6,379 matches
-
îndrăgostit sau să zboare ca un tril de ciocârlie... În umbra ei, cobza murmură acorduri profunde, line, ca o apă scăpată la loc deschis sau năvalnice ca o furtună iscată din senin... Totul e armonie de sunete ce picură peste fiorul cald dat de vinul gustat cu măsură... Mă simt plutind ușor printre funigeii ce se mlădie alintat purtați de zefirul abia șoptit. O liniște moale se revarsă asupra mea. De nicăieri nu se mai iscă tril de ciocârlie, nu se
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
repede a trecut totul, dragostea s-a stins ușor, Fata plânge îndurerată, băiatul e nepăsător, Se gândește cum să facă rost de altă iubire mare, Iubita lui îl privește și se întreabă de ce oare Poate ea mai simte încă acel fior minunat, Dar el rece o privește și îi spune: s-a terminat! Și-a luat hainele și ușa a deschis-o cu o viteză mare. Aceasta e povestea ce o știm toți că răsare, La început e totul bine și
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
am încercat să îmi opresc iubirea, Era atât de gingașă și delicată, îmi spunea mereu: “Lasă-mă să mai rămân”, Însă fugeam, fugeam printre valurile strivite de sărutul meu Și îmi răspundea printre picăturile sărate care mă atingeau, Ah... dulce fior! Cât te iubesc și iar de el îmi aminteam. Era rece și furios, căci am oprit la timp nebunia unei iubiri pierdute. Mi-a dat mâna și m-a strâns, se uita la mine și îmi zicea: “du-te”. Nu
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
vis. Fericirea, nume scump Nu o poți trăi mereu, Căci se bagă un dușman Și trist observi ca a plecat, gonind pe un cal. NOAPTE DE AMOR Plutind prin întunericul de dor, Ai apărut și tu, mi-ai dat primul fior, Nu știam cine ești și nici de unde vii, Dacă ești real sau ești un vis sau... cine poate știi? Te-am așteptat și ai revenit pe căi demult ascunse, Căutând zi de zi pe alei nepătrunse, M-ai prins de
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
raza nemurirei arunc-o asupra ăstui popor tâmpit de nenorocire - ars de setea dreptății. 1048 {EminescuOpXV 1049} {EminescuOpXV 1050} {EminescuOpXV 1051} {EminescuOpXV 1052} {EminescuOpXV 1053} Iute, iuțime nențeleasă, 10 Pămîntu-nvîrte-a lui comori; Ziua ca raiul luminoasă O schimbă noaptea cu fiori; Marea ce-nalță râuri late De-a stâncilor adânc tărâm [........................... ] [........................... ] [POVESTE MEDIEVALĂ] (p. 600) Margareta, care-și făcea educația în castelul d'Amboise, avu următorul vis. S-ar fi 2264, făcut în grădina castelului, iar în mijloc creștea o Lacrămioară
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
va ști că stai la mine și... poate vei primi și un cadou. Poți să stai la mine cât de mult dorești! Copilul, surprins de cele auzite, rămase fără cuvinte. Nimeni nu îi mai spusese așa ceva. Deodată, îl cuprinse un fior... Nu știa prea bine ce înseamnă asta, dar nu era un fior de groază sau frică, ci era unul de fericire, ceva ce nu mai simțise niciodată. - Este cel mai frumos cadou pe care-l puteam primi. Nici nu știu cum să
Poveste de Crăciun by Violeta Sabina Lazar () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91531_a_92903]
-
cadou. Poți să stai la mine cât de mult dorești! Copilul, surprins de cele auzite, rămase fără cuvinte. Nimeni nu îi mai spusese așa ceva. Deodată, îl cuprinse un fior... Nu știa prea bine ce înseamnă asta, dar nu era un fior de groază sau frică, ci era unul de fericire, ceva ce nu mai simțise niciodată. - Este cel mai frumos cadou pe care-l puteam primi. Nici nu știu cum să vă mulțumesc! Ochii băiatului străluceau de fericire, de parcă nici nu mai simțea
Poveste de Crăciun by Violeta Sabina Lazar () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91531_a_92903]
-
-l mai întrebă a doua oară. Totuși era îngrijorat. Urmări privirea sclavului. Cunoștea stelele prea puțin, totuși în cele din urmă băgă de seamă că acolo unde se uita sclavul era o stea lunguiață, mai mare decât toate. Îl trecură fiori. Nu-și mai luă ochii de la stea. Mergeau amândoi ca și până acum, călări pe taurii lor, însă parcă o vrajă ciudată din steaua necunoscută le sorbea privirea. Auta nu mai vorbea. Nici Iahuben. Fără îndoială că sclavul strigase văzând
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
atât prin înălțimea dreaptă și amețitoare a stâlpilor, cât și prin jocul nebun de culori, băga în privitor un fel de spaimă a încîntării. Acest templu Iahuben nu-l putu privi mult, căci după un oarecare răstimp începu să simtă fiori reci în șira spinării. Acolo, în jurul Marelui Templu închinat Zeului Apelor, Zeului Soarelui, Zeului Puterii, Zeului Războiului și Zeiței Belșugului și Înțelepciunii, locuiau în case de marmură acoperite cu fildeș cei cinci preoți ai acestor zei. Una din case era
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
din oaza noastră, că are să vină timpul când se va afla că Auta nu este sulița și lanțul din mâna stăpânilor lui. Spune-i că Mai-Baka acum îl crede". Asta mi-a spus! zise Mpunzi și tăcu. Auta simți un fior. A fost o făgăduială rostită aproape între patru ochi, pe care o și uitase. Îi fu rușine, dar nu știa ce ar fi putut să facă deocamdată pentru acei robi. Nici nu se mai gândise la ei... Ga să spună
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
era ascuțit și jos, însă avea trei picioare late din același argint (sau ce fel de metal să fi fost), pe care se rezema. Dar deodată îi veni să se uite înaintea lui, spre miazăzi și răsărit, la cer. Simți fiori în tot trupul. Stelele se iviseră. Steaua lungă și stranie, steaua necunoscută care-l urmărise atâtea nopți, firește, nu era în cer. Își întoarse repede fața spre turnul din grâu. Nu pricepea nimic. Nu știa de ce se uitase la cer
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
bănuiala fulgerată prin mintea lui în ajun se trezi. Și dacă bănuielile cumplite îl speriaseră în ajun, acum, când crezu că pricepe din mișcarea mâinii străinului înțelesul îngrozitor și minunat al venirii turnului din cer, simți amețeală în ochi și fiori reci îi străbătură spinarea. Numaidecât după aceea simți în cap o căldură scurtă, sau o lumină în adâncul ochilor. Închise pleoapele și revăzu în amintire steaua ciudată de pe cerul de miazăzi pe care o privise atâtea nopți; apoi cu ochii
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
primejdie. Lingând cu grijă marginea fagurelui, cârmaciul zâmbi de plăcere și zise bucuros: - Nu e mai dulce decât zeița mea Mehituasehet! Am spus bine? Și numaidecât după aceea își porni luntrea, fără a bănui, încîntat cum era de cei dintâi fiori ai dragostei pământene, ce se poate petrece într-o călătorie prin văzduh. CAPITOLUL XXX În clipa când luntrea săltă și țâșni în aer, cei doi străini împreună cu Nefert și cu Auta își priviră cu grijă tovarășii de călătorie. Ntombi își
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
folosească pentru înlesnirea vieții, s-a întîmplat altfel de cum doreau... Adu-ți aminte ce a făcut Tefnaht din Atlantida! Numai că din această nebunie puterea s-a dezlănțuit în mâinile care n-au mai putut-o opri. - Și? Toți simțeau fiori reci în trup. Hor privi trist în gol: - De aceea în loc de a zecea planetă avem cele câteva mii de bucăți și grămezi spulberate de praf. Puterea aceea uriașă pe care oameni nebuni au scăpat-o din mână le-a tocat
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
m-a luat la el Dumnezeu, m-au luat niște oameni din altă lume. Mulțimea se cutremură. Preotul vru să spună ceva, dar Enoh nu-i dădu răgaz. Întorcîndu-se spre mulțime, strigă: - De Lot și de Abraam ați auzit? Un fior trecu prin mulțime. Toți auziseră de la preoții lor și de Lot, și de Abraam. Bătrânul Enoh urmă: - Altul e numele meu. Totdeauna mi s-a spus Auta, dar acum șase sute de ani Abraam, cel care a locuit la marginea Sodomei
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
când în când câte unul, care parea venit din mari îndepărtări. Printre crengile copacilor negura, ca un fum, parcă se ridica în sus. Ajuns în colțul străzii pe care locuia, vântul îl înfășura violent în poalele lui reci, dându-i fiori și înroșindu-i fața. Intrat în casă îl găsi pe tatăl său în bucătărie, stând lângă soba în care focul de gaze făcea zgomot. Radu își îmbrățișă tatăl, amândoi se priveau cu un zâmbet trist. Tatăl lui Radu acum pensionar
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
cu câteva zile a suferit un atac cerebral. Situația sănătății lui fiind una precară s-a luat hotărârea ca dumneata să preiei această funcție. Era pentru prima dată când directorul nu i se adresează zâmbind. Acest lucru îi cam dădu fiori. -Mulțumesc, reuși Radu să zică, încercând să ia o poziție mai confortabilă. -Sunt sigur că-ți vei putea îndeplini noua funcție. -Da, voi încerca domnule director. -înainte de a pleca, vreau să te felicit, urându- ți mult succes. Radu se
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
mâncare și apă animalelor casei, după ce închisese poiata păsărilor și se- nchinase, într-un târziu. Dimineața următoare, cineva, alarmat de vitele care mugeau în grajd, bătuse-n poartă, bătuse la ușa lui, degeaba. Câinele urla încontinuu și, asta-i dăduse fiori. L-au găsit mort în propriul pat. Șederea în casa părinților, după ce colindase locurile familiare pe când fusese copil, discuțiile prelungite cu preotul, cu învățătorul rus, cu toți cunoscuții, nu o spunea, dar nu-i priiseră. Era obișnuit din școală să
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
de presiune schimbătoare dintre piept și abdomen. Acestea sunt semne că procedați corect și reprezintă o modalitate excelentă de a elimina gazele nocive prin ambele capete ale tractului digestiv. Uneori vi se va face „pielea de găină” sau veți simți fiori de-a lungul șirei spinării, al brațelor sau picioarelor ori în creștetul capului. Acesta este qi-ul care se deplasează prin meridiane, propulsat de forța respirației. Semnele care-i îngrijorează cel mai mult pe începători sunt senzațiile ocazionale de amețeală, amorțeala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
de căldură în regiunea buricului sau „Câmpul Elixirului” inferior. Acesta este sălașul vitalității, unde energia se adună în mod natural când corpul stă nemișcat și mintea e calmă, iar respirația este adâncă, lentă și ritmică. Alte semne ale succesului sunt fiorii pe șira spinării, o senzație de gâdilire la picioare, mâini și/sau zona genitală și valuri de căldură trecând ca apa pe suprafața corpului. Aceste semne indică faptul că energia vitală a început să se concentreze și circulă prin cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
a fost deloc prudent. Toal se uită la noi așteptând o reacție, dar nimenea nici măcar nu râgâie. Apoi se răsucește și-și ațintește privirea asupra mea. — Bruce, aș putea să te văd În biroul meu peste o oră? Simt un fior. Nu vreau să am nimic de-a face cu cazul ăsta. — Peste două ore șefu. Nu m-am putut Împiedica să spun cuvântul ăla oribil pe care Încerc să nu-l folosesc niciodată când vine vorba de Toal. Detest la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Îmi ridic io vocea ca s-o reduc la tăcere, tresă urmărim pista asta, da eu am o altă pistă de urmărit și sunt În Întârziere... — E ceva ce-ar trebui să știu? Expresia iritată a lui Drummond Îmi dă fiori. E la fel de futută-n cur ca mine. Singuru lucru caremi vinen minte ie că ea ar trebui să știe o chestie evidentă: nu-i gabor nici cât hău, ce pula mea. Mergând cu spatele, arăt Înspre ea și zâmbesc: — Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
fără succes să anuleze frigul iernii scoțiene, ascunzând-o vederii pe curvă. Mă Întorc brusc și plec din parcare, strecurându-mă pe șosea. Zece minute, pula, pot s-o aud cum vine după mine, cu pașii ei care-mi dau fiori. Sper că nu ne-a văzut nimeni. Nu-și dă seama că le oferă puțoilor ălora arme cu care m-ar putea distruge. Puțoilor ca Toal, Lennox, Gillman, Drummond și alții ca ei. Prezența ei În compania mea ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
beton și fier. Dalele de lângă dig aveau o înclinație de circa treizeci de grade. Și aveau un strat gros de iarbă umedă fiind foarte alunecoasă și prezenta un mare pericol. Apa era de circa zece-doisprezece metri adâncime, hăul dându-ți fiori. Peștele cădea rar, dar destul de mare pentru a fi mulțumiți. Deasupra digului o copertină uriașă de aluminiu și tablă ne ferea de razele nemiloase ale soarelui. Orele unsprezece. Săgeți de foc se strecurau ca un laser, stingându-se în apă
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
15 min. față de regimul inițial, până la 20 min. - În cel optim. În condițiile scăldatului de iarnă, ștergerea pielii și exercițiile fizice nu se recomandă și se utilizează numai pentru a stopa efectul Îndelungat al frigului (provoacă „pielea de găină” și fiori). Celor al căror organism este pregătit pentru o formă mai ridicată de călire la Înotul de iarnă este necesar să se respecte câteva reguli: 1. Până la Începutul lecțiilor este necesară consultarea medicului și obținerea acceptului. 2. Înotul de iarnă poate
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]