9,375 matches
-
a ziarului : 1917. Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. Iată cuprinsul câtorva numere din 1925: „M.S. Regele și Poporul” de D. Urzică; poeziile „Zile de toamnă” de Gh. Ponetti și „Alarmă” de G. Tutoveanu - „scrisă în vremuri de zbucium , dar și de glorie a regelui nostru, Ferdinand I ”; „Cronică feminină - Influența mediului” de Penelope D. Urzică, câte „o pagină - Tribuna industriei și comerțului”, „Răspândirea culturii la sate” cu o fotografie de la șezătoarea literară ținută de Societatea literară Academia Bârlădeană, de sub conducerea poetului G.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fără a căuta vreo minune „să aducă prinosul adâncii lor recunoștințe celor care căzând pe câmpiile de onoare ale războiului și care, poate, însem nați doar printr‐o cruce ștearsă de vânturi sau o simplă grămadă de pământ, 203 sensibilizează gloria modestă și nepieritoare a neamului nostru” (autor dr. D.N. Gheorghiu, avocat, vicepreședintele UNAFL - secția Bârlad). Ziarul cu numărul 2 din 15 iulie 1924 precizeaz ă că apare la 1 și 15 ale fiecărei luni. A publicat articole - chemare în diferite
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bilunară, sub direcția unui comitet, dar se știe că la început a 323 fost condusă de G. Tutoveanu și Dimitrie Nanu, iar mai târziu de Corneliu Moldoveanu și Anastasie Mândru.Redacția și administrația: Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. „Nici setea de glorie, nici cea de câștig, nu ne strânge la un loc ‐, ci curata dorință de a sluji, dacă nu literatura - căci suntem prea neînsemnați pentru aceasta - cel puțin avântului sufletesc al tinerimii, care caută dar nu găsește, decât în prea puține
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nu măr festiv la 1 noiembrie 1995, cu prilejul sărbătoririi a 80 de ani de existență a Brigăzii 17 artilerie - General „Al. Tell”, îmbrăcând un stil sobru, concis, cu o grafică modernă, reușind să pună în valoare trecutul încărcat de glorie al generațiilor car e și‐au făcut datoria față de patrie, apărând permanent fruntariile s trăbune. „Seara, de sub pulberea timpului, chipuri de ar tileriști ne privesc cu satisfacția datoriei împlinite la Turtucaia, la Mărășești și la Oituz, între Prut și Nistru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
icat articolul „Amintiri de la Academia Bârlădeană” de Iuliu Nițulescu, marele gherier, membru al Academiei Bârlădene. La „Școala Bârlădeană” i‐a răspuns bucuros și a scris în 1974 Alexandru Tutoveanu despre orașul Bârlad „ căruia îi aparțin prin părinți și strămoși, prin glorie ș i prin bejenie, prin tot ce a plămădit istoria în această cetate a v itejiilor voivodale” dar mai ales despre „George Tutoveanu și Bârladul”... În 1978 revista era la al șaselea număr. Revista Școala Bârlădeană apare în 1972 și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ce scriau cei de la Bra zdă Nouă, la 26 aprilie 1924: „Încă de la 1 aprilie 1924 a început să apară în orașul nostru îndrăzneața revistă Țara de Jos, condusă de către un grup de intelectuali, fii ai Bârladului. Numele revistei subliniază gloria orașului de a ltă dată iar rostul ei este de a face să pătrundă cultura cât mai adânc în masele poporului... Subliniem articolele atât de frumoase și interesante ale domnilor Gh. Tașcă, N.N. Vasiliu, Gh. V. Baloș, C. Dinu, V.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
numai radio și televiziune (dar ea nu are și celelalte atribute ale presei ?) apărută cu opintelile cunoscute după al II-lea Război Mondial, în tandem cu informatizarea (calculatorul !) și telefonia fără fir. Probabil, acesta este momentul de cea mai mare glorie al televiziunii care devansează substanțial orice alt mijloc de informare (cetățenească și nu numai !!) contemporan așa cum cartea tipărită sau telefonul au deținut cea mai mare importanță pentru comunicare la vremea lor. Apariția TV.V. (5 decembrie 1990) era expresia cetățeanului ahtiat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
nostru Puțini știu cât de apropiat am fost cu binecunoscutul (atunci) și aproape uitatul (acum) umorist, adoptat ca fiu al Vasluiului, născut în 1924, la Scânteia. Foarte puțini știu cât a contribuit la ceea ce a 181 fost FESTIVALUL UMORULUI (în gloria sa) și, și mai puțini cunosc partea de suflet rămasă în TV.V. Cum câteva ediții le-am susținut cu TELEVIZIUNEA Vaslui și UNISON Radio, Valentin Silvestru nu putea lipsi ca invitat special, moderator sau actant pe scenă sau pe micul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
respectiv 35 de ani ale acestor așezăminte ! (MERIDIANUL, An VIII, nr.46 (672), joi, 16 noiembrie 2006, Editorial) 222 SEMNELE TIMPULUI Se spune că fiecare timp istoric își are "semnele" (caracteristicile) lui, că fiecare om își are momentul său de glorie (dar și de disperare) dar și că niciodată și nicăieri cineva nu poate sta întotdeauna în fruntea mesei. Ca să nu spunem că unii nu pot fi în scaunul de onoare decât dacă ar cununa pe cineva. Totuși și timpul "care
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de mii de oameni care să fie însuflețiți de o idee, de aburii alcoolului sau de... vântul libertății. Culmea: în sine omul e tot mai însingurat, la grămadă e luat de val... Fotbalul vasluian a avut o zi de mare glorie, miercuri, 7 iunie 2006 ! (MERIDIANUL, An VIII, nr.23 (649), joi, 8 iunie 2006, Editorial) PERSONALITATEA MOMENTULUI PREZENT ADRIAN PORUMBOIU N. la 27 septembrie 1950, în jud. Buzău. Școala gimnazială și liceu la Buzău. Licențiat al Facultății de Științe Ecomnomice
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Basarabia sau drama sfâșierii, 2003, ș.a., ș.a. Model de activitate profesională și de critic literar, este recunoscut ca unul dintre cei mai valoroși eminescologi. împreună cu prozatorul Ion Gheorghe Pricop, reușește să mobilizeze un număr impresionant de aspiranț i hușeni la gloria muzelor. COLOȘENCO, Mircea n. 3 iunie 1938 Basarabia (Căinari): a absolvit Liceul "Gh. Roșca Codreanu" din Bârlad și apoi Facultatea de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. A fost profesor la diferite școli din Bârlad, redactor la ziarul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
câteva pagini? În societatea concurențială în care intrăm sau vom intra, vor rezista doar cei ce dețin un grad mai avansat de profesionalism, o pregătire mai bună. Alte criterii de evaluare a muncii decât calitatea n-ar trebui să existe. Gloria, de fapt falsa glorie literară obținută în baza unor compromisuri politice sau a unei activități revoluționare (anii ’89-’92), foarte curând nu va mai funcționa. În acest sens să ne amintim doar două exemple. Ce a rămas din creația lui
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
concurențială în care intrăm sau vom intra, vor rezista doar cei ce dețin un grad mai avansat de profesionalism, o pregătire mai bună. Alte criterii de evaluare a muncii decât calitatea n-ar trebui să existe. Gloria, de fapt falsa glorie literară obținută în baza unor compromisuri politice sau a unei activități revoluționare (anii ’89-’92), foarte curând nu va mai funcționa. În acest sens să ne amintim doar două exemple. Ce a rămas din creația lui Emilian Bucov și Andrei
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
în prim-plan diferențele de formație și informație dintre scriitorii de pe cele două maluri ale Prutului, arătându-ne tuturor că sincronizarea rămâne încă o frumoasă doleanță. O bună parte dintre intelectualii basarabeni se mențin într-o contemplație deloc roditoare a gloriei apuse a neamului, trăind, înaintând prin viață cu fața întoarsă spre trecut. Ei nu reușesc să scape din prizonieratul propriilor fantasme și, din această cauză, ratează mereu prezentul, vorba lui Patapievici. Este o atitudine care vorbește despre un simptom mai
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Hagi, dar românul nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor. A ratat pentru că nu a putut să puncteze decisiv la campionatele mondiale și europene la care a participat. Nu s-a impus în campionatul italian - o competiție care validează marile glorii -, și n-a reușit un parcurs lung și convingător la cele mai puternice echipe de fotbal din lume - Real Madrid și F.C. Barcelona. Nu a câștigat nici un Balon de aur (Stoicikov, bunăoară, care este mult sub valoarea lui Hagi, a
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
vorba unui mucalit care mănâncă fotbal pe pâine), Hagi n-a avut norocul unor buni îndrumători. Sper ca, de-acum încolo, să-și apropie oameni care să țină cu adevărat la el, pentru a-l ajuta să gestioneze cu demnitate gloria și popularitatea obținute pe terenul de fotbal. Viața este extrem de dură - s-a văzut din confruntarea (stupidă) a căpitanului selecționatei cu presa românească - iar de la dragoste la ură (nu pot să evit rima) e doar un pas... Schimbarea de generații
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
să avem alte opțiuni și modele. Lupta dizgrațioasă pentru un loc pe Aleea Clasicilor Români, la care asistăm în ultimul timp, e o dovadă elocventă că mișcarea noastră înainte este blocată. Este ceva macabru în această licitare nerușinată a unor „glorii” dubioase ale trecutului, pe seama unui viitor ce ar trebui să arate radical diferit. Pentru a se urni din mizerie și întuneric, Basarabia are nevoie de o adevărată schimbare la nivelul mentalităților. Felul de a gândi, confuz și cu jumătăți de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
cu voga din Occident a literaturii carcerale ori a scrierilor „samizdat” ale autorilor est-europeni), un Ion Ioanid, o Lena Constante, un I.D. Suciu. Autori practic necunoscuți (primii doi) ori vag știuți (al treilea) care, În ceasul al doisprezecelea, cunosc o glorie literară cu totul ieșită din comun. În ciuda unor particularități pronunțate, specia (auto)biograficului se definește prin raportarea la una din problemele-cheie ale literaturii confesive: sinceritatea. Acesteia i se adaugă aproape instantaneu o alta: fidelitatea rememorării. Dacă citim uluiți sutele de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
misterului În care creatorul Începutului de veac nouăsprezece se Înveșmânta instinctiv. Romanticii Împingeau atât de departe orgoliul, Încât visau la un control total nu numai asupra vieții, ci și asupra morții. Viața-operă trebuia adusă cu orice preț sub ascultarea creatorului-demiurg. Gloria de a-ți decide În orice clipă destinul nu putea să nu Înfierbânte sângele unor artiști pentru care scrisul se confunda cu o nouă activitate divină. Există ceva definitiv copilăros și imatur În hotărârea sinucigașilor de a-și duce până la
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de a construi se relevă drept unul dintre atributele esențiale ale jurnalului intim. Când Tolstoi scrie: „Nădăjduiesc că ceva va trezi odată În mine energia și că nu mă voi Împotmoli pentru totdeauna Împreună cu visele mele Înălțătoare și generoase despre glorie, folos și iubire, În balta incoloră a unei vieți meschine și lipsite de țel”6, vorbește, de fapt, despre imposibilitatea construcției. Pentru că o construcție nu e doar un act, ci și un final de drum: e conștientizare a ceea ce există
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
decât "cu măsură și cu circumspecție în revizuirea manualelor noastre". Cu toate precauțiile, nu a fost scutit de "acuzația neroadă" vehiculată prin ziarul naționalist "Universul" că ar fi "dat ordin să se înlăture din istoria românilor tot ce a format gloria trecutului nostru, pentru a nu supăra pe vecinii noștri cu care am purtat războaie"67. În calitate de director general al învățământului secundar, apărase în schimb statul român de reproșurile celor care susținuseră că se "duce în Transilvania o acțiune violentă de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și mai favorabil tradiției școlare. Pentru început, elevul era invitat să intre în firescul povestirii, pornind de la ideea că "marele voievod a fost un copil, ca și tine". Autorii reveneau apoi la distanța cuvenită dintre eroul de altădată nepământesc prin gloria sa și cititorii cărora le era prezentat, datori să continue omagiul. Deși expozeul a fost mult redus cantitativ, nu s-a omis nici una din rubricile unei lecții clasice (despre politica internă, diplomație, lupte victorioase, ctitorii), care conduceau la aceeași concluzie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
datori să continue omagiul. Deși expozeul a fost mult redus cantitativ, nu s-a omis nici una din rubricile unei lecții clasice (despre politica internă, diplomație, lupte victorioase, ctitorii), care conduceau la aceeași concluzie: că domnia lui Șefan "reprezintă epoca de glorie a Moldovei"72. Manualul Editurii Didactice și Pedagogice a mers și mai departe pe linia perpetuării narațiunii tradiționale despre marele voievod, inclusiv în privința cantității de informații propuse. Autorii au recuperat chiar și versurile "populare" închinate lui "Ștefan, Ștefan domn cel
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
atenuat această tendință, optându-se pentru 1919 ca limită finală a războiului pentru unire. Sfârșitul regelui Ferdinand, estomparea treptată a reginei Maria de pe scena politică și ascensiunea ambițiosului prinț Carol au avut, fără îndoială, rolul lor în această restrângere a gloriei foștilor "întregitori". Sentimentul că toate luptele au fost duse pentru unul și același război, că biruința militară, ca și cea politică Unirea s-au datorat exclusiv bătăliilor din 1917, a fost indus ulterior, când "s-a decretat că am fost
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Nicolae Ceaușescu, pe tovarășa Elena Ceaușescu să se prindă într-o mare Horă a Unirii, emoționant simbol de unire și unitate a poporului român"250. Deși regimul se străduise, mai ales în ultimii ani, să își asocieze și să deturneze gloria lui 1 Decembrie, se pare că nu a reușit. Nici puseele aniversative, nici propaganda sufocantă, nici concurența făcută de cealaltă zi a unirii, de la 24 ianuarie mult mai avantajată de autorități nu au putut disloca în profunzime devotamentul opiniei publice
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]