6,757 matches
-
de același gen ale epocii de E.M. Cioran: meritul lui Hitler constă în a fi răpit spiritul critic al unei națiuni (1934) constituie o totală aberație. Idealul iluminist-activist urmărește, în același timp, să ofere și consilieri tehnici (vechiul vis al filozofului luminat reapare încă odată !) și mai ales să formeze un fel de lobby moral, civic, critic asupra factorilor de conducere. Nu însă și o implicare obligatorie în orice fel de acțiuni deschise de opoziție. De unde și o anume ambiguitate a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
care simbolizează, cel puțin, un mic fapt neînsemnat: o mare literatură, o mare cultură, o mare filozofie, în perioada actuală, nu se mai pot face decât într-un mediu civilizat. într-o mare civilizație. Deci, ca să împingem butada până la capăt, filozofi, filozofi, dar cu... rufele impecabil spălate. Povestea cu butoiul lui Diogene și altele de acest gen (de care este plin Diogene Laerțiu, deoarece chiar și pe vremea lui reprezentau doar simple curiozități anecdotice, gesturi singulare de avangardă, să zicem) nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
simbolizează, cel puțin, un mic fapt neînsemnat: o mare literatură, o mare cultură, o mare filozofie, în perioada actuală, nu se mai pot face decât într-un mediu civilizat. într-o mare civilizație. Deci, ca să împingem butada până la capăt, filozofi, filozofi, dar cu... rufele impecabil spălate. Povestea cu butoiul lui Diogene și altele de acest gen (de care este plin Diogene Laerțiu, deoarece chiar și pe vremea lui reprezentau doar simple curiozități anecdotice, gesturi singulare de avangardă, să zicem) nu ne
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
munte, sau cabana din pădure a lui Heidegger, oricât s-ar explica ele prin detalii biografice, nu constituie idealuri de existență civilă și, în general, intelectuală. Preferăm interiorul somptuos, de mare aristocrat, de pildă, al lui... Platon. De ce prejudecata că filozoful trebuie să locuiască în condiții mizerabile? Din caritatea publică? etc. Dar să revenim la dilemele noastre strict actuale. Ne face plăcere să constatăm că Andrei Pleșu care a luat de la Constantin Noica doar ceea ce era, efectiv, bun se apropie cel
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Constantin Noica. El ar fi început cu cuvintele: Am venit să vă cert.... Să vă dau, deci eu, lecții de filozofie, de conduită intelectuală sau cam așa ceva. Și unde asta, unde? în țara lui Kant, Hegel și a celorlalți mari filozofi. Când vii, mai ales, dintr-o cultură evident mică și nu poți oferi încă nici măcar o singură operă personală tradusă în limba germană etc., etc. Explicații psihologice, bineînțeles, există. Și încă din plin. Ceea ce nu ne împiedică să observăm și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
includea unei tradiții culturale care "nu acceptă incompatibilitatea între investigarea științifică și activitatea literară". Exemplificând cu mari savanți români - Cantemir, Hasdeu, Iorga, Pârvan - care au fost "în aceeași măsură străluciți scriitori" și cu "cel mai ilustru poet român, Mihai Eminescu, "filozof original și unul din marii erudiți printre contemporanii săi", Eliade declara, în ceea ce îl privește, existența unei "analogii structurale" între munca științifică și imaginația literară. Lămuriri aduce și în Fragmentul autobiografic din Caetele de dor, unde încearcă să răspundă întrebării
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a romancierului consacrat care dorește recunoașterea ca savant (și invers) sau dorința lui Eliade de a excela în ambele domenii, de a reuni în persoana sa "o dublă legitimitate, de savant și scriitor, după modelul pontifului existențialismului, care este un filozof dublat de un scriitor"14? Adeseori, punerea în slujba uneia se face în deficitul celeilalte, de unde teama mărturisită că, dacă nu se consacră literaturii, va rămâne lucid, critic, filosof până la sfârșitul vieții, pierzând darul imaginației 15, adeseori numește ghinion faptul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lui Mircea Eliade trebuie citită ca un întreg, fiecare narațiune se integrează în totalitatea operei, "așa cum aceasta se include în Marele Text al cărui hermeneut este chiar naratorul care restaurează sensurile deghizate ale mythos-ului"33. Fără a se vrea un filozof sau un istoric al religiilor, Eliade se dorește autor al unei opere, "ceea ce motivează de ce adevăratele semnificații ale cărților sale transpar din totalitatea lor, valorile individuale nefiind în măsură să dezvăluie dimensiunile camuflate ale ansamblului"34. Intruziunea savantului în opera
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a lui Dominic, o reflectare inversată a lui (umanitatea preistorică). Veronica trăiește o regresiune în timp, încarnând-o pe Rupini, fiica lui Nagabhata din casta kshatria, descendent dintr-una din primele familii din Magadha, convertite la budism, și discipola faimosului filozof Chandrakirti. După ce ajunge în locurile unde a trăit sihastra budistă, Veronica, deși își recuperează identitatea de tânără institutoare traversează ciudate "crize/extaze paramediumnice"811. Veronica/Rupini vorbește egipteană, ugaritică, protoelamită și sumeriană, coborând tot mai adânc, în trecut până la protolimbajele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
posibilă), podul ca destinație finală a oricărui drum ("Uită-te mai bine, Darie. Sunt fel de fel de poduri pe lume. Acesta de-aici, din fața dumitale, duce la noi acasă"833), similaritatea unor nume (Iliescu-Iliuț) și a tipologiei unor personaje (filozoful -profesorul), finalul tragic. Însă, dacă Fratele risipitor era o demonstrație a unei morți eroice - soldatul Vătămanu voia să treacă granița doar pentru a duce la Paris versurile adolescentine ale nepotului său, bolnav "de piept", în speranța că o recunoaștere literară
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în banalitatea cotidiană. Așa cum o nouă axiomă revelează o structură a realului, necunoscută pînă atunci - altfel spus, instaurează o lume nouă -, literatura fantastică dezvăluie, sau mai degrabă creează universuri paralele. Nu este vorba de o evaziune, cum o cred unii filozofi istoriciști; deoarece creația - pe toate planurile și în toate sensurile cuvântului - este trăsătura specifică a condiției umane"6. Lumile imaginare care definesc specificul fantasticului eliadesc se disting "printr-o altă experiență a timpului și a spațiului", sunt o "nouă specie
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
419 Matei Călinescu, op. cit., p. 140: Proza prezintă "conflictul dintre logica mitului și contralogica puterii și suspiciunii". Matei Călinescu opune "hermeneutica încrederii" pe care o utilizează Eliade în nuvelele sale "hermeneuticii suspiciunii" (conceptul lui Paul Ricoeur, aplicat celor trei "maeștri filozofi ai suspiciunii" Freud, Nietzsche și Marx, ultimul fiind considerat "deosebit de relevant" pentru problematica abordată în proza scurtă și în "nuvelele târzii" ale lui Eliade). 420 Cuvânt înainte, "Literature and Fantasy", în Tales of the Sacred and the Supernaturel, Philadelphia, Westminster
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de noi cupluri contradictorii, situate la un alt nivel de realitate, ce va trebui să fie unificate printr-o altă teorie, mai puternic unificatoare, și așa mai departe. Astfel, cunoașterea va rămâne pentru totdeauna deschisă. Acest lucru, susține fizicianul și filozoful român, este în acord cu unul dintre cele mai importante rezultate științifice din secolul al XX-lea, teorema lui Gödel, demonstrată în 1931, care spune, pentru cazul aritmeticii, că un sistem de axiome suficient de bogat duce inevitabil la rezultate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în apă, lăsând necesitatea să-l aștepte la întâlnire niscai milioane bune de ani. Iar când Platon a început să facă propaganda ieșirii din peșteră, coelacantul, auzind de ea, probabil că a bolborosit în adânc ceva de genul "dacă tăceai, filozof rămâneai". Printre hohotele generale, Ian se simți dator să dea un exemplu de sobrietate, așa cum șade bine celor ce cred în virtuțile ordinii existente: − Ca și cum criza n-ar avea existență obiectivă... − Chiar dacă are, nu e eternă: se naște, trăiește cât
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
perceptivă cel puțin asemănătoare, cu aceea a obiectului material. Icon-iconicitate Pornind de la o premisă ontologică, Peirce considera că lumea este alcătuită din două tipuri de "realități": din semne și non-semne. Raportându-se la tipul de legătură a semnului cu referentul, filozoful susținea existența a trei clase de semne, repartizate în trei categorii: 1) semne motivate printr-o proprietate comună sau printr-un raport de contiguitate, în categoria cărora sunt incluse semnele iconice (imagini, grafuri și metafore); 2) semne indiciale. Acestor două
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
originea în acele timpuri în care filozofia începe să treacă de etapa ei rudimentară. Aceasta se dovedește prin faptul că în orice limbă, cuvintele necesare artelor culte și științelor raționale au origini rurale" (G. Vico, 1980: 245). Metafora este, pentru filozoful italian o formă de metafizică și un mod de cunoaștere rațională, bazat pe comparație: "în toate limbile, cea mai mare parte a expresiilor privitoare la lucruri neînsuflețite se obțin prin metafore luate din comparația cu diferite părți ale corpului omenesc
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
pasiunile omenești" (G. Vico, 1980: p. 245). În termenii gânditorului, există un mod de a cunoaște "lucrurile neînsuflețite" (G. Vico, 1980) prin intermediul metaforei uzuale și un mod de a cunoaște "abstracțiunile" utilizate de "științele raționale" (G. Vico, 1980). Filozofia timpurie (filozofii greci, empiriștii britanici), Giambattista Vico etc. au oferit un context pentru înțelegerea minții omului și a proceselor sale, au intuit in nuce, numeroase dintre aspectele teoretice privind modul în care sunt reprezentate conceptele aparținând cunoașterii empirice, științifice etc. Prin supozițiile
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
datează din anii '50. Orientarea spre cognitivism a modificat fundamental perspectiva de abordare a metaforei. Rolul acesteia este de suport pentru procesele gândirii, în cunoașterea existentului și în generarea conceptelor. Din obiect de studiu al retoricii, metafora atrage interesul lingviștilor, filozofilor, psihologilor etc. Studiile se îndreaptă spre rolul metaforei în exprimarea gândirii, a abstacțiunilor, spre capacitatea de a organiza cunoștințele despre lume. Abordarea cognitivă a metaforei are caracter interdisciplinar, presupunând studiul comun al lingviștilor, semanticienilor, al oamenilor de știință, al logicienilor
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
limbajul filozofiei spre alte domenii de specializare: emergent (lat. emergere "a ieși, a se arăta") era utilizat ab initio în filozofie, cu sensul de teorie idealistă și metafizică cu privire la procesul dezvoltării, creată în deceniul al treilea al secolului XX, de filozofii englezi S. Alexander și C.L. Morgan. Termenul este folosit astăzi în limbajul fizicii, în matematică, în științele naturii, cu statut de metaforă conceptuală etc. Entitate (lat. entitas, din ens, entis "ceea ce există") este un alt exemplu de termen migrator, interdisciplinar
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a ?i dedicat volumul al doilea din Istoria critic? a rom�nilor), ca ?i Vasile Conta. A. D. Xenopol cerea că disciplinile socioumane s? desprind? �legile dup? care omenirea (sau un popor) se dezvolt?�. Putem identifica numeroase elemente de sociologie la filozofi, istorici, juri?ți, chiar la poe?îi vremii. De la sine nu se �ndrepteaz? nimic �n capetele unei genera?iuni�, de aceea Titu Maiorescu cerea examinarea critic? a contextului sociouman existent, nu a unuia mistificat; Eminescu ar?ta c? nu-i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la prânz - strateg electoral sub contract, după-amiaza - beneficiar a trei burse occidentale, pe la 17:00 - propagandist, spre seară - comentator imparțial pe trei programe de televiziune și patru posturi de radio, noaptea - constructor de partide politice din hârtie creponată, în zori - filozof, politologul renascentist român rămâne inepuizabil. Un campion aproape absolut al suptului la toate țâțele europene, atlantice, transatlantice, nord-atlantice dar și locale se dovedește cel poreclit astăzi, cu o tușă genială, Parvenide. Altfel, om cu multă doxă, foarte muncitor, Domnia sa a
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
unor lingviști iluștri ori ale unor ziariști care fuseseră cândva studenți ai acestor profesori se dovedeau în van. Autodeservirile se înmulțeau asemeni ciupercilor consemnând victoria edililor români asupra limbii lor materne. Diplomele „pe puncte” - primite de nenumărați profesori, doctori, ingineri, filozofi etc. cu origine socială atât de sănătoasă încât nu mai era nevoie să și învețe - înveseleau atmosfera lingvistică a patriei socialiste. În de acum celebra ediție a emisiunii dlui Paul Grigoriu, Sfertul Academic, președintele Traian Băsescu a explicat de ce, plecând
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
patetic dl ministru. Simplu, Excelență: și cel numit “îngerul morții”, Josef Mengele, era medic, depusese jurământul lui Hipocrat, și în loc să apere viața a promovat moartea, nu? Mai grosolană decât eroarea în sine se dovedește explicația-pretext. De unde și proverbul „Dacă tăceai, filozof rămâneai”. Numai că, unul dins atributele dlui Theodorescu este tocmai limbuția. Nu am căderea să-mi dau cu presupusul cât va păstra istoria culturii românești din cărturăria dlui Theodorescu, sper că substanțial, dar o istorie corectă a României nu va
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
XIX-lea î.e.n. Din bogata categorie de surse referențiale antice pot fi enumerate: îndrumările morale lăsate de faraoni fiilor lor, codul de legi al lui Hammurabi, "Analectele" lui Confucius, criteriile de evaluare a conduitelor și performanțelor funcționarilor publici chinezi, scrierile filozofilor greci despre fundamentele legale și morale ale sistemului politic, economic sau social și, nu în ultimul rând, formularea unor principii de management responsabil social în actul de guvernare, în administrație și în afaceri, a căror validitate a fost reiterată de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
în Europa de Vest apar primele asociații economico-sociale, constituite în vederea apărării intereselor comune ale membrilor lor: ghildele și breslele. Mare parte din aceste organizații își elaborează și se conduc după coduri profesional-etice proprii. Perenitatea ideilor și standardele cu valoare normativă formulate de filozofii, moraliștii și liderii religioși contemporani acelor vremuri fac din Evul Mediu și Renaștere fundamente pentru orientările viitoarei culturi iudeo-creștine și ale eticii muncii, comune atât Europei, cât și Americii de mai târziu. 1.1.3. Societatea capitalistă Câteva dintre fenomenele
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]