5,255 matches
-
binemeritat în comunitate, pierdut în anii regimului comunist. Acest lucru nu a fost nici simplu, nici lipsit de dificultăți instituționale, legislative, financiare, provocând uneori chiar discuții aprinse între instituții de profil și specialiștii în domeniu. Acestea sunt, de altfel, probleme inerente relansării unei profesii care nu mai avea un corespondent imediat în practica instituțională și care dispăruse din conștiința colectivă mai bine de 25 de ani. Din anul universitar 2001-2002, învățământul superior de asistență socială s-a organizat pe module de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
are o mare previzibilitate lexicală și sintactică, folosește construcții facile și este caracterizat de simplitate și lipsă de alternative. În cuvintele lui Bernstein, „un copil limitat la un cod restrâns va tinde să se dezvolte în mod esențial prin reglările inerente acestui tip de cod. În acest caz, vorbirea nu devine obiectul unei activități speciale de percepție și nu se dezvoltă o atitudine teoretică față de posibilitățile structurale de organizare a frazei” (1978, p. 71). Teoria lui Bernstein face explicite mecanismele prin
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Cosmin Briciu Raluca Popescu Amalia Vârdol Rolul indicatorilor în procesul de dezvoltare socială Măsurarea dezvoltării sociale este abordată în acest capitol din perspectiva rolului sistemelor de indicatori de a ghida/orienta intervenția publică, de a contribui la caracterul controlat/planificat, inerent pentru definirea unei schimbări sociale ca proces de dezvoltare socială. Dezvoltarea socială poate fi definită ca „un proces de schimbare socială planificată destinată să promoveze bunăstarea populației ca întreg, printr-un proces complex de transformare economică și socială” (Midgley, 1995
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comuniștii. Chestiunea principală care trebuie să intereseze în mod deosebit organele superioare este de ordin economic. În urma frontului există o a doua armată de muncitori și populația civilă care cu multă greutate poate face față nevoilor actuale. Cu toate lipsurile inerente unei stări de război se observă în unele localități lipsa unor alimente de primă necesitate, care de altfel se găsesc în abundență în altă parte. Acest neajuns se datorește greutății transporturilor dar totuși trebuie găsită o soluție prin care să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
33.800 evrei și vor mai rămâne cei din spital și Ghetou în număr de 1145 evrei în afară de cei ce vor mai fi găsiți ca sustrași sau ascunși. 5). Operațiunile de evacuare, în general, au decurs curent cu greutăți: unele inerente timpului rău în care au fost executate (ger, zăpadă mare), precum și datorită unor lipsuri în mijloacele de transport (calea ferată a trebuit să înceteze timp de 6 zile transportul între 25-31 Ianuarie a.c. din lipsă de cărbuni), iar altele și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fiind în genere de mare amplitudine, a revenit în sarcina judecătorilor să le individualizeze, după circumstanțele speciale ale spețelor, dozând sancțiunea, după aprecierea lor, între minimum și maximum legal. Acest mod de determinare a sancțiunei, prin caracterul său aproximativ, produce inerente variațiuni de sancțiuni. Nu s'au semnalat însă situațiuni identice în care atari variațiuni să apară disproporționate și în disonanță cu ideia de justețe a pedepsei. În concluzie, toate sancțiunile au fost bine dozate, în genere tinzând către maximum de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
obținerii independenței. Voia ca sovieticii să-și retragă trupele din România. În martie 1958, i-a trimis pe Stoica, Bodnăraș și pe noul ministru de Externe, Avram Bunaciu, la Hanoi și Beijing. Profitînd de divergențele chino-sovietice, aceștia au expus contradicțiile inerente politicii externe a Moscovei. Sovieticii propovăduiau coexistența pașnică, dar aveau trupe pe alte teritorii 913. Gheorghiu-Dej a continuat să-i someze să-și retragă trupele și în cele din urmă, pe 24 mai, Moscova a acceptat 914. Motivele pentru care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România fusese făcută, mai rămâneau de făcut românii. Iar școala a fost instrumentală în acest scop. Educați într-un spirit militantist naționalist care îi introducea în tradiția istorică a "României eterne", țăranii ortodocși își descopereau sinele național și românitatea lor inerentă. În postbelic, regimurile socialiste au instrumentalizat la rându-le școala în sensul propriilor programe de antropomorfoză politică. Crearea "omului nou" (în specia homo sovieticus), un proiect urmărit și de filosofiile politice de extrema dreapta, a devenit noua finalitate a educației
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Român verde ca stejarul și cu brațul vitejesc ce s-abate ca o ghioagă drept în pieptul strămoșesc? Eh, Domnule, replică săteanul, eu nu știu d-ald-astea; dumneata vorbești ca din carte" (Murgescu, 1999, pp. 12-13). Toate aceste rezistențe ilustrează dificultățile inerente, precum și volumul, intensitatea și sistematicitatea eforturilor întreprinse de naționalizatori în vederea impunerii în mentalul colectiv a identificării naționale. Crearea "sinelui național", înțeles ca acea parte a concepției de sine a individului derivată din apartenența la națiunea română, a fost, așadar, un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aflate sub vizorul investigației. Capitolul 3 Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare Faimoasa sentință postulată de K. Marx și F. Engels în Manifestul Partidului Comunist din 1848 potrivit căreia "un spectru bântuie Europa" a fost puternic afectată de distorsiunile inerente oricărei argumentații pro domo sua. Nu unul, ci două spectre bântuiau imaginarul politic al gândirii europene, naționalismul fiind cel mai tenace și potent dintre cele două. Cu greu poate cineva subestima ideea națională ca având o forță transformativă care a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1848 constituie un moment de răscruce în cristalizarea naționalismului politic românesc. După cum punctează și K. Hitchins, în toate cele trei Țări Române, revoluționarii pașoptiști și-au justificat revendicările de autonomie politică și independență națională fundamentându-le pe baza ideii "drepturile inerente ale comunității etnice la autodeterminare" (p. 285). Fragmentarea statală a Țărilor Române a făcut ca revendicările să aibă o coloratură locală, în funcție de circumstanțele zonale. Pe lângă dimensiunea sa socială, asupra căreia nu vom stărui, în principatele danubiene, revoluționarii au urmărit să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Șincai acesta este anul 86 e.n., pentru Papiu-Ilarian acesta devine 106). În Istoria Romaniloru (1853, 3 vol.), A.T. Laurian, legatarul și promotorul spiritului istoriografic al Școlii Ardelene, stabilește ceea ce poate fi numită logica latinistă a periodizării trecutului românesc. Convenționalitatea inerentă a selecției "punctelor de sprijin" care alcătuiesc osatura temporală a istoriei face ca orice sistem de mapare a trecutului să fie posibil. În aceste condiții, nu trebuie să ne mire decizia lui A.T. Laurian (1853) de a folosi sistemul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
s-a realizat doar ca o concesiune tactică, înțeleasă ca o necesitate practică în vederea atingerii idealului comunist al societății post- naționale. În formulele lor ideologice pure, naționalismul și comunismul sunt mutual exclusive, fiind fundamentate pe principii de viziune și diviziune inerent antitetice. În practica politică însă, compromisurile nu pot fi ocolite, astfel că ideologii pragmatici au fost forțați de împrejurări să împreuneze antinomiile doctrinare. Doctrina patriotismului socialist este rezultatul direct al compromisului ideologic al comunismului principial în fața presiunii exercitate de "chestiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe cotropitorii romani; iii) prin răscoalele populare împotriva stăpânirii romane, care, împreună cu rezistența generală a populației dacice asuprite va determina în cele din urmă evacuarea Daciei. Este construită astfel o adevărată tipologie a luptei de eliberare dacică, expresie a tensiunilor inerente sistemului sclavagist instaurat de romani. Tranziția de la sensul politic către o semantică exclusiv economică a noțiunii de independență este elocvent ilustrată de cazul luptei de la Posada din 1330 a lui Barasab I împotriva regelui Ungariei Robert Carol de Anjou. Dacă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
4.2. Memoria colectivă în contextul justiției tranziționale Cel de-al "treilea val de democratizare" (Huntington, 1993), prin care societăți anterior autoritare au schimbat macazul politic înspre un regim democratic, a lăsat în urma sa, pe lângă o sumedenie de alte dificultăți inerente procesului de tranziție, problema pusă de povara trecutului autocratic. Una dintre cele mai "fierbinți" întrebări ce se solicită a fi adresată în vremurile post-autoritare ridică problema modului cum ar trebui abordat și administrat trecutul dictatorial "Cum trebuie societățile [democratizate] să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
două mari branșe paradigmatice: teoriile prezenteiste, care insistă asupra fragilității trecutului și mai ales asupra ușurinței cu care ordinea socială existentă reușește să instrumentalizeze trecutul în slujba agendei politice a prezentului, respectiv teoriile conservatoriste, care afirmă opusul, și anume durabilitatea inerentă a memoriei colective, refractaritatea sa la a se lăsa manipulată de antreprenorii politici ai momentului și forța trecutului de a se impune în prezent chiar și în contra voinței actorilor contemporani. Analiza pe care am derulat-o asupra genezei culturale și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doar indirect, determinându-l pe subiect să trăiască o serie de experiențe și asigurând condiții favorabile de învățare. Divergențele apar în rândul specialiștilor în ceea ce privește interpretarea raporturilor dintre condițiile în care se desfășoară învățarea și derularea propriuzisă a acestora. Divergențele sunt inerente datorită multitudinii și diversității factorilor ,,externi”, modificabili, care se pot adăuga diferitelor dispoziții, aptitudini ,,interne” ale subiecților. În privința învățării, sursele de informație studiate prezintă multiple posibilități de abordare a gamei teoriilor învățării. Consider importantă cunoașterea acestora pentru a ne putea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
până acum, credem că este impropriu ca, la nivelul frazei, să numim „regente” propozițiile cu care stabilesc relații sintactice subiectivele, predicativele și completivele obligatorii, de vreme ce relația sintactică identificată este de interdependență. Credem că s-ar putea adopta termenul de propoziție inerentă pentru propoziția interdependentă față de subiectivă, predicativă și completivele obligatorii, în opoziție cu propoziția regentă, pentru propoziția determinată de completive facultative etc. În concluzie, s-ar putea vorbi, credem, de următoarele tipuri de relații sintactice, caracteristice pentru determinanții predicatului (sau ai
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
vechime și care înglobează câteva vetre, cum e cazul în speță. Pentru că, transpunând în unități de măsură moderne traseul Valea Herătăului până la pârâul Dimaciului, dus și întors, reprezentând cele două lungimi ale moșiei, adăugând lățimea capetelor, plus coturile și meandrele inerente unui asemenea parcurs, s-ar obține o distanță de peste 70 km și ea trebuie considerată ca o mărime rezonabilă în ceea ce privește parcurgerea de către un călăreț mergând într-o zi „din zori și până în seară” (se observă ușor aici elementul de fabulație
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
târziu, ci al unor comisii locale ad-hoc constituite și întrunite la un sediu unde se făcea înscrierea gospodăriilor, fie după vechi evidențe, fie după ceea ce membrii comisiilor cunoșteau în calitatea lor de localnici, conjunctură ce permitea și favoriza omisiunile, unele inerente condițiilor de înregistrare, altele făcute în mod deliberat și interesat. Orientându-ne atât după numele persoanelor înscrise în succesiunea timpului, cât și după ocupațiile și funcțiile menționate, apreciem că imigrarea unor străini în aceste sate a fost deosebit de slabă. Găsim
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o vreme la Torcești după ultimul război. Îi dăm cuvântul. „Este foarte greu să caracterizezi un om ca Vasile Teleoacă - își începe prietenul său mărturisirea - din cauza multelor sale însușiri; cu atât mai greu este pentru mine, întrucât intervine și subiectivismul, inerent unui prieten ce i-am fost în tot cursul scurtei sale vieți... S-a născut în anul 1906, în satul Salcea, comuna Umbrărești, județul Tecuci. Tatăl său, Gheorghe, și mama sa, Maria (verișoară cu poetul Ștefan Petică de la Bucești) erau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Capitolul 1 Dispoziții generale 1.1. Prezentele norme tehnice reglementează o metodologie unitară de determinare a scăderilor în greutate, ca fenomene inerente ce au loc în timpul păstrării semințelor de consum. 1.2. În sensul prezentelor norme tehnice, termenii și expresiile menționate mai jos sunt definite astfel: a) scăzăminte - scăderi în greutate ale semințelor de consum, ca urmare a reducerii umidității și conținutului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150577_a_151906]
-
implicit, fără a se opera în stocul scriptic existent. În acest caz scăzămintele și perisabilitățile se acordă la sfârșitul perioadei de gestiune, pentru toată durata acesteia. 1.4. În activitatea specifică depozitarii semințelor de consum se produc scăderi în greutate inerente, din următoarele cauze: - reducerea conținutului de impurități și/sau corpuri străine; - reducerea umidității; - depozitare; - manipulare; - transport; - respirație. 1.4.1. Cauzele care produc scăderile în greutate la semințele de consum se împart, după modul de determinare, în scăzăminte și perisabilități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150577_a_151906]
-
f) substanță activă - o substanță sau un microorganism, inclusiv un virus sau o ciupercă (fung), care are o acțiune generală sau specifică asupra sau împotriva organismelor dăunătoare; ... g) substanță potențial periculoasă - orice substanță, alta decât substanță activă, care are capacitatea inerentă de a cauza efecte adverse oamenilor, animalelor sau mediului și care este prezentă sau poate apărea într-un produs biocid, într-o concentrație suficientă, pentru a cauza astfel de efecte. O astfel de substanță, daca nu există alte motive de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219051_a_220380]
-
a riscurilor de corupție prioritatea de intervenție. Articolul 26 Pe baza priorității de intervenție, în ordinea valorii nivelului de expunere, membrii Grupului clasifică și ordonează riscurile de corupție în următoarele categorii: a) riscuri minore, care pot fi considerate tolerabile și inerente activităților structurii MAI, față de care nu este necesară adoptarea unor măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente; ... b) riscuri moderate, care pot fi monitorizate sau controlate, prin creșterea eficacității măsurilor existente sau, după caz, prin adoptarea unor măsuri suplimentare de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252597_a_253926]