149,721 matches
-
și că și-a întemeiat argumentele exclusiv pe interpretarea logico-gramaticală a excepției de la lit. a), făcând abstracție de excepția de la lit. b), acestea trebuind interpretate sistematic, deși excepția de la lit. a), aplicabilă, de altfel, în cauza dedusă judecății, este distinctă de cea de la lit. b) și nu prevede obligativitatea încasării efective a avansului. Prin urmare, modul de reglementare a celor două excepții și, în special, precizările incomplete din cuprinsul textului de lege criticat generează confuzie cu privire
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
încasării efective a avansului. Prin urmare, modul de reglementare a celor două excepții și, în special, precizările incomplete din cuprinsul textului de lege criticat generează confuzie cu privire la aplicabilitatea uneia sau a alteia dintre aceste excepții. Astfel, instanțele de judecată au reținut că lit. a) nu se aplică decât facturilor pentru preț întreg, iar lit. b), pentru facturile de avans, interpretări care substituie lacunele unor reglementări legale și care sunt prejudiciabile pentru contribuabili, generând obligații fiscale excesive și blocând/limitând, totodată
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate astfel cum au fost în vigoare și au produs efecte juridice în litigiul dedus judecății. ... 15. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) - Principiul legalității, art. 44 alin. (1) - Dreptul de proprietate privată și art. 45 - Libertatea economică. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
ceea ce privește interpretarea și aplicarea legii, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
contextul legislativ aplicabil, de probatoriul administrat și de principiile care stau la baza materiei fiscale. ... 20. Prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție, context în care Înalta Curte de Casație și Justiție poate da o interpretare
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. ... 19. Curtea reține că, ulterior introducerii cererilor de chemare în judecată în cauzele în care au fost ridicate excepțiile și anterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, ale art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 și ale art.
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
1.725/242/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.641D/2018. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. În acest sens arată că autorul excepției, prin ridicarea acesteia, a încercat, în realitate, repunerea în termenul de recurs în casație cu
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
există nicio rațiune pentru care această categorie de hotărâri să fie exclusă de la controlul de legalitate realizat prin intermediul recursului în casație. Dreptul la un proces echitabil conține o serie de garanții, pe care legiuitorul, în configurarea procedurii de judecată, nu le poate îndepărta. Consideră că, în cadrul procedurii de executare, condamnatul se confruntă cu o acuzație în materie penală ce are consecințe directe asupra libertății sale. Având în vedere, pe de o parte, că erorile de drept au efecte
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
condamnatul se confruntă cu o acuzație în materie penală ce are consecințe directe asupra libertății sale. Având în vedere, pe de o parte, că erorile de drept au efecte iremediabile asupra condamnatului, iar, pe de altă parte, că procedura de judecată se evaluează în ansamblu, apreciază că dreptul la un proces echitabil impune posibilitatea acordată condamnatului de a formula o cerere prin care să se corecteze aceste erori. Practic, o astfel de cerere reprezintă una dintre garanțiile dreptului la un proces
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
aprilie 2015). Or, din perspectiva interesului de a cere și a obține îndreptarea erorilor de drept comise în faza executării pedepselor este evident că legiuitorul nu poate să îngrădească acest drept. Susține că a face o diferențiere între faza de judecată propriu-zisă și faza de executare a hotărârilor - stabilind drepturi și obligații diferite pentru participanții la procesul penal, în ciuda faptului că importanța celor două faze este la fel de mare din perspectiva consecințelor juridice - lipsește, în mod nejustificat, persoana condamnată
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
din Legea fundamentală și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate de autorul excepției. Mai mult, reglementarea constituie o concretizare a dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, dar și a prevederilor art. 129 din Legea fundamentală, care fac referire la exercitarea căilor de atac „în condițiile legii“. Așa fiind, apreciază că nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
judecă procesul propriuzis, ci judecă exclusiv dacă hotărârea atacată este conformă cu regulile de drept aplicabile. Astfel, spre deosebire de contestația în anulare - care vizează îndreptarea erorilor de procedură - și de revizuire - cale de atac ce urmărește eliminarea erorilor de judecată -, recursul în casație are ca obiect verificarea conformității hotărârii atacate cu normele juridice aplicabile, în scopul îndreptării erorilor de drept. ... 13. Referitor la obiectul acestei căi extraordinare de atac, Curtea a constatat, în jurisprudența citată mai sus, că pot fi
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
13. Referitor la obiectul acestei căi extraordinare de atac, Curtea a constatat, în jurisprudența citată mai sus, că pot fi atacate cu recurs în casație numai hotărâri penale definitive prin care s-a soluționat fondul cauzelor. Potrivit soluțiilor de la judecata recursului în casație prevăzute de dispozițiile art. 448 din Codul de procedură penală, Înalta Curte de Casație și Justiție, admițând recursul în casație, casează hotărârea atacată și, după caz, în funcție de motivul invocat, desființează și hotărârea primei instanțe, dacă
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
prin deciziile anterior menționate, motivele de recurs în casație se limitează la cele reglementate în cuprinsul dispozițiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală, și anume: nerespectarea dispozițiilor privind competența după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente; condamnarea inculpatului pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; încetarea în mod greșit a procesului penal; lipsa constatării sau constatarea greșită a grațierii pedepsei aplicate inculpatului și
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
sunt cele pronunțate în materia executării pedepselor. Această categorie de hotărâri judecătorești se circumscrie ultimei faze a procesului penal, și anume fazei de executare a hotărârii penale definitive, astfel încât cadrul general de reglementare vizează o activitate ulterioară fazei de judecată în care s-a stabilit existența vinovăției în materie penală. În considerarea acestei diferențe, procedura cu privire la executarea pedepselor nu mai implică garanțiile specifice fazei de judecată. ... 16. În acest sens s-a pronunțat și Curtea Europeană a Drepturilor
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
astfel încât cadrul general de reglementare vizează o activitate ulterioară fazei de judecată în care s-a stabilit existența vinovăției în materie penală. În considerarea acestei diferențe, procedura cu privire la executarea pedepselor nu mai implică garanțiile specifice fazei de judecată. ... 16. În acest sens s-a pronunțat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Decizia asupra admisibilității din 23 septembrie 2004, pronunțată în Cauza Pilla împotriva Italiei, Cererea nr. 64.088/00, prin care a statuat că, în măsura în care cererile
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
baza Legii nr. 85/1992 și 0,11 ha aferente drumului de acces, să treacă din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a comunei Balotești, în conformitate cu prevederile Legii nr. 213/1998, cu modificările și completările ulterioare“. ... 18. La termenul de judecată fixat pentru data de 18 mai 2022, Curtea a amânat succesiv începerea dezbaterilor pentru datele de 8 iunie 2022 și 29 iunie 2022, când a pronunțat prezenta decizie. ... CURTEA, examinând obiecția de neconstituționalitate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
trec cu sarcini de la Agenția Domeniilor Statului la consiliile locale. Se susține că odată cu abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2004 este necesar să se abroge și art. 21^4-21^6 din Legea nr. 268/2001. ... 22. La termenul de judecată fixat pentru data de 2 iunie 2022, Curtea a amânat dezbaterea pentru data de 29 iunie 2022, când a pronunțat prezenta decizie. ... CURTEA, examinând obiecția de neconstituționalitate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
Dosarului Curții Constituționale nr. 396D/2020. ... 2. La apelul nominal se prezintă pentru autoarele excepției de neconstituționalitate domnul avocat Valentin Hiriț din Baroul București, cu împuterniciri depuse la dosar. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarelor excepției de neconstituționalitate, care pune concluzii de admitere a acesteia, reiterând, în esență, argumentele invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate în forma în care a fost ridicată, clarificând, mai întâi, obiectul de reglementare al
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
să fie unul echitabil și să reflecte valoarea contraprestației la care este îndrituit plătitorul acesteia. Depășirea vădită a acestei delegări atrage nelegalitatea actului de reglementare secundară care vizează cuantumul taxei, situație pe care o poate constata chiar și instanța de judecată. Este, astfel, subliniată legătura dintre art. 139 și art. 56 din Constituție, instituirea impozitelor și taxelor urmând să respecte cele trei principii constituționale: principiul legalității (art. 139), principiul contributivității [art. 56 alin. (1)] și principiul justei așezări a sarcinilor fiscale
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
plângerii împotriva soluțiilor de clasare. ... 5. Judecătoria Zărnești apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că lipsa căilor de atac împotriva încheierilor prin care judecătorul de cameră preliminară soluționează plângerea formulată împotriva soluției de netrimitere în judecată este o opțiune a legiuitorului. De asemenea, consideră că este firesc ca organele judiciare să dispună de o putere de apreciere cu privire la admisibilitatea probelor în procesul penal, putere ce decurge din independența acestora. ... 6. Potrivit prevederilor art. 30
DECIZIA nr. 212 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258705]
-
Or, în această privință, Curtea a statuat în repetate rânduri că nu este competentă să se pronunțe asupra aspectelor ce țin de aplicarea legii, acestea urmând a fi soluționate de către judecătorul de cameră preliminară, respectiv de către instanța de judecată. Atât interpretarea conținutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, cât și, în speță, aprecierea legalității activității desfășurate de organele de urmărire penală sunt de competența instanțelor judecătorești. În cazuri similare
DECIZIA nr. 212 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258705]
-
ce țin de aplicarea legii, acestea urmând a fi soluționate de către judecătorul de cameră preliminară, respectiv de către instanța de judecată. Atât interpretarea conținutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, cât și, în speță, aprecierea legalității activității desfășurate de organele de urmărire penală sunt de competența instanțelor judecătorești. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale
DECIZIA nr. 212 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258705]
-
speță, aprecierea legalității activității desfășurate de organele de urmărire penală sunt de competența instanțelor judecătorești. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (de exemplu, Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în
DECIZIA nr. 212 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258705]
-
în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.163D/2019 la Dosarul nr. 2.141D/2019, care a fost primul înregistrat. ... 5. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care, invocând Decizia nr. 372 din 28 mai 2019 și Decizia nr. 237 din 8 aprilie 2021, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]