6,099 matches
-
miniaturile din secolele XII-XIII, evreii sunt adesea figurați În scena Judecății de apoi. De regulă, ei sunt torturați de demoni, fiind Împinși fie În gura căscată a monstrului ofidian care personifică Iadul, fie Într-o imensă căldare așezată În flăcările Iadului (vezi Herrade von Landsberg, Hortus Deliciarum, 1175 ; <endnote id="la 139, p. 234"/>). Ca semn de identificare etnică, ei poartă adesea stigmatul epocii - pălăria țuguiată (germ. Judenhut) <endnote id="(136, p. 104 și fig. 72 și 78)"/>. În reprezentările non-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atât de uzual În arta occidentală -, și totuși, originea acestor reprezentări se află În Bizanț” <endnote id="(136, p. 80)"/>. Concluzia prea tranșantă a cercetătoarei Revel- Neher este discutabilă. Conform erminiilor post- bizantine, În cadrul scenei Judecății de apoi, În „lăcașurile Iadului” sunt reprezentați „iudei”, care „Își smulg bărbile”, „cătând către Moise, ce le arată cu degetul pe Hristos” <endnote id=" (11)"/>. Într-adevăr, un „sobor evreiesc” (notat pe frescă lik evreiski, În slavonă) este condamnat la flăcările Iadului În scena Judecății
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
apoi, În „lăcașurile Iadului” sunt reprezentați „iudei”, care „Își smulg bărbile”, „cătând către Moise, ce le arată cu degetul pe Hristos” <endnote id=" (11)"/>. Într-adevăr, un „sobor evreiesc” (notat pe frescă lik evreiski, În slavonă) este condamnat la flăcările Iadului În scena Judecății de apoi pictată pe zidurile bisericilor din Bucovina : Probota (cu fresce datând din 1532), Humor (1535), Moldovița (1537), Voroneț (1547) ș.a. Evreii sunt zugrăviți În mod clasic, smulgându-și bărbile și urmându-l pe Moise, care ține
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
grupul de evrei spre „Râul de foc” <endnote id="(12, I, p. 258 ; 669, planșa 92)"/>. În schimb, acest tip de imagine apare destul de frecvent În satirele populare culese În aceeași zonă a României, Bucovina : „Dracul de sub iarbă” târăște spre Iad „un jidan”, trăgându-l de barbă și de perciuni. Întrebat unde Îl duce pe „târtanul Împelițat”, diavolul răspunde : În Iadu unde-s jidovi mulți De-ai lui Herșcu cunoscuți, C-acolo li-i locul lor Pe vecia vecilor <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bisericile din Bucovina și Maramureș - este inedit faptul că, În reprezentările murale ale Judecății de apoi, evreii nu mai sunt singurii păcătoși, rămânând totuși cei mai păcătoși. Ei sunt mereu figurați primii În șirul de nații care se Îndreaptă spre Iad. Specialiștii au ajuns la concluzia 362 Imaginea evreului În cultura română că prezența altor grupuri etnice (sau confesionale), În afară de evrei, În cadrul scenei „Judecata de apoi” este o inovație ce aparține iconografiei moldovenești <endnote id=" (12, II, p. 145)"/>. În stânga tronului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Isus - la Judecata de apoi - neamurilor așezate „de-a stânga jețului” : „Duceți-vă de la mine, blestemaților, În focul cel veșnic care este gătit diavolului și Îngerilor lui” (Matei 25, 41). Figurarea de-a valma a catolicilor, evreilor și musulmanilor În preajma Iadului nu trebuie să ne mire. Pentru imaginarul colectiv al românilor creștin-ortodocși, „letinul”, „ovreiul” și „turcul/tătarul” sunt cam la fel de „păgâni”, „spurcați”, „și-n cruce nebotezați” : „Letinu bogat,/ Savai cânele spurcat ;/ Ca turci e necreștinat/ Și de lege lepădat” sau „Letinu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu un efect complex, În care antipatia confesională e amplificată cu cea de ordin etnic” <endnote id="(795, p. 267)"/>. La Începutul secolului XX, cercetătorul polonez Wtadystaw Podlacha a Încercat să explice prezența evreilor „În fruntea celor osândiți” la flăcările Iadului, așa cum sunt figurați aceștia pe frescele mănăstirilor românești din Bucovina. El a pus acest fapt nu doar pe seama antisemitismului teologic cunoscut (popor deicid, căruia i s-a „Închis o dată pentru totdeauna calea mântuirii”), dar și pe seama antisemitismului economic : „În Moldova
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a lungul istoriei ortodoxiei românești” <endnote id="(12, II, p. 139)"/>. Scene reprezentând Judecata de apoi sunt zugrăvite și pe pereții interiori ai bisericilor de lemn din Maramureș (cca 1800). La Biserica-din-deal din Ieud, de exemplu, În stricta vecinătate a Iadului sunt reprezentate „niamu jidovesc”, „niamu turcesc”, „niamu tătăresc” și „niamu harapilor” <endnote id="(13, p. 93)"/>. Interesant este că, În reprezentările iconografice ale Judecății de apoi, cei damnați pe criterii etnice (sau confesionale) se adaugă celor damnați pe criterii etice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stabilitatea morală și spirituală a comunității autohtone decât evreii și ceilalți necreștini. Maramureșul este o zonă În care o bună parte dintre locuitori sunt greco-catolici, care nu au o viziune bipartită asupra „lumii de dincolo”, ca ortodocșii, ci tripartită : Raiul, Iadul și Purgatoriul. Unii maramureșeni cred că, după moarte, evreii ar avea parte de Purgatoriu. Evreii sunt respectați aici și chiar admirați pentru fervoarea lor religioasă și, prin urmare, ei nu pot fi localizați post-mortem În flăcările Iadului - destinația păcătoșilor și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ci tripartită : Raiul, Iadul și Purgatoriul. Unii maramureșeni cred că, după moarte, evreii ar avea parte de Purgatoriu. Evreii sunt respectați aici și chiar admirați pentru fervoarea lor religioasă și, prin urmare, ei nu pot fi localizați post-mortem În flăcările Iadului - destinația păcătoșilor și a celor „fără de Dumnezeu”. Pe de altă parte, nefiind botezați, ei nu pot beneficia În existența lor postumă nici de deliciile „Grădinii Raiului”. Ca atare, pentru mentalitatea populară, Purgatoriul rămâne locul cel mai potrivit pentru ca evreii să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ale Judecății de apoi. Nu trebuie subliniat doar faptul că ele erau extrem de expresive, dar și acela că ele puteau fi „citite” chiar și de omul de rând, de cele mai multe ori analfabet <endnote id="(14, pp. 216-218)"/>. „Viziunea muncilor din Iad - nota inspirat Nicolae Cartojan -, descrisă În Călătoria Maicii Domnului și evocată prin picturile din pridvorurile bisericilor, a zguduit adânc masele populare și a lăsat urme trainice nu numai În tradițiile populare [...], dar chiar În colinde” <endnote id="(19, I, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
credințele populare românești pun În ecuație Sinagoga, evreii și Diavolul : se spune că, „la sărbătorile de toamnă ale evreilor”, Diavolul „trebuie În fiecare an să fure din fiecare Sinagogă câte un jidov, pe care-l duce apoi cu sine În Iad” <endnote id="(2, p. 39 ; 162, p. 172)"/>. O credință aproape identică este atestată și În folclorul polonez <endnote id="(127, p. 93)"/>. Evident, pentru mentalitatea populară, Diavolul poate intra oricând, fără probleme, Într-o Sinagogă. În schimb, pentru aceeași
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ovreicele” (și unde „fetele [creștine] nu se piaptănă”) sau „la jidance” <endnote id="(166, p. 247 ; 592, p. 52)"/>. Este tot un simptom al demonizării evreului, pentru că - așa cum apar În descântecele românești - coordonatele acestui spațiu mitic extramundan sunt : „În talpa iadului”, „În gheena focului nestins”, „În fundul Mării Roșii”, „unde se duc toate apele” („Apa Sâmbetei”), „unde de Hristos nu se pomenește”, „unde popa nu toacă”, „unde clopot nu se trage” etc. <endnote id="(150, p. 125 ; 171, p. 473)"/>. În colindele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țară păgânească”, lângă „Apa Sâmbetei”, „foarte departe, peste mare, tocmai acolo de unde-s jidanii, la Ierusalim” <endnote id="(113, II, pp. 237-239)"/>. „Apa Sâmbetei” este un râu tipic din „lumea de dincolo” În mitologia populară românească : el „se revarsă În Iad ; de aici și blestemul «duce-te-ai pe Apa Sâmbetei», adică «lua-te-ar Dracul»” <endnote id="(595, p. 459)"/>. Vasile Bogrea a Încercat să demonstreze că „Apa Sâmbetei” ar avea un corespondent În geografia mitică a vechii Palestine : „Râul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este de fapt o imagine simbolică a instaurării Noii Ordini Mondiale, a sfârșitului lumii creștine În favoarea masoneriei” (Puncte cardinale, nr. 9, septembrie 1998 ; <endnote id="cf. 502, III, pp. 67-69"/>). 3. Evreul vrăjitor Solomonarul Fiind stăpânit de Diavol și hărăzit Iadului, nu este de mirare că evreului i-a fost atribuit statutul de vrăjitor. „Evreul mustește de vrăjitorie și idolatrie precum au păr nouă vaci”, spune un proverb german <endnote id="(3, p. 62)"/>. În Europa Occidentală, de-a lungul Evului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Florea Marian adaugă următoarea notă de subsol : „Este o superstițiune În popor cum că, În «Ziua lungă» a evreilor, dracul trebuie În fiecare an să fure din fiecare sinagogă câte un jidov, pe care-l duce apoi cu sine În Iad, lăsându-i numai papucii În sinagogă” (satiră și credință bucovineană ; <endnote id="2, p. 39"/>). Iată și câteva superstiții, culese În Polonia anilor ’70 și ’80 ai seco lului XX, care se referă doar la legătura dintre „Sărbătoarea colibelor” (Sukot
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
va ploua” ; „Ploaia care cade de Sărbătoarea colibelor spală râia [evreilor]” <endnote id="(70, pp. 136 și 180-181)"/>. În folclorul polonez există și credințe privind „dispariția” În fiecare an a unui evreu, luat de Diavol din sinagogă și dus În Iad de „Ziua Ispășirii” (Yom Kippur), ca pedeapsă pentru toate păcatele comise de comunitatea evreiască În acel an <endnote id="(70, pp. 125-127)"/>. Par să existe unele confuzii cu „Sărbă toarea colibelor” (Sukot), dar de data aceasta nu sunt atestate legă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
romantic. Jidovul rătăcit, Așaber (sic ! ), este torturat de diavol și iertat de Înger, ambii trimiși de Isus Cristos : „Crudule, tu ai isgonit pe fiul lui Dumnezeu ! - Îi spune Isus. Așa și tu vei fi isgonit ! Un diavol negru scăpat din Iad te va goni din locuri În locuri, cu biciul de foc, Așaber, și nu o să poți tu, nemilostivule, dobândi nici dulcea mângâiere de a muri, nici odihna mormântului”. Până la urmă, Așaber se pocăiește și Isus trimite un Înger să-l
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aceea această Întâlnire este socotită de rău augur. Dimpotrivă - În aceleași coordonate ale logicii mentalității magice -, creștinul obișnuit este „mai aproape de Dumnezeu” și deci mai protejat de Diavol decât evreul, care nu este botezat, nu crede În Isus, este menit Iadului, este „omul Dracului”, are o „lege spurcată” etc. Între creștin și evreu, Diavolul Îl va alege Întot deauna pe acesta din urmă, fiind adăpostul său predilect. Ca atare, drumețul creștin poate să-și continue liniștit călătoria, care a Început - prin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
păcatului de deicid se produce pe lumea cealaltă, unde „jidovii ceia ce-au răstignit pre Domnul nostru Iisus Hristos” au parte de „un râu de foc și Întuneric mare și viermi neadurmiți și smoală clocotind ca focul”, așa cum apare descris Iadul Într-o versiune românească - din secolul al XVI-lea - a legendei apocrife Călătoria Maicii Domnului la Iad <endnote id="(9, pp. 256-258)"/>, dar și În reprezentările iconografice ale scenei Judecății de apoi de pe frescele bisericilor românești. Unele legende și texte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iisus Hristos” au parte de „un râu de foc și Întuneric mare și viermi neadurmiți și smoală clocotind ca focul”, așa cum apare descris Iadul Într-o versiune românească - din secolul al XVI-lea - a legendei apocrife Călătoria Maicii Domnului la Iad <endnote id="(9, pp. 256-258)"/>, dar și În reprezentările iconografice ale scenei Judecății de apoi de pe frescele bisericilor românești. Unele legende și texte apocrife sunt și mai explicite, fixând fiecărui trib evreiesc pedeapsa corespunzătoare patimii pe care acesta i-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Marx, Engels, Lenin și Stalin) n-au pus mâinile la treabă NICIODATĂ ei dând numai sfaturi și Încurajări zgomotoase, obligatorii de urmat de către clasa muncitoare extaziată de atâta știință și adâncă cugetare filosofică a călăuzitorilor ei, vrednici fii ai Iadului. Vaigraich mai notase că „Toții membrii CDE-ului (adică cei 70-80, n.n.) au participat la manifestația de 1 Mai”. b.q. O cruce pentru evrei recomandată de CDE Cu toate că nici nu poate fi vorba despre o relație dintre evrei și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
astfel de bolmojeli greu descifrabile. Se pare că bolșevici români nu agreau nici Îngerii dar nici demonii de vreme ce la punctul „b” eliminaseră câteva, hai să le spunem cu mare greutate, versuri: „Din tabloul <<Palatul focului>>: <<Aoleu, mamă, mămuță/ Ăsta-i iadul lui Aghiuță/ Și ăștia toți sînt, frate/ Niște draci și jumătate>>”. O altă eliminare făcuse obiectul punctului „c”: „Din tabloul <<Sărbătoarea recoltei de aur>>: <<Măi, frații mei, urez regiunii București/ Mereu mai sus să urce Însorită/ Și Într-un an
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Cât despre stația de radioficare din Vaslui, I. Andrei interzisese la difuzare „...discurile cu Lucky Marinescu și Mircea Crișan (nume real, Mauriciu Kraus, n.n.)” și asta din cauza (nescrisă În raport) că cei doi o șterseseră din raiul românesc În Îmbietorul iad occidental: tanti În America și nenea În Germania. b.q. Ați Înnebunit?! Vreți să dea psihoza În masse?! Desigur, textul din inter-titlu nu apare În documentele cercetate el fiind o licență a autorului acestor materiale Însă esența lui se poate
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
jur musai trebuie să facă cum zici tu; poate că în mintea ta, la început, ideea e că faci bine arătând celor din jur drumul pe care să o apuce; poate că de aici a ieșit proverbul cu „drumul către iad este pavat cu intenții bune”. Unul dintre prezentatori ne vorbește de parcă suntem copii de grădiniță. A scris două cărți și nenumărate articole în domeniul șamanismului, a trăit ani întregi cu triburile de indigeni shipibo. Întrebările din sală apar fără întârziere
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]