7,824 matches
-
ca o fundamentală ezitare în fața chestiunii ospitalității, care ia la el forme complexe, contradictorii și angoasate. El însuși evoca în ceea ce-l privește o neospitalitate funciară, primirea dificilă a celuilalt, întotdeauna suspectat de extindere, de invadare, de intruziune într-o intimitate apărată cu strășnicie. "Din totdeauna mi-a fost greu, sau cel puțin, găsesc neliniștitor să primesc în camera mea un străin sau chiar un prieten [...]. Nu aș putea să depășesc decât cu mare greu, aproape cu durere, dificultatea de a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la el este acasă la alții și Kafka trăiește aceasta în modalitatea ospitalității, aceea a unui oaspete, adică în calitate de vizitator pasager, care, chiar dacă rămâne la o vârstă avansată în spațiul familial, nu este totuși acasă la el, nu are această intimitate dorită de sine cu sine, fără încetare perturbată de prezența celuilalt. Kafka a spus că el este oaspetele limbii germane; aceasta înseamnă mai multe lucruri în același timp, și mai ales relația lui ambiguă și privilegiată cu germana. Să fii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
că m-am mirat că apartamentul mai rezistă"507. Dar camera este traversată, traversată de către mamă ("mama începu să-și târșîie papucii în vestibul"), fără a mai pune la socoteală faptul că încăperea lui nu este un loc de veritabilă intimitate, că aceasta este mereu violată, după cum atestă citirea unei scrisori de către mamă în absența lui Kafka 508. făcută probabil cu "indiscreția proprie dragostei", dar o asemenea indiscreție îi interzice lui Franz să fie el însuși 509. "A room for one
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o lumină aproape magică și mistică). Dar deschiderea se preschimbă imediat în dispozitiv de persecuție. Viața în comun este supusă voaierismului celorlalți și fereastra dublează faptul de a fi continuu observat. Ea permite intruziunea privirii celuilalt care se introduce în intimitate. Voierismul este materializat de instrumentul optic numit lornietă fie în Dispărutul fie în: "Eram în picioare în balconul camerei mele"519. În acest joc a vedea/a fi văzut, observatorul este imediat observat 520. Loc al unei posibile evadări, ea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care se zbat să se dezlipească de pe hârtia de muște încât sunt gata să-și smulgă labele". Zadarnic exercițiu de automutilare care nu permite nici o eliberare a încleioșatului. Poziția de oaspete face parte din aceste constelații familiare în care exiguitatea, intimitatea pervertită ar trebui totuși să incite la fugă. Aceasta devine sensibilă în virtualitatea sa, de către un ultim element al casei: scara. Scara este un instrument de o mobilitate paradoxală. Ea permite schimbarea de loc, dar progresia sporește imobilitatea, fiindcă ea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de neîncredere. Ambiguitatea și ambivalența caracterizează relațiile oaspetelui cu indigenii și dificila și instabila relație care se instaurează între călători și ei. Acest sat necunoscut, în alteritatea sa stranie, trezește sentimente familiare. Dorința de ospitalitate dă naștere unei reverii de intimitate care totuși nu este acceptată fără mari reticențe. S-a subliniat adeseori calmul idilic al scenei care începe astfel: Într-o zi de vară, către seară, am ajuns într-un sat în care nu mai fusesem niciodată". Drumurile sunt largi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a arătat multă încredere". Nu prea vedem cum s-ar fi putut manifesta această încredere; în schimb, faptul că necunoscutul merge să doarmă cu copii în pod ar putea trece nu numai ca o dovadă de încredere dar și de intimitate. Și aceasta pentru că ospitalitatea ca manifestare a încrederii este dorită nu numai ca simplă primire a călătorului dar și ca ceva care privește "îndeaproape" existența naratorului. Desigur că este aici în joc integrarea în familia însăși și că cercul familial
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
că “în mine s-a produs o mare schimbare”, „azi știu bine că e destul să ai o odăiță și în ea poți fi atât de fericit” și, vai, „viața nu e așa cum ne-o dorim”. Iată un pasaj despre „intimitatea” în timp de război, „dragoste”/poftă combinată cu „puterea”, ambele pe măsura vremurilor în care are loc acțiunea: „Odaia noastră era nelocuită, dar aveam totuși o mulțime de stăpâni. Noi eram chiriașii tuturor. Lângă noi era o rusoaică blondă, destul de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
față de Dumnezeu și de sfinți, iar pe de altă parte creează omului mediul prielnic, dispoziția și posibilitatea primirii harului dumnezeiesc, cu toate consecințele care decurg de aici: binefaceri sufletești și trupești, sfințirea vieții. Sentimentul de respect pentru Dumnezeu, cultivat în intimitatea sufletului prin evlavie, virtuți morale, contemplație etc., se numeste cult intern. Cultul este însă complet atunci când cultul intern se concretizează în forme văzute, în acte rituale (cult extern), adică atunci când în actul și în trăirea relației cu Dumnezeu este angajată
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
primire de un gard viu de soldați care loveau cum puteau și pe Întuneric ne-au urcat În tren”49. Din cauza Întunericului și a distanțelor reduse Între trenurile care staționau În gară totul s-a făcut din apropiere, aproape În intimitate. Astfel, evreii care n-au făcut față ritmului au fost Împușcați de aproape și, În general, cu pistoale. Nici un român sau german n-a fost rănit de gloanțe, În ciuda Întunericului, ceea ce constituie o dovadă a planificării și organizării acțiunii. „Soldați
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
v-ați început cuvântul dinaintea recitalului de poezie 1, recunosc, m-ați speriat puțin. Dar, imediat, am uitat de "hala" în care ne aflam 2, am uitat de acest spațiu imens, cam nepotrivit poeziei, pentru că ați reușit să creați o intimitate cu publicul, și mai ales o apropiere de versul, de ideile lui Grigore Vieru. Dorel Vișan Este, într-adevăr, o stare specială. Organizatorii, cei care se ocupă de artiști, le găsesc mereu spații "haioase". În loc să găsească spațiile acolo unde omul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
derizoriu, Clea își găsește refugiul în droguri, iar Ela în alcool. Dacă Clea, ajunsă la spital în comă, le întroduce pe asistenta medicală, ce comunică situația sa, și pe bunica din partea tatălui, ce se bucură astfel de un moment de intimitate alături de nepoata sa, mamei îi revine atribuția de a se ocupa de aspecte ce țin de formalitate, și anume, conferințe de presă, recepții, dar și consilierea angajaților, mai exact a manichiuristei Bela, ce asigură amplificarea fluxului emoțional, dar și trecerea
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
este asimilat de Jacques Derrida cu actul poetic, greu de sesizat datorită multitudinii de sensuri care îl situează dincolo de ordinea "zilei, vizibilului și memoriei". Ospitalitatea poetică depășește situarea dihotomică, elementele sale (sine-alteritate) coexistând într-o relație subtil interșanjabilă. Apropierea presupune intimitatea, dar și ura, familiarul presupune și frica, iar străinul poate fi și inamicul care trece pragul casei. Interpretată ca un construct social și lingvistic, la Derrida ospitalitatea are un caracter arbitrar, convențional și non-referențial. Tema liminalității se regăsește în ipostazele
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Fii CONSECVENT! Dacă spui NU fii sigur că ai un motiv bi ne întemeiat! NU-ȚI COMPARA copilăria ta cu a copilului tău! (când eram eu copil făceam...) Procură SUPORT EMOȚIONAL pentru scopurile copilului tău! ASCULTĂ copilul tău! RESPECTĂ-I INTIMITATEA și spațiul personal! ÎNVAȚĂ-L pe copilul tău să aibă RESPECT pentru ceilalți! ADMITE când faci GREȘELI! Fă-ți timp SĂ TE JOCI cu copilul tău! Nu fă sarcini în locul copilului tău! Împuternicește-l, lăsându-l să-și DEZVOLTE AUTONOMIA
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
noi cercetări, există confruntări în unele cazuri, în alte cazuri nu există și se pronunță până la urmă divorțul sau, dimpotrivă, se pronunță pedepse. Cătălin Avramescu: Apare în ceea ce spui această prezență a opiniei publice. Este familia o unitate cumva a intimității, Cristina, în această perioadă? Pentru că, din câte înțeleg, ea nu prea este acel mic castel în care zona personală, din jurul fiecăruia dintre noi, este protejată. Vecinii se uită, ei știu tot ce se întâmplă în familie, la urma urmei, mi
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
în patrimoniul unor norocoși românași, nu m-a dus mintea că tot în acele ore de descărcare se năruia ultima speranță de a mângâia volanul ei, de a coborî lubric mâna pe schimbătorul de viteze, într-un gest de cutezătoare intimitate. încăpățânându-mă să ridic cât mai târziu banii de la CEC, am cumpărat cu ei nu un apartament cu trei camere confort unu, ci o zgardă cu lungimi variabile de lesă pentru fidelul meu companion Tommy, reeditând destinul lui Dănilă Prepeleac
LĂSTUN, LOGAN, LAMBORGHINI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12553_a_13878]
-
Elvira Sorohan A numi orice jurnal personal drept operă intimă e o eroare mecanică, ușor demontabilă. în înțelesul cel mai larg, o astfel de operă e intimă doar în momentul strict al notării. Atunci și nici atunci. O intimitate în doi, tu cu hârtia, durează până la publicare. Și este astfel pentru că o asemenea scriere e subiectivă ca impresie, dar gândită spre a fi aruncată în lume, ea interesează obiectiv. Impresia însăși e provocată de o realitate exterioară cunoscută și
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
cotidianului, eu care nu se poate asuma pe sine prin expulzarea factorilor de ordin ontologic ce-l califică. Deoarece actul creator nu e numai limitare, renunțare, abstragere mai mult ori mai puțin artificioasă, ci și creștere, sporire a propriei sale intimități organice. Un eu pus sub clopotul unei mașini pneumatice nu e decît o sublimă extravaganță! După refluxul ,impurităților" existențial-morale, urmează ineluctabilul lor flux. , Conținutul", de care creația literară nu s-ar putea lipsi, căci altminteri s-ar reduce la acrobația
O antologie a lui Marin Mincu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12581_a_13906]
-
este locul geometric al interiorității, iar orizontala, suprafața, cel al exteriorității. Precizează în continuare Mihai Șora: , Evident, soră bună cu exterioritatea fiind, orizontala e și locul unei oricînd posibile disipări; după cum fiind omoloagă razei Ťnondimensionaleť, verticala e locul privilegiat al intimității și al continuei disponibilități de a prelua din plin impulsul de a-fi-plenar, adică de a fi pe măsura întocmai a propriei putințe, îndreptățită a-i pretinde titularului ei s-o aducă în întregime la lumină..." (pp. 56-57). În această viziune
Filozofie și civism by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11381_a_12706]
-
din lucrarea inedită Contribuții la o istorie a teatrului românesc. Teatrul românesc din Bucovina, 1855-1913, încredințată la Gura Humorului de autor, istoricul Teodor Bălan, muzeografului George Franga. Reproduce dialogul cu pictorița și graficiana Otilia Michail Oteteleșeanu, despre I. L. Caragiale în intimitate, și amintirile de la 93 de ani ale actorului N. Neamțu-Ottonel, prezent la evenimentele teatrului din Cluj, din primele luni după Unire. Include pentru valorile umane conținute, întâlnirea cu actorul Valeriu Valentineanu, la 90 de ani. Aceste ultime trei întâlniri sunt
Din istoria Teatrului Național by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13661_a_14986]
-
asupra creației românești, definită aici prin podul de la Cernavodă și prin lucrarea inginerului Saligny. Capitolul Corespondența publică acele scrisori care nu au mai fost făcute cunoscute. Ele vin din partea lui Iosif Vulcan. Deși ne-am fi așteptat la mai multă intimitate, scrisorile nu fac decât să amplifice preocuparea de totdeauna a redactorului revistelor "Familia și "Umoristul, cât și a membrului Academiei Române. În toate cazurile, editorul, regretatul Lucian Drimba, verifică apariția revistelor, este atent la evidența publicării corespondenței, corectând și completând numele
Un entuziast: Iosif Vulcan by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13744_a_15069]
-
catarg cu pînză dalbă din chiar izmana sării" (Cristofor către Columb). Dar poezia face parte, vrînd-nevrînd din sfera mitului, chiar dacă ridiculizat, negat, redus la particulele ce provin din sfărîmarea sa. Drept care poetul înalță, pe ruinele miturilor dezafectate, altele, izvorîte din intimitatea crizei sale, ipostaze spontane ale crizei în cauză ce încearcă a se legitima prin imagini obsedante: "Fără să-l vedem/ fără să-i pese de noi/ el a jupuit/ dintr-o singură mișcare/ statuia/ la poalele căreia/ claca noastră se
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
El își construiește propria imagine - o imagine polimorfă - exclusiv din cuvinte și exclusiv pentru uzul celorlalți. Urcat pe piscurile fantasmagoriei, se declară autor al tuturor operelor literare la modă, atribuindu-și concomitent o excepțională carieră în serviciul țarului, sugerînd o intimitate cu suveranul și pretinzînd că are o trenă de... treizeci și cinci de mii de civili aflați în căutarea lui! Demonia lui Hlestakov constă în nelimitarea reprezentării eului său bicisnic, care poate fi gîndit în parametrii uzurpării metafizice, dostoievskiene: Unde ar fi
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
valențe plastice demne de pensula unui Theodor Pallady: "Aceluiași Pallady, inepuizabil curios de figurile întîlnite în restaurantele unde prînzea și care a lăsat o imensă suită de portrete caustice astfel surprinse în creion, îi seamănă Bacovia și cînd schițează, cu intimitate dar și cu un incomparabil humor acid, scena întîlnirii cu un amic". În situare istorică, compunerile în proză ale lui Bacovia rămîn "de o mare eficacitate, nu inferioară prozei unui Dimitrie Anghel, de exemplu, și nici aceleia a unui Ion
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
iar Agathei Grigorescu, cînd o cere de soție, îi oferă "un pachet de șocolată și două rulouri de bomboane". Dansează, cîntă la vioară, îi place să observe strada, "rezemat de barele cheiului (Dîmboviței), ca odinioară Verlaine pe cheiurile Senei". Însă intimitatea elaborării lirice e străină de orice poză, inconfortabilă, ruptă de lume: "poetul scria pe genunchi, cu un mic creion, doar pentru transcriere acordîndu-și folosirea mesei. Nu-i plăcea să fie surprins în timp ce scria, își acoperea îndată cu palma creionul și
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]