5,496 matches
-
Prin urmare, primele două nivele joacă un rol secundar, de mijloace, În raport cu cel de-al treilea, ce are rol de scop. Mai mult, modalitățile specifice activității guvernamentale actuale de a implementa programele de politici publice au un caracter contingent. Caracteristicile intrinseci activității guvernamentale, precum centralizarea, structura ierarhică sau autoritatea legală, definesc doar un tip de activitate ce poate avea ca rezultat Îmbunătățirea vieții cetățenilor. Activitatea guvernamentală actuală nu numai că reprezintă doar o posibilă formă de abordare și rezolvare a problemelor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
comunității. Proprietatea de divizibilitate a unui bun b este și ea o proprietate relativă la potențialii beneficiari ai acestuia. În lumea noastră, bunurile sunt rare și, de asemenea, necesită efort pentru a fi produse sau folosite. Putem vorbi despre divizibilitatea intrinsecă a unui bun, adică despre gradul natural de divizibilitate pe care acesta Îl are. Astfel, lumina solară sau un far maritim sunt bunuri În mod natural non-divizibile, numărul potențialilor beneficiari simultani ai acestora fiind, practic, nelimitat. La polul opus, regăsim
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de succes sunt cei care Întrunesc caracteristicile agentului rațional egoist. Cei ce nu vor reuși să concretizeze oportunități pe piață vor falimenta sub presiunea selectivă a competiției. Diferența față de cazul agenților publici constă În faptul că mecanismul de selecție este intrinsec dinamicii de interacțiune specifică pieței. Totuși, tocmai această caracteristică structurală ne arată În mod clar că furnizarea de bunuri și servicii publice nu va face niciodată parte din motivația antreprenorilor privați de succes. Singura situație În care piața ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Deși Killingsworth (2002) a pus o Întrebare decentă („Sunt taxele informale doar un alt fel de plăți neoficiale?”), s-a implicat mai degrabă Într-o dezbatere Întortocheată, lipsită de un rezultat unic. Se pare că nu există o valoare analitică intrinsecă a distincției dintre taxe „neoficiale” și „informale”. Recent, Ensor (2004) a luat În considerare plățile informale din domeniul sănătății, concentrându-și analiza pe prestatorul de servicii medicale și relațiile sale cu pacienții. Din momentul apariției plăților informale, se disting trei
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
discuția în secții a oportunității și considerațiilor politice ale legii", replica, în primul rând, că, dat fiind că legea este o măsură generală, impusă de necesitățile permanente ale națiunii, dar variabile după timp și împrejurări, oportunitatea legii reprezintă o condiție intrinsecă, atât a eficacității, cât și a validității ei. Colaboratorul Consiliului Legislativ la care ne-am referit mai adăuga că, tot atât de indispensabil tehnicii legislative, ca și elementul de oportunitate, este și acela de politică. El preciza că, dacă termenului de politică
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acesteia pentru motive de neconstituționalitate la Curtea Constituțională, după caz, împlinirea celor 5 zile, respectiv 2 zile. Subiecții interesați de sesizarea Curții Constituționale cu privire la o lege adoptată de Parlament, înainte de promulgarea acesteia, pot solicita instanței de contencios constituțional verificarea constituționalității intrinseci sau extrinseci a legii respective. Sesizarea Curții Constituționale poate fi făcută în mod direct sau indirect. Astfel, Președintele României, președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul sau Avocatul Poporului se adresează direct Curții Constituționale pentru a solicita exercitarea controlului privitor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Elveția, Italia, Olanda), astfel încât un regim de drept convențional nu s-ar hazarda la a consacra dualismul dreptului privat pentru că s-ar expune la reticența apriorică a statelor de common law, compromițându-și astfel vocația la universalitate ce-i este intrinsecă. De altfel, unele texte convenționale menționează expres lipsa de relevanță a caracterului civil sau comercial al părților sau contractului pentru aplicarea regimului stabilit de ele33. Totodată, câtă vreme Convenția nu exclude expres de la incidența sa contractele de vânzare internațională încheiată
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
caracterul lor de angajament irevocabil. În practica statelor, apare ca neobișnuit cazul tratatelor în care nu se prevede durata lor de valabilitate (cazul tratatelor perpetue ridică probleme în ceea ce privește modul lor de încetare pe calea denunțării, recurgându-se la criteriul naturii intrinsec temporare); aceeași concepție o regăsim și în Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, care însă statuează asupra dreptului statului membru de a se retrage din Uniunea Europeană. Ca și în orice alt caz de exprimare a consimțământului de a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
administrația publică. Referitor la conceptul de "împărțire administrativă a teritoriului" sau de "reîmpărțire" a acestuia, întâlnită în unele lucrări de specialitate, îl considerăm inadecvat. Unitățile administrativ-teritoriale create de stat nu se "împart" și nu se "reîmpart"; ele rămân părți componente, intrinseci ale teritoriului național, unitar, indivizibil și inalienabil, astfel cum îl caracterizează dispozițiile Legii fundamentale a statului. Ca atare, această noțiune este de neacceptat, atât în formă, cât și în conținut, utilizarea ei fiind lipsită de rigoare științifică și, desigur, și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mai bune consecințe” poate fi înțeleas] că maximizare a pl]cerii în detrimentul durerii; și alte teorii susțin c] trebuie s] facem ceea ce genereaz] cele mai bune consecințe, dar resping ideea utilitarist] clasic] conform c]reia pl]cerea este singurul bun intrinsec, iar durerea singurul r]u intrinsec. Acest articol clarific] distincția între astfel de teorii consecințialiste și rivalele lor, argumentând c] abordarea consecințialist] este mai conving]toare. Utilitatea și binele ROBERT E. GOODIN Ce lucruri sunt bune în sine? Este evident
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
că maximizare a pl]cerii în detrimentul durerii; și alte teorii susțin c] trebuie s] facem ceea ce genereaz] cele mai bune consecințe, dar resping ideea utilitarist] clasic] conform c]reia pl]cerea este singurul bun intrinsec, iar durerea singurul r]u intrinsec. Acest articol clarific] distincția între astfel de teorii consecințialiste și rivalele lor, argumentând c] abordarea consecințialist] este mai conving]toare. Utilitatea și binele ROBERT E. GOODIN Ce lucruri sunt bune în sine? Este evident c] teoriile consecințialiste au nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
că ritual, cu un conținut variat. Cu alte cuvinte, obligația derivat] dintr-o valoare, cum ar fi, supraviețuirea rasei, devine valoare în sine (de exemplu, sacrificiul), indiferent de ceea ce se ofer] în acțiune. Ritul ajunge s] posede o valoare moral] intrinsec]. În același timp ins], isi asum] o putere proprie, iar oamenii sunt dispuși s] oficieze rituri și ritualuri în scopuri egoiste. Un anumit grup poate pretinde c] este îndrept]țiț și, prin urmare, poate considera c] deține un avantaj asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este plasat] a patra și este scopul cel mai greu de atins în schema celor patru sfârșituri deontologice ale purusharthas, adic] „lucruri c]utate de ființele umane”. Purushartha (scopuri umane). Potrivit credinței hinduse, exist] patru c]ut]ri cu valoare intrinsec] pe parcursul vieții, si anume: artha, interesele materiale; kama, pl]cerea și împlinirea afectiv]; dharma, din nou, obligațiile sociale și individuale; și moksha, eliberarea. Fiecare poate sau nu s] vin] în continuarea celorlalte, deși un scop poate avea o valoare instrumental
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
gravitatea nerespect]rii jur]mintelor, dar asemenea considerații prudente și utilitare sunt mai degrab] raționaliz]ri expeditive decât justific]rile lor. S-a pretins, oarecum în contradictoriu, de c]tre unii scriitori moderni c] virtuțile de genul ahimsa au valoare intrinsec] și c] justificarea lor rezid] în aceea c] deriv], nu din fapte obiective (precum: „viață este prețioas]”), ci dintr-o experient] evident] prin sine ins]și. Ceea ce este „drept” este în armonie cu aceast] experient]. Ahimsa, în exemplul lor, este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la istorioare, paradoxuri, parabole și exerciții meditative numite koans pentru a șocă mintea subjugat] de convenționalismul regulilor și al practicilor. Aceast] perspectiv] se dovedește a fi util] mai degrab] pentru practicarea moralei decât pentru teoria eticii; ea subliniaz] leg]tură intrinsec] dintre practicarea moralei și transformarea interioar] a individului. În acest sens, maeștrii Zen au inițiat paradoxul potrivit c]ruia finalul moralei deschide calea spre Zen. Tradițiile budiste timpurii, ca și cele de mai tarziu, conținu] s] se mențin] în anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care s] îi permit] individului s] treac] prin diferite „g]ri” spirituale, fiecare reprezentând o creștere interioar], spiritual], pan] când acesta ajungea s] înțeleag] relația esențial] de iubire și unire dintre el și Dumnezeu. Ținând cont de faptul c] sensul intrinsec al unei acțiuni constituia un aspect semnificativ al comportamentului etic și moral, aceast] tradiție sublinia leg]tură dintre conștiința moral] interioar], experiențial] și expresia exterioar] a acesteia, astfel încât se considera c] o adev]rât] acțiune moral] este aceea care îmbr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Renașterii și mijlocul secolului XX, filosofia acelor cinci sute de ani a fost în mare parte uitat]. Într-adev]r, doar în ultimii aproximativ dou]zeci de ani filosofii din ț]rile vorbitoare de limb] englez] au început s] aprecieze calitatea intrinsec] a gândirii medievale și a Renașterii și relevanță să pentru efortul continuu de a înțelege problemele de prim rang ale filosofiei. O parte a dificult]ții de a evalua filosofia Evului Mediu, și într-o proporție mai mic] pe cea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
synderesis” este, sublinia el, un principiu evident prin sine însuși, astfel încât oricine îl va înțelege trebuie s] îi recunoasc] veridicitatea. Acesta nu urm]rește neap]rât corectitudinea sau greșeală unei acțiuni, ci polaritatea axei pe care se situeaz] conduită, atracția intrinsec] a unui pol și respingerea celuilalt. Chiar prin garantarea adev]rului acestui principiu, cunoașterea nu va fi suficient] pentru a ghida o persoan] prin viat] f]r] o capacitate specific] care s] faciliteze distingerea acțiunilor bune de cele rele, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fim prea încrez]tori în faptul c] atitudinea pe care am incercat s] o adopt]m într-o situație dat] este cea corect]. Fermitatea angajamentului la nivel general poate și ar trebui s] fie coordonat] cu recunoașterea complexit]ții intrinseci în orice alegere moral] dificil]. Ar trebui s] mergem mai departe, spre ideea c] ar trebui s]-i toler]m pe cei ale c]ror atitudini difer] de a noastr], de vreme ce nu ar trebui s] uit]m niciodat] cât de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
limit]ri cu privire la categoria ființei care poate avea drepturi? 2) Cu ce fel de lucruri poate fi asociat un drept? Care este conținutul său obiectul acestuia? 3) Care poate fi premisa pentru (sau justificarea) drepturilor? De asemenea, drepturile o justificare intrinsec] într-un anumit fel care le poate face mai puternice, din punct de vedere etic, decât orice alt lucru din care ar putea proveni? Dac] da, atunci înseamn] c] exist] posibilitatea de a se trasă o moral] având la bâz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi frumusețea, lucru care le confer] valoare moral]. Și acesta este un caz în care ele se bucur] de valoare moral], nu datorit] faptului c] ar avea interese, ci deoarece posed] anumite propriet]ți care le confer] o valoare intrinsec]. Argumentele aduse în sprijinul eticii drepturilor animalelor se aplic] și în cazul eticii vieții? Dac] plantele sunt considerate ca având interese, cum ar fi interesul pentru o existent] conținu], poate c] într-adev]r este așa. Conceptul de interes este explicat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ființ] complex] și la cea estetic]. Plantele au posibilitatea de a posedă aceste propriet]ți și dac] posedându-le, animalele dobândesc valoare moral], același lucru este aplicabil și în cazul plantelor. Esențial] în ap]rărea eticii vieții este stabilirea valorii intrinseci a propriet]ților la care se face referire. Ce argumente pot fi invocate în ap]rărea unei etici a vietii care se orienteaz] înspre o etic] universal]? Capacitatea de a fi o ființ] complex] nu se reg]sește în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] da, din ce perspectiv], reprezint] o discuție care conținu] inc]. Exist] totuși un aspect al dezbaterii cu privire la eutanasie care nu a fost inc] atins. Oamenii sunt în general de acord c] s-ar putea s] nu existe nici o diferenț] intrinsec] din punct de vedere moral între eutanasia activ] și cea pasiv], între metodele de tratament obișnuite și cele neobișnuite, între moartea intenționat] și ea prev]zut]. Cu toate acestea, în anumite cazuri se consider] c] diferențele de acest gen reprezint
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vizuale, auditive, olfactive sau alte experiențe perceptuale. Dar capacitatea de a avea experiențe pl]cute sau dureroase pare s] aib] o relevant] deosebit] asupra statutului moral. Este un postulat plauzibil al eticii utilitariste acela c] pl]cerea reprezint] un bine intrinsec, iar durerea un r]u intrinsec. Este adev]rât, capacitatea de a simți durere este adesea folositoare pentru un organism, permițându-i s] evite pericolele și distrugerea. În mod invers, unele pl]ceri pot reprezenta pericole pentru bun]starea organismului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
perceptuale. Dar capacitatea de a avea experiențe pl]cute sau dureroase pare s] aib] o relevant] deosebit] asupra statutului moral. Este un postulat plauzibil al eticii utilitariste acela c] pl]cerea reprezint] un bine intrinsec, iar durerea un r]u intrinsec. Este adev]rât, capacitatea de a simți durere este adesea folositoare pentru un organism, permițându-i s] evite pericolele și distrugerea. În mod invers, unele pl]ceri pot reprezenta pericole pentru bun]starea organismului pe termen lung. Oricum, despre ființele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]