghelia până a se contopi cu Cristos. „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” (In. 14, 6), sau „Cuvintele ce vi le-am spus sunt spirit, sunt viață” (In. 6, 63), sunt cheia de boltă a construcției spiritualității franciscane. Sărăcuțul are un
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Sărăcuțul are un respect mistic pentru orice cuvânt, deoarece acesta reprezintă o realitate, ca oricare alta, care creează viață și spirit. Un cuvânt spus sau scris, nu-l mai poți retrage, el există și are forță, ca în această tulburătoare Evanghelie a Sfântului Ioan, sau în scrierile lui Francisc. În acest context se poate judeca asupra unei adevărate teologii a cuvintelor în opera lui Francisc. Tema bunului păstor, care își dă viața pentru oile sale (In. 10, 11) a constituit sursa
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Isus Mântuitorul este fiul fiecărui om. Și itinerariul continuă pentru că misiunea lui Cristos ar putea fi preluată de către fiecare om sfânt, în serafica viziune a lui Francisc. Este vorba de o misiune interioară. În edificiul concepției franciscane zidit temeinic de către evangheliile sinoptice, cu sfântul evanghelist Ioan, Lumina strălucește puternic, din interior. „Dumnezeu este iubire”, idea din prima scrisoare a Sf. Ioan (1 In. 4, 8-16) a emoționat „de profondis” sufletele fraților minori, prin pecetea personală a Sărăcuțului, care o transformă astfel
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
4), „să nu vorbească pe nimeni de rău, ci să mărturisească tuturor oamenilor o blândețe perfectă” (2Tim. 3, 2). Psalmii sunt mereu prezenți în viața Sfântului Francisc, în rugăciunile zilnice sau ca sursă de inspirație. El are convingerea adâncă că Evanghelia conține harul lui Dumnezeu, dăruit nouă cu dragoste și bucurie, și de aceea, le cere fraților minori, chiar în Regulă: „frații să se ferească de exteriorizarea ipocrită a tristeții și gravității. Ei trebuie să se arate bucuroși în Domnul, voioși
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
până la Sf. Francisc nu a avut ca scop misiunile. Odată cu sfântul de la Porțiuncula, lumea întreagă a dobândit culoare (și candoare) franciscană. Viața Sfântului și a fraților are forță, dinamism și elan, este un itinerariu permanent, care țintește culmi înalte: trăirea Evangheliei în ascultare, sărăcie, misiune și fidelitate față de Biserică. Giotto a pictat în Biserica dedicată Sf. din Assisi, sub scena înălțării lui Cristos la cer, „Predica lui Francisc pentru păsări”. Orice auditoriu era fermecat de predicile lui. Sărăcuțul predica cu inima
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pentru păsări”. Orice auditoriu era fermecat de predicile lui. Sărăcuțul predica cu inima, și uneori, în pas de dans; el le vorbea peștilor, păsărilor, iepurilor, a făcut un pact cu lupul cel rău. El se simțea ales pentru a predica Evanghelia „tuturor creaturilor” (Mc. 16, 15). Trimiterea în misiune a fraților avea ca scop predicarea Evangheliei prin fapte și prin vorbe. Pentru Francisc harul de a munci este sfânt, el iubea mult munca manuală (mai puțin cea intelectuală), pentru că scopul muncii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în pas de dans; el le vorbea peștilor, păsărilor, iepurilor, a făcut un pact cu lupul cel rău. El se simțea ales pentru a predica Evanghelia „tuturor creaturilor” (Mc. 16, 15). Trimiterea în misiune a fraților avea ca scop predicarea Evangheliei prin fapte și prin vorbe. Pentru Francisc harul de a munci este sfânt, el iubea mult munca manuală (mai puțin cea intelectuală), pentru că scopul muncii este de tip ascetic: a face Binele. În Regulă, lenea a fost vehement condamnată. Misionarul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
zilnice. Datoria morală de a condamna nedreptatea, exploatarea, setea de bani (pentru Francisc, aceștia sunt întruparea păcatului) sunt obiective de misionariat, printre altele. În programul de viață franciscană, predica ocupă un loc deosebit, ea este intim legată de sărăcie, de Evanghelie și misionariat. Fratele franciscan preferă exhortația, pentru a se adresa direct inimii, în stilul, fratelui Pacific, care predica în acompaniament de alăută. Un papă vizionar, Inocențiu al III-lea l-a „văzut” pe Sărăcuțul din Assisi, atât de smerit și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lui în lume este pentru a-L imita pe Cristos, împreună cu ceilalți oameni. Spiritul franciscan, mereu în acord cu Biserica, îl exprimă întotdeauna pe Cristos cel viu și din Euharistie, are libertate de mișcare și prinde în înălțime atunci când predică Evanghelia. El unește și nu dezbină, îndreaptă greșelile, dar nu critică, construiește și nu polemizează. Din spiritualitatea franciscană fac parte sfințenia, artele, literatura spirituală, apostolatul, misiunile, religia populară, teologia, caritatea și angajamentul social, precum și politica de pace. Această spiritualitate este mai
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
să lipsești, deoarece numai ea oferă rădăcinile prezentului și servește ca învățătură, prin pildele ce le oferă. Înțeleasă astfel, istoria devine călăuză sigură pentru viitor. Secolele XII și XIII când a trăit Francisc (1182-1226), acest „Alt Cristos”, care a redescoperit Evanghelia, trăind-o cu cea mai autentică credință, înfrățit cu minorii și cu întreaga creație, au fost secole marcate de războaie violente și transformări sociale dramatice. În timpurile acelea era cumplit de greu să supraviețuiești și pe aceste meleaguri: războaie, jafuri
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mult spre fericirea multora și spre slava Celui Atotputernic. Mult Onorați Preoți Parohi și Directori locali și terțiari franciscani, să-mi învoiți a vă adresa cu această ocazie și Sfințiilor voastre câteva cuvinte, ca un mai mic tovarăș în apostolatul Evangheliei lui Hristos. Mai întâiu o rugăminte insistentă vă fac. De dragul sufletelor, ce vă sunt încredințate spre a le ajuta în opera mântuirii veșnice, binevoiți a însufleți la această lucrare în adunările din fiecare lună pe membrii Ordinului al treilea, îndemnându
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Am avut revelația unei personalități emblematice, cu mare dragoste de țară și popor, care a înnobilat catolicismul românesc cu misiunea carității și harul convertirii. A fost un apostol luminat, care a trăit cu intensitate chemarea lui Cristos „Mergeți și vestiți evanghelia”, convins fiind de necesitatea ca „toți să fie una”. I. Drumul „Nu contează calea, ci CUM o parcurgi.” S-a născut la zi mare, în Duminica Crăciunului (25.XII.1873) într-un palat din Constantinopol, în neam de prinți și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
reprezintă un model de conduită și un exemplu viu de întrupare al valorilor, pe care El le propovăduiește în comunitate. Modelul de viață ales de preot este însuși Isus Cristos, ca răspuns la îndemnul „Mergeți în lumea întreagă și predicați Evanghelia la toată făptura!” (Mc. 16,15). La 29 Iunie, în fiecare an se celebrează Preasfânta Inimă a lui Isus și totodată, sărbătorim și Ziua Mondială a Sfințirii Preoților. Anul sacerdotal 2009-2010 stă sub însemnul Parohului din Ars, Sfântul Ioan Maria
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fost însuflețită până la 1.XII.1948. În prezent ea există sub denumire de O.F.S. la nivel național din 2008. 7. Ultimul capitol „În umbra îngerilor” vrea să mărturisească prin puterea exemplelor de viață, adevărata trăire a credinței, în spiritul Evangheliei. „Portretele” sunt modele de viață.
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
greco-romane n-ar fi fost posibilă fără organizarea unui sistem de educație propriu, adecvat imperativelor economice, politice, sociale și culturale ale acelor timpuri. EDUCAȚIA RELIGIOASĂ MEDIEVALĂ Zămislit în primul secol al e. n., creștinismul, prin intermediul vieții lui Iisus, viață relatată în Evanghelii, devine religia oficială în Imperiul Roman înainte de a se structura statul și societatea medievală și de a deveni sistemul social-politic dominant în plan european. Începând cu anul 313, când Constantin cel Mare instituționalizează creștinismul ca religie oficială în stat, lumea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
preocuparea acestora de a-și achiziționa cărți. De pildă, într-o însemnare din anul 1691, pe un exemplar din Cartea de învățătură, tipărită la Iași în anul 1643, se precizează că au cumpărat câțiva săteni din Ocolișul Mare această Sfântă Evanghelie, anume popa Pavel, popa Teodor, popa Văsâia, Bocan Ioan, Arion Todo... Pe Evanghelia tipărită în anul 1662 se poate identifica o însemnare, probabil de la începutul secolului XVIII, în care se precizează că ,,această Evanghelie a fost cumpărată de Tudor I.
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
anul 1691, pe un exemplar din Cartea de învățătură, tipărită la Iași în anul 1643, se precizează că au cumpărat câțiva săteni din Ocolișul Mare această Sfântă Evanghelie, anume popa Pavel, popa Teodor, popa Văsâia, Bocan Ioan, Arion Todo... Pe Evanghelia tipărită în anul 1662 se poate identifica o însemnare, probabil de la începutul secolului XVIII, în care se precizează că ,,această Evanghelie a fost cumpărată de Tudor I. Lazăr ciumari la astă biserică”. Lucrarea lui Dimitrie Cantemir, Discursul sau Gâlceava înțeleptului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]