5,780 matches
-
plimb într-o colonie de fantasme. M-am apropiat de gard. Apa era foarte calmă, de un albastru profund. Am privit în depărtare, la orizont, spaima mării în întuneric. Tata murise, se dusese pentru totdeauna. Căzuse pe stradă din cauza unui infarct. Iar eu nu mai eram un fiu. Cu costumul de in deschis la culoare și fața întunecată, eram și eu acum o fantasmă. M-am întors la petrecere. Îi pândeam, dincolo de cortina acelei grădini spectrale, pe prietenii mei. Ne cunoșteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
și apoi umărul. Îmi vâr cotul sub pernă să mă ridic puțin și o lovesc cu piciorul. Ea se întoarce în întuneric. — Ce ai? Are vocea obosită, dar îngăduitoare. Nu-mi mai simt brațul, mă tem să nu fac un infarct. Îi iau mâna, i-o strâng. E îmbrăcată cu cămașa de mătase cu bretelele lucitoare ca niște funde subțiri. Stă pe o parte, cu sânii ușor strânși unul într-altul, mă apropii de ea. Mă îngrop în parfumul ei. Dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Manlio. Trebuie să cobor. Avionul ăsta va cădea, trebuie să cobor, nu vreau să crăp alături de Manlio cu o cană de pipi-cafea în mână. Mă simt rău, transpir, inima îmi torturează pieptul, nu-mi simt brațul. Nu, voi muri de infarct, în picioare în w.c.-ul metalic care dansează, cu pachetul de șervețele detergente plutind în chiuvetă. Mă ridic. — Unde te duci? — Cobor. — Ce naiba zici? — Au închis ușa, avionul s-a pus în mișcare. Stewardesa mă oprește: — Scuzați-mă, domnule, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
înfiorător, fata în uniformă cu părul blond strâns la spate și un năsuc inofensiv se retrage și intră în cabina comandantului. Intru și eu. Doi bărbați în cămăși albe cu mâneci scurte se întorc spre mine. — Sunt medic, am un infarct, deschideți ușa. Scara se apropie de avion, se deschide ușa. Aer, în sfârșit aer, dau buzna pe scări. Manlio mă urmează. Stewardesa îl cheamă: — Ce faceți, coborâți și dumneavoastră? Manlio ridică brațele în vântul care îi smulge haina: — Sunt un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Nu cumva ai febră? Or fi pus ăștia ceva În țuică? Sandu dă din mână. N-am febră, am draci pe socră-miu... Păi n-a murit socră-tu acu’ cinci ani după votare, de ziseși tu că a fost vorba despre infarct electoral și politic? Nu merserăm noi la Înmormântare, nu gustarăm o măslină și-o colivă la pomană? La șase săptămâni te-ai Îmbătat, ziceai că tare mult l-ai iubit, mai ales după ce tea decorat Într-o noapte cu Steaua
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Într-o dimineață însorită, într-o primăvară strălucitoare, când uităm o clipă mutrele păzitorilor și murdăria străzilor și a sufletelor și ridicăm privirile spre cerul aurit și pustiu. În sfârșit, senini, fericiți, desprinși de panica micii noastre celule. Atunci, pac, infarctul, surpriza! Fracțiunea asasină, tangenta finală, mântuirea. Noaptea creatoare. Acțiunea va porni, va porni, în sfârșit! O acțiune foarte ambiguă, acțiunea PRIMĂVARA. Adierea nopții îl încercui, dintr-odată. Își aminti brusc de Toma, Urmăritorul. Bieții informatori nu sunt nici măcar slugile diavolului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
miercuri, o oră pentru încercări telefonice. După-amiaza, seara, dimineața, la prânz, cum se nimerea, operația trebuia făcută, negreșit. De 60, de 90, de 100 de ori se învârtea discul telefonului, după cum Tolea era grăbit sau lenevit, ca o broască după infarct, sau vesel sticlete, să tot țopăi. Privirea pe cadranul ceasului: o oră, fix! Nici o secundă în plus. Nu răspundea nimeni, dar Tolea nu renunța. Adresa era una singură, luată de la Asociația Exemplară, verificată apoi în cartea de abonați telefonici. Numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ori montează piese cu draci, să se ducă ...Dracului! Îmi spunea cineva că În unele teatre s-a introdus suflerul...electronic (prompterul). Dar trebuie o mizanscenă specială, cred...Și dacă se defectează? Păi așa, și cel tradițional poate face un infarct, nu?!... G.Banu spune că el e criticul afirmatic, că nu-și pierde vremea discutînd despre spectacole proaste. Sigur, e o poziție comodă, dar poate și... lașă. Căci un critic de notorietate internațională, precum compatriotul nostru, mi se pare că
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
entuziaști numele lui Băcănel. Erau pensionarii de la Casa lor de Ajutor Reciproc, mobilizați și instruiți de pictorul Condrat Focan, vicepreședintele Casei, în funcție încă înainte de triumful Revoluției de la Județeană. Președintele Casei, Timotei Pancovici, fost director al Direcției Financiare, suferise un infarct chiar în dimineața când se declanșase revoluția. Pancovici urmărise la televizor fuga Ceaușeștilor de pe acoperișul Comitetului Cental, năvala mulțimii revoluționare în clădire, ascultase uimit vacarmul revoluției și începuse să tremure, să transpire și să-l ruineze o diaree groaznică. Recunoscuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
lui Brandaburlea Macatist-Claxon, cândva șoferul lui Goncea, la miliție -, goliseră toate buzunarele pasagerilor din mașină. Pe D.M.M. îl lăsaseră fără bani, fără cheile agenției CEC și fără prospectul biroului de voiaj care organiza excursiile în Portugalia. Șocat de întâmplare, făcuse infarct în trenul care îl aducea dezorientat de nenoroc acasă. Omul de la ghișeu o văzu pe doamna aceea cum se chinuia să redacteze un anunț, cum nu reușea și tot arunca formularele mototolite. Stricase mai bine de o duzină. - Pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
fost înecat, întâmplări despre care eu, nea Costică frizerul, asemenea prietenului meu, Șepcarul, de la prăvălia de vizavi, auziserăm de-a lungul existenței noastre serbede, întreruptă din când în când de moarte, așa cum tata lui Grasu, în timp ce înălța zmeul, a făcut infarct și, ignorând gravitația, s-a ridicat la cer, iar când Dumnezeu i-a întins o mână, datorită diferenței de fus orar, tata lui Grasu trecu pe lângă Creator, într-altă veșnicie, cu degetele încleștate pe sfoara zmeului, care pentru prima dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
publicul țintă cu ochii pe ea. Simplul gând mă și face să mă cutremur. OK. N-am să las să se Întâmple una ca asta. Dacă se Întâmplă ceva, am să distrag atenția publicului. Am să mă fac că am infarct. Da. Am să mă prăbușesc pe jos și toată lumea se va uita la mine câteva secunde, dar spectacolul va continua, pentru că, nu-i așa, suntem englezi, și, În clipa În care publicul Își va Îndrepta din nou atenția asupra scenei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Nici tu n-ai ieșit dintr-un jug franțuzesc cu susu-n jos! HAHAHAHAHAHAHAHAHAHA! Betty se plimba prin cameră, dând câte-o mână de ajutor și făcând tot felul de sugestii. î— E destul unt, Mike. Doar nu vrei să faci infarct! ... Nu, Fergus, îmi pare rău. Va trebui să folosești un cuptor normal. Pompierii nu ne dau voie să folosim două cărămizi așezate pe-o coastă de deal. îmi pare rău dacă n-o să mai fie la fel de autentic... Nu, Fergus, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Trebuie să știu. Se cunoaște că ceva nu merge ca lumea și sunt îngrijorată să nu pățească ceva. E un om bun dar se consumă foarte mult. Ține în el atunci când are necazuri și mă tem să nu facă un infarct. Are proble me cu inima. Atunci mai bine i-ai spune să stea departe de pălinca aceea. Crezi că nu i-am spus? Nu-i un băutor, din punctul acesta de vedere poți fi liniștit, nu se îmbată niciodată. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
criptă. Din stradă, puteam să-l văd pe dom’ profesor singur la masa lui, supărat pe toată lumea, înjurând amical și fără drept la replică: Măi ticălosule, iar bei, nu te mai faci bine? În unsprezece ani, de când a suferit primul infarct, pe dom’ profesor nu l-a mai supărat inima, el spune că vasodilatatorul dintr-un pahar respectabil ajută; dacă ar fi să mă iau după tovarășul de aseară, nu poate să-i plesnească inima, fiindcă n-are. Ăsta, domnule, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
fel de băieți și trebuie să recunosc că mă încerca o anume teamă că voi fi comparat, studiat și catalogat ca fiind necorespunzător pentru gusturile ei. Dacă aș fi fost mai în vârstă, cu siguranță m-ar fi păscut un infarct, fiindcă tremuram tot și vena de la gât îmi bătea un ritm alert până în amigdale. Începuse să mă mângâie peste tot și se împingea în mine într-un fel anume care mă scotea din minți. N-o să mă credeți când o să
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
am întrebat eu. Ne aflam în sala de recreație, o cocină umedă de la etajul unu. Era ca un fel de cafe-bar din anii șaizeci, lăsat în paragină, fără ferestre, cu un tub de neon al cărui tremur te ducea la infarct. La fiecare câteva minute mă duceam la tejghea și îi mai aduceam lui Alec o cafea sau o ciocolată. Mânca și bea repede, atât cât putea, și fără plăcere. — Ascultă. Se spune „Lumina se stinge la nouă“. Se spune „O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
sănătos. Am plecat în vacanță imediat după aceea. În iulie a făcut o criză de inimă... A venit să-l ia ambulanța. Sergiu zicea: „Nu urc pe targă, pentru că infirmierii sunt în stare să mă răstoarne.“ A plecat singur, după infarct, îți închipui. Este o bună bucată de drum de la casă până la poartă. S-a urcat în ambulanță, eu, în spate cu mașina. S-a stins la spital. Mormântul lui e în cimitirul din Puiseaux. Acolo vreau să fiu și eu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
Vasile, ai Încurcat-o“, părea că ar zice privirile lor. Tovarășul Rogoz rămăsese cu gura căscată, cu ochii holbați și cu mâna dreaptă pe piept, cred că avusese intenția să se scarpine, dar acum ai fi zis că arată presimțirea infarctului. Vasile citise privind-o insistent pe Ionela, care se uita la el cu ochii În lacrimi, cu o recunoștință mai mult decât vizibilă. Știa că pentru ea scrisese Vasile proza asta, că ea Îi inspirase elucubrațiile pe care le auzise
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
cadru universitar, După o tembelă și o nedreaptă legiuire, La pensie nu-i nici o deosebire. Divertisment parlamentar Pe marele ecran ce a fost instalat În al Parlamentului palat, Imaginile șocante pot avea un nefericit impact, Reprezentând un potențial pericol de infarct. Școala și viața Unii elevi ce-n școală-au excelat, În profesie și-n viață-au eșuat. Absolvenții ar avea o altă performanță, Dacă școala și viața ar fi în concordanță Ratări la poartă și în viață Dacă ratările survin
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
i-ar fi trebuit. În special,în rândurile avocățimii. Și, tot din asta, i s-a și tras. O vânzare de influiență l-a condus la al o sutălea dosar penal. Când a aflat, s-a speriat. Și a făcut infarct. L-au suit în ambulanță. Pe drum, către spital, i-a survenit, ce a intrat, de îndată, în gura lumii. O sintagmă. Atât. A murit Canibalul. Ierte-l cel de sus. Ierte-l! TAXA DE NEPUTIRINȚĂ Puternic infestat de isteria
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
avusese în tinerețe, nu mai rămăsese însărcinată) a dat naștere la o fetiță, bucurie pentru toată familia, în special pentru fata lui Alexandru, că mai are o surioară. Gheorghe a murit la un an după ce a născut Frusina: a făcut infarct într-o vară când era la muncă, pe câmp. Inima i-a cedat la cât fusese solicitată în toți anii în care a muncit singur, timp în care a avut-o doar pe Frusina lângă el și a întâmpinat atâtea
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
căpătîiul mamei sale. Pierric, ghemuit Într-un colț, Își strîngea spasmodic la piept grămada de cîrpe, ținînd totodată strîns mîna mică a Mariei În laba lui uriașă. Medicul lăsă să cadă banda, care alunecă pe jos ondulîndu-se. - Pare a fi infarct, spuse el, laconic. - O spuneți ca și cum nu ați fi sigur, sublinie Lucas, venind mai În față. - Am vorbit cu cardiologul ei la telefon. Ultimele analize nu prezentau nimic anormal, În afară de o ușoară slăbiciune coronariană. Îi adresă o privire cercetătoare pacientei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
era vorba, Gulie. Fiul adoptiv al Bătrînului a trecut de partea gloatei de manifestanți, halal de Colonel că n a putut să-și țină în frîu mînzișorul, Delfinașule, și a uitat destul de repede că boșorogul a fost în pragul unui infarct cînd uitîndu-se la televizor în timpul evenimentelor l-a zărit în mijlocul grupului de revoluționari care luau pe rînd cuvîntul adresîndu-se națiunii în fraze care nu aveau nici o noimă. Așa-i plăcea s-o vadă, Tîrnăcop, aburind, curată și proaspătă, poți fi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
a dezamăgit toată lumea, Piticul, că a avut încredere în niște lingăi, complotiștii, că l-au împușcat prea repede, revoluționarii, că au trădat adevăratul spirit al revoltei și s-au lipit fiecare la diverse grupuri de interese, Bătrînul, că a făcut infarct în scaunul său chiar în toiul evenimentelor, cînd avea mai mare nevoie de el. — Mare Don Juan, zice Curistul zîmbind pe sub mustață. gîndindu-se că printr-o femeie se ajunge întotdeauna cel mai ușor la sufletul unui bărbat. Și fiecare în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]