6,056 matches
-
etc. Arborele este încadrat de o parte și de alta de către chipurile a câte șapte filozofi din antichitate ca Platon, Aristotel și alții. Pe fațada absidei laterale nordice a fost pictat Cinul, Scara Sf. Ioan Sinaitul - în dreptul pronaosului, iar pe fațada sudică este Judecata de apoi acoperită în unele locuri de tencuiala aplicată a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Între anii 1979-1983 s-au desfășurat lucrări de curățare și restaurare a picturii exterioare, cu rezultate deosebite pe fațadele sudică
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
pe fațada sudică este Judecata de apoi acoperită în unele locuri de tencuiala aplicată a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Între anii 1979-1983 s-au desfășurat lucrări de curățare și restaurare a picturii exterioare, cu rezultate deosebite pe fațadele sudică și vestică. Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou a fost înzestrată de-a lungul timpului cu numeroase obiecte de mare valoare artistică-documentară. Sunt de menționat următoarele: Incinta mănăstirească a fost împrejmuită încă de la început de ziduri de piatră. Odată cu trecerea
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
Deasupra ferestrelor se află trei rânduri de firide, între care se află decorații bogate. Altarul este spațios, fiind luminat de 3 ferestre (une pa absidă și alte două pe lateral). Catapeteasma este confecționată din lemn de stejar și tei. Pe fațada exterioară a bisericii se află motive ornamentale turnate din praf de marmură, ciment alb și armătură de fier-beton, care le imită pe cele de la Mănăstirea "Sf.Trei Ierarhi" din Iași (confecționate din piatră) . Decorațiunile exterioare au fost făcute după modele
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
ciment alb și armătură de fier-beton, care le imită pe cele de la Mănăstirea "Sf.Trei Ierarhi" din Iași (confecționate din piatră) . Decorațiunile exterioare au fost făcute după modele prelucrate în ipsos de preotul Vasile Bostan și de presbitera Elena . Pe fațadă, biserica este înconjurată de un brâu format din patru muluri (la 2/3 din înălțimea bisericii), deasupra căruia se află firide terminate în arc, ornamentate cu stucaturi. Pictura bisericii este executată în tehnica frescă, fiind opera profesorului Constantin Călinescu din
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
la acele aspecte pe care și ceilalți le pot vedea. Astfel, personalitatea unui individ poate fi definită în termeni de 'impresie' pe care o persoană o face asupra altora, ceea ce persoana pare să fie. Se rezumă oare personalitatea doar la fațada, la masca sau rolul pe care îl jucăm pentru ceilalți? Pentru cei mai mulți dintre noi, termenul semnifică mult mai mult. În mod obișnuit ne referim la mai multe atribute ale unui individ, la o sumă sau o colecție de caracteristici care
Psihologia personalității () [Corola-website/Science/314092_a_315421]
-
fie aleși conform „interesului electoral”, ci ținând cont de capacitatea, experiența și integritatea lor. În multe dintre articolele sale Eminescu a comentat lucrările parlamentare pe care le considera „o farsă constituțională”. După ce parlamentarii își pierdeau timpul cu discursuri politice de fațadă, la sfârșitul sesiunii parlamentare ajungeau ca într-o singură ședință, de la ora 9 seara și până la ora 2 după miezul-nopții, să voteze bugetul statului, bugetul armatei, legea responsabilității ministeriale, rezilierea contractului monopolului tutunului, etc. El este autorul primei cronici parlamentare
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
prefectorale regionale. De aceea, centrul istoric a fost clasat ca monument istoric, cu codul LMI . Clădirea fostei Prefecturi a Maramureșului istoric a fost ridicată, într-o primă fază, în anii 1690-1691. Conține elemente arhitecturale ale stilului baroc și eclectic, iar fațada are un caracter neoclasic, cu coloane și fronton triunghiular. După desființarea Prefecturii Sighet, în 1948, edificiul este transformat în liceu industrial. Ulterior, în urma unui proiect de restaurare (socotit azi ca fiind neinspirat) s-a modificat atât structura acesteia, cât și
Centrul istoric din Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/314173_a_315502]
-
muzeului. În prezent, este cu adevărat un palat cultural, adăpostind Casa de Cultură, Școala Populară de Artă și Biblioteca municipală „Laurențiu Ulici”. Centrul Sighetului este o valoroasă rezervație de arhitectură, specifică unei capitale din Transilvania secolului al XIX-lea. Dincolo de fațadele prăfuite de azi, se ghicesc ușor strălucirea și fastul de altădată. Nu a fost niciodată un burg cosmopolit, însă Sighetul funcționa, până în a doua jumătate a secolului al XX-lea, ca singura localitate urbană din Maramureșul istoric, motiv pentru care
Centrul istoric din Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/314173_a_315502]
-
genială baladă, pentru că ilustrează resemnarea și supușenia românilor în istorie, le-aș răspunde, citând un fragment din romanul-reportaj «Athenee Palace», publicat de ziarista americană de origine evreiască, Rosa G. Waldeck, în 1942: «Această cicatrice (lăsată de cutremurul din 1940 pe fațada hotelului Athenee Palace, unde autoarea a locuit între 1940-1941, n. red.), părea să se potrivească acum cu impresia cea mai puternică pe care o păstram despre România după șase luni: indestructibila calitate a acestui popor îngăduitor, realist, așezat de soartă
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
principal, încă de la începutul activității, a pus la punct situația financiară a școlii, gimnaziul, care în 1855 devine Colegiu Reformat. În 1865 a ridicat pe propria sa cheltuială două aripi la clădirea veche a școlii, mai târziu a finanțat o fațadă luxoasă și un spital pentru elevi (1877). A făcut mai multe donații și fundații pentru noi posturi de profesori, pentru asigurarea salariilor, iar pentru elevi a asigurat 25 de burse. În 1887 și-a donat moșia de la Geoagiu (care valora
Kocsárd Kun () [Corola-website/Science/314284_a_315613]
-
Petersburg proiectată de cei mai buni arhitecți europeni, la Berlin, în Branderburg, Amsterdam, Stockholm, Koln și Viena au fost ridicate palate, clădiri guvernamentale și academii. Tot mai multe locuințe erau construite din cărămizi, având ferestre mari, camere mai spațioase și fațade proiectate îngrijit. Europenii au preluat de la asiatici tehnică de tipărire, iar asiaticii au preluat armele de foc, ceasurile, uneltele și noi metode de construire a corăbiilor. Călătoriile lungi pe mare au necesitat instrumente de navigate pentru calcurarea poziției și direcției
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Ortodoxe Române, care îl deține până în prezent. În data de 16 noiembrie 2016 Curtea de Apel Oradea a stabilit în mod definitiv și irevocabil că lăcașul de cult aparține Diecezei de Oradea și a dispus restituirea sa. Din elementele specifice fațadelor de factură barocă de după 1700 se mai păstrează frontonul marcat de o succesiune de acolade. Turnul de bază pătrată este decorat cu un coronament în formă de bulb de ceapă. Lăcașul a fost construit cu hramul sfintei Brigita a Suediei
Biserica Sf. Brigita din Oradea () [Corola-website/Science/313356_a_314685]
-
mai era în funcțiune. este o clădire cu plan pătrat, cu aspect de Renaștere Italiană. Ea are o cupolă centrală de dimensiuni mari, care se reazemă prin intermediul a patru pandantivi pe patru arce mari . Pe cupolă se află ferestre înalte. Fațada principală a sinagogii dă spre Strada Independenței, fiind inspirată din arta maură. Pe fațadă se află ferestre impozante în plin cintru, delimitate de semipilaștri. Fresca din sinagogă îi aparține pictorului Mór Horovitz din Kosice. Intrarea în sinagogă se face de pe
Sinagoga Neologă din Oradea () [Corola-website/Science/313357_a_314686]
-
Italiană. Ea are o cupolă centrală de dimensiuni mari, care se reazemă prin intermediul a patru pandantivi pe patru arce mari . Pe cupolă se află ferestre înalte. Fațada principală a sinagogii dă spre Strada Independenței, fiind inspirată din arta maură. Pe fațadă se află ferestre impozante în plin cintru, delimitate de semipilaștri. Fresca din sinagogă îi aparține pictorului Mór Horovitz din Kosice. Intrarea în sinagogă se face de pe partea vestică, bărbații intrând prin trei uși în arc semicircular, iar femeile prin două
Sinagoga Neologă din Oradea () [Corola-website/Science/313357_a_314686]
-
delimitate de semipilaștri. Fresca din sinagogă îi aparține pictorului Mór Horovitz din Kosice. Intrarea în sinagogă se face de pe partea vestică, bărbații intrând prin trei uși în arc semicircular, iar femeile prin două uși rectangulare amplasate pe partea laterală a fațadei .
Sinagoga Neologă din Oradea () [Corola-website/Science/313357_a_314686]
-
Str. Parcul Traian Nr. 1, colt cu Republicii), clădirea datează din anul 1905. Proiectul aparține arhitectului Kálmán Rimanóczy junior, care astfel își trece în palmares încă un gen de abordare stilistică, completându-și portofoliul eclectic al realizărilor sale din Oradea. Fațada dinspre strada Republicii este tratată într-un mod mai impozant. De inspirație gotic-venețiană, la etajul al doilea o loggia centrală compartimentată conferă monumentalitate și totodată acel aer peninsular atât de familiar orașului în urmă cu un secol. Colțul e marcat
Palatul Rimanóczy Sr. () [Corola-website/Science/313364_a_314693]
-
proiectat de arhitectul și antreprenorul Kálmán Rimanóczy junior, câștigătorul unui concurs național. Lucrarea a fost realizată în 1902-1903. Clădirea spitalului a fost propusă și realizată în sistem pavilionar. Având o planimetrie în U, clădirea se desfășoară pe 3 nivele, iar fațada principală este dominată de rezalitul central, deosebit de monumental, nu atât prin elementele decorative, discrete, cât mai ales prin volumetria și alura acestuia. În anul 2012, pavilionul 1 al spitalului a fost declarat monument istoric, cu codul .
Spitalul de neuropsihiatrie (Oradea) () [Corola-website/Science/313369_a_314698]
-
ca spațiu expozițional. Inaugurarea clădirii a avut loc la 27 ianuarie 1896. Stilul eclectic, afișeaza numeroase elemente neorenascentiste. Intrarea principală cu coloane ionice duble și timpan triunghiular are în părțile laterale ferestre mari, arcuite, despărțite între ele prin pilaștri. Pe fațadele laterale forma golurilor este asemănătoare. La interior, în partea centrală clădirea are o sală mare, acoperită cu o cupolă. Partea centrală a cupolei este mai înaltă și are o balustradă, care deasupra intrării principale prezintă un atic arcuit. La inaugurare
Palatul Copiilor (Oradea) () [Corola-website/Science/313372_a_314701]
-
Aparținând arhitectului Rimanoczy Kalman jr., proiectul acestei monumentale vile datează din 1912, și reprezintă un foarte important pas în urmărirea evoluției și maturizării stilistice a arhitectului. Fațadă dinspre stradă Eminescu este împărțită în trei registre. Beneficiind de o tratare monumentala a volumelor, clădirea lasă să se perceapă totuși apartenența la o societate urbană încă provinciala, chiar dacă contextual socio-politic al începutului de secol XX, acesta nu era mai
Vila Okányi-Schwartz () [Corola-website/Science/313360_a_314689]
-
totuși apartenența la o societate urbană încă provinciala, chiar dacă contextual socio-politic al începutului de secol XX, acesta nu era mai puțin emancipat decât restul marilor orașe europene. Elementele cheie în “reorientarea” stilistica a imobilului o constituie detaliile arhitecturale exprimate pe fațada principala, specifice contextului geografic al locului, dar și alternanta volumelor principale de pe aceeasi fațadă.
Vila Okányi-Schwartz () [Corola-website/Science/313360_a_314689]
-
secol XX, acesta nu era mai puțin emancipat decât restul marilor orașe europene. Elementele cheie în “reorientarea” stilistica a imobilului o constituie detaliile arhitecturale exprimate pe fațada principala, specifice contextului geografic al locului, dar și alternanta volumelor principale de pe aceeasi fațadă.
Vila Okányi-Schwartz () [Corola-website/Science/313360_a_314689]
-
este o clădire de colț în formă de U cu regim de înălțime parter și etaj. Fațada reprezintă o alternanță de rezalituri și retrageri, marcate de bosaje plate. Ancadramentele prezintă profile mărunte în tencuială. Intrarea este marcată de un atic și un balcon, iar cornișa pe console este subliniată de un parapet. În 1903, după transformări succesive
Hotelul Parc din Oradea () [Corola-website/Science/313370_a_314699]
-
sunt din cărămidă tencuită (interiorul pivniței netencuit). În aripa stângă, pereții sunt căptușiți la exterior, cu piatră cioplită. Grosimea pereților la parter este de 45 cm., iar la pivniță de 80 cm. (pereții despărțitori interiori doar de 60 cm.). La fațadă, clădirea beneficiază de două contraforturi masive. Construcția își păstrează în mare parte forma originală, intervențiile ulterioare fiind mai evidente în aripa stângă și la pivniță. Stilul construcției este vădit popular. După cutremurul din 1977, edificiul a necesitat reparații. În prezent
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
centrală, un modern sistem de sonorizare, de pază și protecție antifurt și o înstalație de climatizare. Ca urmare a expertizei tehnice efectuate, s-a constatat că biserica are nevoie de o amplă lucrare de consilidare, care va începe în curând. Fațada de vest a bisericii a fost mutilată în urma lucrărilor de renovare, adăugându-i-se un portic disproporționat din beton și niște scări care amintesc de interioarele palatelor țigănești. Arhitectura bisericii este sub formă de cruce greacă înscrisă, având ca elemente
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
din cauza umidității provocate de apropierea sa de râul Neva. Au avut loc lucrări de restaurare între anii 1984 și 2005. Palatul este astăzi considerat o bijuterie a artei baroce rusești. Planul clădirii este dreptunghiular și are mari curți interioare; fiecare fațadă este decorată într-un mod diferit. Statuete de 3,5 metri decorează fațada exterioară a palatului. Micul Ermitaj, construit într-un stil clasicist de către Jean Baptiste Vallin de la Mothe, este cel mai mic edificiu al complexului și a servit între
Muzeul Ermitaj () [Corola-website/Science/314880_a_316209]