5,838 matches
-
pozițiile sau deciziile actorilor. Implicarea Uniunii Europene în managementul crizei relevă o abordare umanitară, în principiu ghidată de necesitatea de a salva populațiile de pericol. Politizarea managementului crizei pune problema adecvării politicilor de management al crizei la nevoi, dar și imparțialitatea agenților săi și legitimitatea acțiunilor puse în aplicare. În calitate de activitate politică, managementul crizei este un răspuns la o criză. Managementul crizei este expresia politicii externe sau de apărare a unui stat, rațiunea de a fi a unei organizații internaționale, o
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
funcționării Consiliului Justiției: a) mandatele membrilor ar putea necesita o activitate cu program normal, dar limitate ca număr și durată pentru a păstra contactul cu practica jurisdicțională; membrii (judecători și nejudecători) ar trebui să beneficieze de garanțiile de independență și imparțialitate; b) Consiliul Justiției ar trebui să-și administreze propriul buget și să dispună de mijloace financiare adecvate care să îi permită o funcționare optimă și independentă; c) unele decizii ale Consiliului Justiției trebuie să fie motivate și să aibă valoare
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
de garant al independenței justiției. Curtea Constituțională a arătat că CSM poate fi garantul independenței justiției numai dacă, în realizarea acestei competențe, el își îndeplinește în mod independent și imparțial atribuțiile stabilite prin lege. Iar factorii ce asigură independența și imparțialitatea acestui organ de jurisdicție îi constituie modul de desemnare a membrilor săi, durata mandatului și inamovibilitatea membrilor în cursul mandatului, precum și existența unei protecții adecvate împotriva presiunilor exterioare (Deciziile CCR nr 518/2007, nr.779/2009, nr.1.556/2011
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
numiți și sunt permanenți; 3. în DEX din 1998, "magistrat" este definit drept "membru al corpului judiciar (judecător, procuror)", ceea ce corespunde din punct de vedere juridic tradiției noastre pe linie franceză. În mod obișnuit, calitățile unui magistrat sunt independența și imparțialitatea. 2. "Magistrații" și "magistratura" în Constituția României Prima referire la "magistrați" o găsim în art. 40 care, reglementând dreptul la asociere, arată, la alin. 3, că "Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale (...), magistrații (...)" acest articol e
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Magistraturii. Art. 33 arată categoriile de persoane care pot fi numite direct în magistratură. Art. 52 ind. 4 arată că, printre criteriile de evaluare a integrității, se analizează și modul în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea magistraților etc. Art. 62 reglementează cazurile în care judecătorul sau procurorul este suspendat din funcție și arată că această perioadă nu constituie vechime în magistratură. Art. 81 stabilește modul de acordare a indemnizației la eliberarea din funcție pentru judecătorii și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
o magistratură specială care nu îndeplinește atribuții de natură jurisdicțională; procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției, organ esențialmente executiv, fiind pe cale de consecință ei înșiși agenți ai autorității executive" (dec. 73/1996, dec. 259/2002). "Principiile legalității și imparțialității, înscrise în art. 131 alin. (1) din Constituție, care stau la baza activității procurorilor și rolul Ministerului Public, de reprezentant al intereselor societății, apărător al ordinii de drept și al drepturilor și libertăților cetățenilor, îi conferă acestuia independență față de toate
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
mandatul pe care l-ar avea de la vreuna dintre autoritățile statului din sfera executivă sau din puterea legiuitoare. Iar pentru ca acest mandat legal, de reprezentant al întregii societăți, să poată fi îndeplinit, Constituția așează la baza funcționării Ministerului Public principiul "imparțialității" specific organelor puterii judecătorești. Teza că procurorii sunt agenți ai puterii executive, deoarece își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției, este, de asemenea, contrară literei și spiritului Constituției României. Constituția stabilește, într-adevăr, că procurorii își desfășoară activitatea "sub autoritatea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
din sânul Ministerului Public nu-l implică așadar și pe ministrul justiției. El are atribuții de administrare a sistemului, iar nu de dirijare a exercitării atribuțiilor procurorului care rămâne, în relația sa cu ministrul justiției, sub protecția principiilor "legalității și imparțialității". 4.2. După anul 2003 " Imparțialitatea este un corolar al principiului legalității și răspunde, ca și acesta, exigenței asigurării egalității cetățenilor în fața legii, formulată în Constituție, cu statut de drept fundamental, în art.16. Din acest principiu rezultă că procurorul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
implică așadar și pe ministrul justiției. El are atribuții de administrare a sistemului, iar nu de dirijare a exercitării atribuțiilor procurorului care rămâne, în relația sa cu ministrul justiției, sub protecția principiilor "legalității și imparțialității". 4.2. După anul 2003 " Imparțialitatea este un corolar al principiului legalității și răspunde, ca și acesta, exigenței asigurării egalității cetățenilor în fața legii, formulată în Constituție, cu statut de drept fundamental, în art.16. Din acest principiu rezultă că procurorul, în calitatea sa de reprezentant al
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
permite procurorului care participă la dezbaterile judiciare să fie părtinitor nu poate fi primită nici chiar în ipoteza în care procurorul de ședință ar fi întocmit rechizitoriul în cauză sau ar fi efectuat ori supravegheat urmărirea penală. Obligația constituțională de imparțialitate subzistă pentru procuror și în aceste ipoteze (...)" (dec. 136/2003, dec.311/2005). " Procurorul este, fără îndoială, un organ al statului, dar el nu este un "reprezentant al statului" în procesul civil. Ca și în procesul penal, procurorul este, în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
în art. 131 alin. (1) din Constituție, în conformitate cu care, în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Principiul subordonării ierarhice, specific Ministerului Public, nu contravine principiului constituțional al imparțialității și nu este de natură să îl împiedice pe procurorul care participă la judecarea plângerilor formulate în baza art. 278 din Codul de procedură penală să fie imparțial atunci când plângerile sunt îndreptate împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor date de superiorul său
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
intervenția procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluției" (dec.140/2006, dec.575/2007, dec.1273/2010)". Conform art. 132 alin. (1) din Constituția României, "procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic". Dintre aceste trei principii pe care se întemeiază activitatea procurorilor, principiul imparțialității, aplicabil și judecătorilor prin natura activității de jurisdicție exercitate de aceștia, decurge din apartenența procurorilor la autoritatea judecătorească și din rolul Ministerului Public, stabilit
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
140/2006, dec.575/2007, dec.1273/2010)". Conform art. 132 alin. (1) din Constituția României, "procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic". Dintre aceste trei principii pe care se întemeiază activitatea procurorilor, principiul imparțialității, aplicabil și judecătorilor prin natura activității de jurisdicție exercitate de aceștia, decurge din apartenența procurorilor la autoritatea judecătorească și din rolul Ministerului Public, stabilit prin art. 131 alin. (1) din Constituție, de a reprezenta, în activitatea judiciară, interesele generale ale
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
superior sunt obligatorii pentru procurorii din subordine, ceea ce conferă substanțialitate principiului exercitării ierarhice a controlului în cadrul acestei autorități publice (dec.345/2006, dec. 385/2010). "Procurorul, indiferent de fapte sau făptuitori, este ținut de respectarea tuturor garanțiilor de legalitate și imparțialitate cerute de art. 132 din Constituție și este obligat ca, în cadrul activității judiciare, să reprezinte interesele generale ale societății, să apere ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor" (dec.171/2010). În procesul penal din România, procurorul acționează ca
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
ar trebui să ocupe alte posturi în stat sau să îndeplinească alte funcții de stat, dintre cele care ar fi considerate nepotrivite pentru judecători, iar procurorii ar trebui să evite activitățile publice ce ar putea intra în conflict cu principiul imparțialității lor. 19. Acolo unde există, componența Consiliului Procurorilor trebuie să includă procurori de la toate nivelurile, dar și alți actori, cum ar fi avocați sau profesori de drept. Dacă membrii unui astfel de consiliu sunt aleși de Parlament, decizia ar trebui
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A fost numit formator la Institutul Național al Magistraturii din anul 1998 în domeniul etică și deontologie judiciară. A urmat mai multe specializări în țară și în străinătate (Olanda, Franța, Cehia, SUA) în domeniile independența justiției, imparțialitatea magistraților, integritatea judiciară. A susținut prezentări pe teme legate de justiție, reformă și anticorupție la conferințe și seminarii internaționale în România, Albania, Bulgaria, Macedonia, Muntenegru, Republica Moldova, Spania, Turcia, Ucraina. A făcut parte din grupul interguvernamental la nivel ONU care a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
și inamovibilitatea judecătorilor. Cu privire la competența consiliilor din diverse țări în materie disciplinară, a se vedea Avizul nr. 3 din 2002 al CCJE referitor la principiile și regulile privind conduita profesională a judecătorilor și în mod deosebit etica, comportamentul inadecvat și imparțialitatea. 10 Pentru un material de drept comparat, a se vedea V. Autheman, S. Elena, Global Best Practice: Judicial Councils. Lessons learned from Europe and Latin America, The IFES Rule of Law White Paper Series, 2004, disponibil la www.ifes.org.
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
acuzate și temeinicia luării sancțiunii" (Dec. CCR nr. 126/2011). 16 Acestea din urmă sunt prevăzute în Legea nr. 317/2004 privind CSM: a. atribuții generale: apără judecătorii și procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea; apără reputația profesională a judecătorilor și procurorilor; asigură respectarea legii și a criteriilor de competență și etică profesională în desfășurarea carierei profesionale a judecătorilor și procurorilor; întocmește și păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
decizia luată în final constând în nepublicarea unui comunicat comun și ducând, desigur, la afectarea relațiilor româno-chineze pentru o vreme. Conducerea României demonstrase, încă o dată, dacă mai era nevoie, că opinase pentru neimplicarea în disputa sovieto-chineză, că dorea să mențină imparțialitatea țării și să desfășoare relații normale cu ambele mari puteri. Vizita marcase momentul desprinderii politicii interne și mai ales a celei externe de influența sovietică, după Declarația din aprilie 1964. Doresc să subliniez în aceste rânduri rolul jucat de primul-ministru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
cu umor și „cu toată energia autoironiei”. „Ca unul care nu suportă fudulia evreiască În monopolizarea geniului omenesc”, scriitorul evreu conchide : „când un evreu e stupid și nu are nici haz, e de asemenea inegalabil !” <endnote id="(860)"/>. Cu masca imparțialității pe chip, căzând taman În capcana de care, chipurile, se ferea mai tare, iată-l și pe istoricul literar Ion Rotaru glosând pe marginea acestui subiect : „Nu știu cum se Întâmplă - veghez cu strășnicie asupra gândului meu -, dar evreii, printre celelalte neamuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
arborat pentru întâia dată drapelul olimpic. Imediat după aceasta, un arbitru al țării gazdă urcă estrada și în același fel, rostește următorul jurământ: „În numele tuturor arbitrilor și oficialilor, promit că ne vom îndeplini funcțiile noastre în cursul Jocurilor Olimpice în deplină imparțialitate, respectând și urmând regulile ce le conduc, într-un spirit de sportivitate”. Primul jurământ olimpic a fost depus la Jocurile Olimpice de la Anvers, 1920, de scrimerul belgian Victor Boin, iar din 1972 a început și depunerea jurământului în numele tuturor arbitrilor. Jurământul
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
operațiunile de menținere a păcii vor avea loc pe baze și în concordanță cu scopurile și principiile Cartei O.N.U. Regulile relative la operațiunile de menținere a păcii sunt: - mandatul clar și precis; - consimțământul părților aflate în conflict; - transparența; - imparțialitatea; - credibilitatea. Documentele de la Atena reprezintă un important pas înainte în două direcții: pe de o parte, în plan intern, al organizației, Atena reprezentând un salt calitativ în cadrul întregului proces C.C.N.A.; pe de altă parte, în plan internațional, momentul Atena trebuind
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
În general, însă, în ultimul timp discuțiile se orientează în direcția că un stat neutru nu ar putea să-și asigure securitatea și chiar ar duce la o deteriorare a situației de pe continent, anume prin atitudinea sa de abținere și imparțialitate. „Acei care cred că în lumea de azi statul își poate asigura securitatea dacă se abține de la abordarea problemelor internaționale ale războiului și păcii, evitând luarea unor poziții ferme în problemele care afectează echilibrul puterii pe plan mondial, se situează
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
abuzuri și de concusiuni; erau însuși venali. Consulul Kotzebue trăgea folos din amestecul său în afacerile judiciare și silea mănăstirea Neamț să-i dea moșii în arendă pe preț de nimica. Iată ce ne povestește un contemporan despre garanțiile de imparțialitate ce le prezenta Duhamel: ... Poarta, după ce primise jalbe noi împotriva delapidărilor principelui Mihai Sturdza, a dat un firman care autoriza cercetarea unor jalbe și urmărirea unor jafuri de la o vreme încoace. Acest firman n-a putut să fie încă executat
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
P)l)vr)gim adesea În francez), iar un cuvant din aceast) limb) agreabil) Îl caracterizeaz) perfect. Este costaud, voinic; are o conformație impresionant), umeri largi, grumaz musculos, vene mari. Venele i se umfl) acum. Încep s)-l enervez cu imparțialitatea mea american), cu obiectivitatea mea etalat) În dauna să. Este atat de ușor pentru cei din afar) s) spun) c) problemă comport) dou) aspecte. Ce formulare groaznic)! Începe s) nu-mi mai plac). —Ei nu accept) propunerile noastre de pace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]