6,649 matches
-
întreg pe judecata și munca ei. Cred că aceasta a fost primul model feminist din familie. Ea habar n-avea, săraca, de fapul că era feministă. N-am știut nimic despre feminism. Termenul mi-a fost total străin. Au fost intuiții și mici izbucniri care se legau de constrângerea în raport cu libertatea mea față de băieți. M-a durut când eram copilă și după aceea în adolescență că puteam să-mi permit mai puțin decât își permite un băiat în termeni de libertate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
școală le-a întrebat pe un ton arogant: „Ei, ați înțeles ce-i cu feminismul?”. Ele au răspuns limpede și răspicat: „Domnule, am înțeles că e de bine pentru femei. La noi când vine?”. În acel moment am avut efectiv intuiția că am să fiu cu adevărat o feministă pentru celelalte femei atunci când o să vorbesc așa încât să mă înțeleagă și femeile de serviciu. Restul a fost o încercare fantastică să trec de la un nivel de cunoaștere înalt, la un mod de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
un sens critic. Cei care manifestă o atitudine contrară nu au nici o curiozitate intelectuală, nici onestitate intelectuală. Există această ispită mare de a nu lua lucrurile în serios. Să fim sinceri: dincolo de prejudecățile religioase și filosofice, mai există și o intuiție simplă pe care o împărtășesc mulți bărbați, indiferent de gradul lor de cultură. Ceva de genul: „Te pomenești că nu o să mai vreți să ne mai faceți cozonaci, sau te pomenești că o să ne puneți să ne călcăm singuri rufele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
a fost omagiat prin includerea în tagma femeilor, ci a fost înecat în limbajul și simbolurile desconsiderației. Să eliminăm problema lacunelor în cultura politică, și pe aceea a lipsei de deontologie jurnalistică și politică. Să luăm în considerație doar o intuiție de bun-simț. Toți acești bărbați care utilizează limbajul excluderii și pe cel al desconsiderației se trag din femei, sunt crescuți de femei, educați de femei, au colege femei, fac copii cu femei, mulți dintre ei au fiice. Când utilizează acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
educație 2 3.5.1. Educația fizică 2 3.5.2. Educația morală 2 3.6. Educația cu preceptor 2 3.7. Educația conform naturii 2 3.8. Excursia, vizita cu scop didactic 2 3.9. Exemplul 2 3.10. Intuiția 2 3.11. Învățarea activă 2 3.12. Învățămîntul atractiv 2 3.13. Jocul 2 3.14. Libertatea în educație 2 3.15. Munca manuală. Meseriile 2 3.16. Odihna activă 2 3.17. Periodizarea vîrstelor 2 3.18. Școala
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
JEAN-JACQUES ROUSSEAU 2 A Aptitudini 2 B Bunătatea originară a omului 2 C Copilăria 2 C Conformitatea educației cu natura 2 C Cunoașterea copilului 2 E Educația negativă 2 E Educația femeii 2 F Familia 2 I Interdisciplinaritatea 2 I Intuiția 2 Î Învățarea activă 2 L Libertatea 2 M Manualele școlare 2 M Materiile de studiu 2 P Pedepsele naturale 2 P Periodizarea educației 2 R Respectarea particularităților de vîrstă și individuale 2 S Scopul educației 2 CAPITOLUL 5. MOMENTUL
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
începutul secolului al XIX-lea. Operele marilor pedagogi ai lumii nu constituie doar repere istorice izolate, studiate numai de dragul cunoașterii istoriei pedagogiei. Studiul acestor opere este important deoarece autorii lor sînt precursorii pedagogiei moderne. Idei precum: periodizarea vîrstelor, învățarea prin intuiție, conformitatea educației cu vîrsta elevilor, organizarea învățămîntului pe clase și lecții, principiile didactice, individualizarea instruirii și multe altele nu aparțin epocii moderne, ci înaintașilor ei. Analizînd educația și principiile sale, Jean-Jacques Rousseau a pus în lumină marea importanță a pedagogiei
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
vederilor moderne. Calitățile: un sistem original și complet ("naturalistic"), un sistem care vizează reforma societății prin educație; inițiatorul pedagogiei psihologice moderne, cultura umană ca scop principal al educației, valoarea universală a educației, respect pentru copil, atenția dată educației fizice, principiul intuiției și acela al interesului ca bază a educației intelectuale, valoarea metodei euristice ca tip normal de învățare și învățămînt combinat cu acțiunea (cultivarea laturii sentimentale a vieții psihice, o disciplină naturală și umană). După Rousseau, educația are un scop multiplu
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
și să exprime în lucrările sale interesele maselor oprimate care aspirau spre egalitate și o viață mai bună. Rousseau se detașează net în familia iluminiștilor ca o figură aparte, care, fără o instruire teoretică deosebită, pornind de la datele experienței și intuițiilor proprii, descoperă semnele și legile "naturale" menite să scoată ființa omenească din bezna obscurantismului și să-i redea adevărata libertate și fericire la care are dreptul. "Îndrăzneala lui Rousseau de a lovi direct, cu o forță morală nebănuită, stîlpii șubrezi
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
și în trezirea respectului față de muncă. Locke considera că un mijloc eficient de influențare a copilului pe plan moral îl constituie exemplul educatorului și al celor maturi. De aceea este necesar să se pună în fața copilului exemple bune. 3.10. Intuiția Aristotel consideră că nu există o realitate a ideilor, așa cum afirma Platon. Pornind de la obiectele pe care le percepem pe cale senzorială ajungem prin abstracție și generalizare la idee. Concluzia lui era că inteligența face omul capabil să cunoască, dar ea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
intuitivă. Pentru a-și ilustra lecțiile cu material intuitiv, el a creat un muzeu de istorie naturală. Quintilian recomanda pentru învățarea scrierii folosirea unor litere din ivoriu, cu care să se joace copiii, și astfel să învețe; Erasmus recomanda folosirea intuiției cu orice prilej: în învățarea alfabetului, a științelor naturale. Astfel, totul va fi învățat cu mult mai multă temeinicie și fără plictiseală. Pentru învățarea alfabetului se puteau face prăjituri în formă de litere. Studiul științelor naturale trebuia realizat prin cercetarea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
puternic: acela trezit de viață, sub toate aspectele ei. Învățarea se baza pe trezirea interesului și a plăcerii de a studia. Pe lîngă cărți, era observată și cercetată natura și viața socială. Montaigne propunea ca învățămîntul să aibă la bază intuiția, care să-l pună pe școlar în contact direct cu oamenii și cu lucrurile. El combătea erudiția seacă, învățămîntul livresc. Tommaso Campanella preconiza ca învățămîntul să aibă un caracter plăcut, realizat prin intermediul povestirilor și cu ajutorul intuiției. Solarienii au muzee și
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
să aibă la bază intuiția, care să-l pună pe școlar în contact direct cu oamenii și cu lucrurile. El combătea erudiția seacă, învățămîntul livresc. Tommaso Campanella preconiza ca învățămîntul să aibă un caracter plăcut, realizat prin intermediul povestirilor și cu ajutorul intuiției. Solarienii au muzee și laboratoare în care să se facă diverse experiențe cu caracter didactic. Datorită utilizării intuiției, demonstrației, copiii solarienilor își însușesc științele fără efort, aproape în joacă, încă înainte de a împlini 10 ani. Campanella lega dezvoltarea gîndirii de
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
lucrurile. El combătea erudiția seacă, învățămîntul livresc. Tommaso Campanella preconiza ca învățămîntul să aibă un caracter plăcut, realizat prin intermediul povestirilor și cu ajutorul intuiției. Solarienii au muzee și laboratoare în care să se facă diverse experiențe cu caracter didactic. Datorită utilizării intuiției, demonstrației, copiii solarienilor își însușesc științele fără efort, aproape în joacă, încă înainte de a împlini 10 ani. Campanella lega dezvoltarea gîndirii de contactul cu lucrurile, de cunoașterea nemijlocită a realității. El considera că învățarea intuitivă, pe baza unor materiale concrete
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
pereții cetății, are mult mai mari șanse de a fi durabilă. Și alfabetul sau limbile străine erau asimilate pe baza frescelor pictate pe ziduri. Comenius cerea ca învățămîntul să fie intuitiv, pentru că astfel se obțin reprezentări mai precise despre lucruri. Intuiția nu era concepută de el ca o simplă percepere, ci ca o percepere intenționată. Percepția prin mai multe simțuri asigura o cunoaștere mai completă a obiectelor. Cunoștințele nu trebuie să fie dobîndite numai din cărți, ci direct "de la cer și
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
posibil, să se prezinte simțurilor"83. Făcînd o astfel de recomandare care avea drept scop "ieșirea din labirinturile scolasticii", el ajunge la o anumită exagerare, deoarece nu toate cunoștințele se pot însuși numai pe cale intuitivă. 3.11. Învățarea activă Alături de intuiție, conversații și vizite, Vives recomandă și activitatea practică pentru o bună însușire și fixare a cunoștințelor. Victor Garcia Hoz îl consideră pe Vives drept înaintașul direct al teoriei americane "learning by doing" (a învăța făcînd). Rabelais cerea ca însușirea cunoștințelor
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
practică pentru o bună însușire și fixare a cunoștințelor. Victor Garcia Hoz îl consideră pe Vives drept înaintașul direct al teoriei americane "learning by doing" (a învăța făcînd). Rabelais cerea ca însușirea cunoștințelor să se facă în mod activ, prin intuiție, plăcut, pe baza stimulării interesului. "Îndrumat astfel, Gargantua s-a dedat învățăturii cu atîta rîvnă, încît, nelăsînd să se irosească nici un ceas al zilei, își petrecea tot timpul cu citirea cărților și adîncirea științei adevărate despre lume."84 Venind în
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a pus întrebarea: "Pentru ce copilăria?", dînd acestei întrebări un răspuns atît de satisfăcător, încît răspunsurile care se dau azi nu fac altceva decît să dezvolte, să precizeze, în lumina științei contemporane, schița pe care el o conturase cu o intuiție genială și cu o siguranță atît de mare. J. Darling e de părere că tot ceea ce s-a scris despre educația centrată pe copil nu reprezintă decît o serie de note de subsol la ceea ce a scris Rousseau. Rousseau a
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
poată plasa în ordine în spiritul lor și să și le poată aminti la nevoie; căci e destul de greu ca fapte și chiar raționamente izolate să fie păstrate multă vreme în memorie cînd lipsește legătura care le unește"156. I Intuiția "Lucrurile! lucrurile! nu voi repeta niciodată de ajuns că noi dăm cuvintelor o putere prea mare; cu educația noastră flecară nu facem decît flecari."157 Rousseau pune foarte mare preț pe folosirea intuiției în procesul de învățămînt. El înțelege intuiția
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
lipsește legătura care le unește"156. I Intuiția "Lucrurile! lucrurile! nu voi repeta niciodată de ajuns că noi dăm cuvintelor o putere prea mare; cu educația noastră flecară nu facem decît flecari."157 Rousseau pune foarte mare preț pe folosirea intuiției în procesul de învățămînt. El înțelege intuiția în sensul acțiunii concrete cu obiectul studiat. La vîrsta de 12 ani ideile lui Émile "sînt limitate, dar lămurite; dacă nu știe nimic pe dinafară, știe multe prin experiență"158. Autorul prețuiește în
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Intuiția "Lucrurile! lucrurile! nu voi repeta niciodată de ajuns că noi dăm cuvintelor o putere prea mare; cu educația noastră flecară nu facem decît flecari."157 Rousseau pune foarte mare preț pe folosirea intuiției în procesul de învățămînt. El înțelege intuiția în sensul acțiunii concrete cu obiectul studiat. La vîrsta de 12 ani ideile lui Émile "sînt limitate, dar lămurite; dacă nu știe nimic pe dinafară, știe multe prin experiență"158. Autorul prețuiește în mod deosebit dobîndirea cunoștințelor prin propria experiență
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
dacă nu știe nimic pe dinafară, știe multe prin experiență"158. Autorul prețuiește în mod deosebit dobîndirea cunoștințelor prin propria experiență a copilului. E mai bine ca Émile să aibă cunoștințe mai puține, dar acestea să fie clare, dobîndite prin intuiție. Natura trebuie să fie cartea elevului. El nu va învăța nimic din gura educatorului, ci va învăța totul prin el însuși, iar lecțiile vor consta mai mult în acțiuni decît în vorbe: "Nu dați copilului vostru nici un fel de lecție
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
care folosea ca unic izvor al cunoștințelor elevilor cartea. Rousseau cere înlocuirea cărților cu cercetarea naturii pentru că "nu vreau să aibă alt profesor decît natura, nici alt model decît obiectele"183. Această idee este legată de cea a necesității folosirii intuiției și a dobîndirii cunoștințelor prin propria activitate a elevului. Nu cunoștințele luate din cărți vor fi "cu adevărat ale sale", așa cum cere Rousseau, ci doar acelea dobîndite prin experiență " Nici o altă carte decît lumea, nici o altă învățătură decît faptele. Copilul
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
lectura operelor marilor clasici, i se face educație estetică (merge la spectacole). Rousseau a criticat starea artificială în care se afla cultura la vremea respectivă, nu cultura însăși. El vedea artificialitatea culturii în faptul că nu se acorda sentimentului, instinctului, intuiției locul cuvenit alături de reflecția logică, în acest fel distrugîndu-se armonia naturală a sufletului omenesc. P Pedepsele naturale "Dorințelor lui nesocotite opuneți-i numai obstacole fizice sau pedepse care se nasc chiar din faptele lui, de care își amintește la nevoie
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
exercitați numai forțele, ci exercitați-vă toate simțurile care le conduc; scoateți din fiecare din ele tot folosul posibil"197. Tot acum se începe și educația morală. Émile e pus să studieze marea carte a naturii, dobîndind cunoștințele pe baza intuiției. Sub conducerea preceptorului învață citirea, scrierea, limba maternă, geografia, acesta căutînd să-i stimuleze dispoziția pentru învățătură. Se face apel la simțuri, dar nu încă la rațiune: "aș pretinde cu atît mai mult unui copil să aibă cinci picioare înălțime
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]