40,824 matches
-
în București, a fost condamnat la 10 ani de detenție pentru că era șeful unei organizații anticomuniste. A trecut repede de partea lui Țurcanu, dar una dintre victimele sale spune că lovea mai mult „simbolic”3. Se numără printre agresorii primului lot din camera 1-corecție, din 6 decembrie 1949, astfel că e greu de știut dacă și când a fost torturat. Pe 19 decembrie 1949 a fost trimis la camera 4-spital, alături de Pătrășcanu, Coriolan Gherman, Maximilian Sobolevschi și Vasile Andronache, tot ca
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și spunea glumind că mama sa avea ceva sânge tătăresc în vine, cum sunt amestecate neamurile pe la ei2. Gheorghe Calciu s-a născut pe 23 noiembrie 1925 în Mahmudia, județul Tulcea. Arestat ca student la Medicină, a fost condamnat în lotul Frățiilor de Cruce București, în toamna lui 1949, și a fost închis în Pitești, Gherla și Aiud. În Pitești a fost torturat la camera 4-spital începând cu 21 ianuarie 1950, după care a participat la „școala de cadre” de la camera
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și Gheorghe Bâgu2, fiind forțat să dea informații în fața lui Țurcanu, la camera 1. Din martie 1950 a fost obligat să treacă de partea agresorilor pentru culegere de informații, fiind instruit de Bâgu în privința materialismului dialectic. Transferat la Gherla cu lotul lui Popa „Țanu”, în iunie 1950, a stat câteva luni în camera 106, alături de Laitin Dănilă și Gheorghe Ionescu, mai târziu fiind cooptat în conducerea camerei. Pe 17 septembrie 1950 a fost trimis de Popa într-o cameră de unde trebuia
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost implicat în grupul generalului Carlaonț 2. Arestat în septembrie 1948, a fost condamnat în iunie 1949 la 15 ani de închisoare. A trecut prin închisorile de la Craiova, Pitești, Jilava, Târgșor, Gherla, Aiud și Văcărești 3. Torturat în primul mare lot de victime din Pitești, a fost unul dintre cei care au încercat să riposteze la atacul lui Țurcanu asupra lui Ion Angelescu, motiv pentru care a fost repede anihilat. Se pare că prin ianuarie 1950 a fost transferat la Târgșor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
lui 1943, când a stat la Chișinău cu Alexandru Popa și Alexandru Bogdanovici 1. A fost arestat pe 5 iunie 1948 la Huși și a fost reținut la Siguranța Iași, ajungând pe 11 iunie 1948 la penitenciarul Suceava, alături de un lot de 80-100 de legionari. Spune că a fost anchetat din iunie până în septembrie 1948. A stat în Suceava până la 19 aprilie 1949, când a fost trimis la Aiud. A mai trecut pe la Baia Sprie (sfârșitul lui aprilie 1950 - sfârșitul lui
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
condamnat în octombrie 1949 la 10 ani de muncă silnică. A ajuns foarte repede la Pitești, iar după o scurtă perioadă de carantină, în luna decembrie a fost repartizat la camera 4-spital, unde trebuia să facă parte din primul mare lot de victime. A fost torturat în camera 4-spital și bătut inclusiv de gardieni și directorul Dumitrescu, realizând că nu există scăpare. A trecut ulterior prin mai multe celule (3-corecție, 16-muncă silnică, 4-parter), asistând la moartea lui Mihai Iosub. Se pare
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la 29 august 1925 în comuna Chisindia, județul Arad, iar în momentul arestării (18 august 1948) era student la Facultatea de Litere din Cluj, în anul II. A fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 2 ani de detenție, în lotul lărgit al studenților clujeni, din care mai făceau parte, dintre cei trecuți prin acțiunea de la Pitești, Nichifor Vereșmortean, Vasile Toldișan, Matei Rusvid, Chirică Balanișcu, Vladimir Călinici, Viaceslav Holdevici, Constantin Juberian, Cornel Pop, Ion Voin și alții, șeful fiind considerat Ioan
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
al studenților clujeni, din care mai făceau parte, dintre cei trecuți prin acțiunea de la Pitești, Nichifor Vereșmortean, Vasile Toldișan, Matei Rusvid, Chirică Balanișcu, Vladimir Călinici, Viaceslav Holdevici, Constantin Juberian, Cornel Pop, Ion Voin și alții, șeful fiind considerat Ioan Bohotici. Lotul său a ajuns la Pitești în septembrie 1948, înainte de judecarea procesului, însă condițiile erau normale, lipsite de restricțiile care aveau să fie introduse începând cu vara anului următor. După condamnare, a fost torturat în primăvara lui 1950 în camera 4-spital
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
teologi din Arad, cunoscuți de-ai săi. A stat în cameră doar vreo lună de zile, după care a fost mutat în alta, unde, alături de Toldișan și frații Davidescu, a acționat ca unealtă asupra altor deținuți. A făcut parte din lotul transferat la Canal la începutul lui 1950 și retrimis înapoi, dar la scurtă vreme a fost dus la Gherla, unde a fost scos la muncă, lucrând ca ajutor la bucătărie, iar mai apoi la țesătorie. Spune că Popa ținea prelegeri
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
rearestat șase ani mai târziu pentru că ascultase Europa Liberă, comentase evenimentele din Ungaria și cântase colinde, în fapt căzând victimă celui de-al doilea mare val de teroare comunistă. Condamnat la 20 de ani de detenție ca recidivist, într-un lot cu alți membri ai familiei, a trecut pe la Periprava, Salcia și Aiud, unde a participat la reeducare. S-a eliberat cu decretul din 1964. A fost urmărit de Securitate și s-a încercat racolarea lui după prima perioadă de detenție
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
obligatoriu în Bărăgan. A fost arestat prima dată pe 15 august 1949, ca student al Facultății de Textile din București, și condamnat la 3 ani de detenție, prin sentința nr. 901/20.12.1949, de Tribunalul Militar Brașov, într-un lot care redactase și răspândise manifeste anticomuniste regaliste, alături de Mihai Vintilescu, Theodor Th. Davidescu și Ion Brătilă, trecuți și ei pe la Pitești. A ajuns la Pitești din Aiud, în 13 februarie 1950, fiind repartizat prima dată la carantină, cu grupul său
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
6 ianuarie 1955. S-a angajat ca șef al stației de betoane la o fabrică de construcții, drumuri și poduri din Ploiești, în timp ce urma cursurile facultății, însă pe 29 noiembrie 1956 a fost arestat a treia oară. Când cineva din lot a întrebat un procuror militar când se vor termina rejudecările, acesta i-a răspuns: „De câte ori vom considera că deveniți periculoși pentru societate, tot de atâtea ori vă vom cere socoteală pentru faptele săvârșite! ș...ț Toată viața. Până când veți muri
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Iosif Steier, Coriolan Gherman, Gheorghe Oprea și Pafnutie Pătrășcanu. Pentru autodenunțuri a fost mutat într-o cameră condusă de Mihai Livinschi, unde a asistat la torturarea lui Vichente Murărescu. Dumitrescu a fost dus la Peninsula în mai 1950, în același lot cu Ion Bogdănescu, Gheorghe Oprea și Iosif Steier, și spune că a fost bătut și aici. La Poarta Albă, unde a lucrat de la sfârșitul lui august 1950, nu a mai avut contact cu acțiunea, fiind eliberat la 10 martie 1951
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de partea acțiunii fără a fi bătut, la propunerea lui Țurcanu, care nu dorea să existe suspiciunea că acțiunea ar fi antisemită, pentru a nu face posibilă o apropiere de legionarism 8. Fuchs a fost printre cei din primul mare lot torturat în camera 4-spital, iar pe 31 decembrie, în seara inițierii agresiunii, Țurcanu l-a tras repede de partea lui, după ce îi explicase lui Steier ce urmărește prin acțiunea sa. Pătrășcanu spune că Fuchs a fost eliberat prin primăvara lui
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
torturat aici pentru prima dată, odată cu seria din 6 decembrie 1949, deși nu există mărturii despre aceasta. Pe 19 decembrie 1949 a fost trimis la camera 4-spital, alături de Pătrășcanu, Sobolevschi, Burculeț și Andronache, fiind folosit ca agresor de către Țurcanu pentru loturile următoare. Gherman a asistat și el la moartea lui Bogdanovici, în aprilie 1950, în camera 2-parter. A trecut de mai multe ori prin toate etapele, iar prin vara lui 1950 a fost transferat la Canal, unde a făcut parte din
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mai mulți membri ai FDC București (Constantin Oprișan, Florică Dumitrescu și alții), anchetatorii au aflat ulterior că Gheorghiu activase și în grupul de la Politehnică, astfel că a primit, în 1950, o pedeapsă mult mai mare. Din cel de-al doilea lot au făcut parte și Ion („Nelu”) Păunescu și Nicolae Bărbulescu, trecuți și ei prin torturile de la Pitești. Gheorghiu spune că fusese prevenit la Jilava de către Iosif V. Iosif asupra evenimentelor din Pitești, astfel că a refuzat să ofere orice fel
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
prin Biroul Inspecții, dar să nu spună că și la Gherla făcea la fel, ci să lase impresia că ideea era a lui. Se pare că a fost ridicat pentru cercetări în septembrie 1951, însă nu a fost inclus în lotul condamnaților și nu se cunosc nici un fel de date despre destinul său ulterior. Ioan Grigatc " Ioan Griga" Originar din Bistrița-Năsăud1, Griga a fost condamnat pentru trecerea frontierei la 3 ani de detenție și a făcut parte din primul lot de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în lotul condamnaților și nu se cunosc nici un fel de date despre destinul său ulterior. Ioan Grigatc " Ioan Griga" Originar din Bistrița-Năsăud1, Griga a fost condamnat pentru trecerea frontierei la 3 ani de detenție și a făcut parte din primul lot de care s-a folosit Țurcanu în agresarea mediciniștilor de la camera 1-corecție în vara lui 1949. Griga a avut un rol activ în declanșarea bătăilor, fiind citat ca autorul primei lovituri 2. Nu există alte informații despre destinul său în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
medical, tehnician etc., abia în 1966 primind dreptul de a profesa ca medic 1. După 1989 a scris mai multe articole și studii despre acțiunea de la Pitești. Constantin Istrate 2tc "Constantin Istrate2" Condamnat la 5 ani de detenție în același lot cu Țurcanu, Istrate a stat cu acesta atât în Suceava, cât și în primele luni în Pitești și s-a alăturat acțiunii sale. În vara lui 1949 a făcut parte din prima echipă care tatona grupul mediciniștilor din București (cel
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Itul1" Născut la 10 decembrie 1923 în comuna Sălașu de Sus, județul Hunedoara, Itul mai fusese închis în perioada mai 1942 - martie 1944 pentru apartenență la FDC Lugoj și a fost rearestat pe 24 iunie 1949, ca șef al unui lot din care mai făceau parte Gavrilă Lateș, Adrian Bota, Anghel Avram și Ion Precup. În momentul arestării era student la Facultatea de Textile. Pe când se afla la Jilava în așteptarea procesului, în toamna lui 1949, s-a întâlnit cu un
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
șederi la Pitești, Pătrășcanu amintind că în martie 1950 a fost schingiuit de Țurcanu pentru că a prevenit alți deținuți asupra acțiunii 2. A trecut prin numeroase camere și a fost martorul uciderii lui Cornel Niță. Transferat la Gherla cu primul lot de piteșteni, în iunie 1950, a fost folosit ca planton și în infirmerie pentru a obține informații de la victime, dar, după o lună jumătate de activitate, a fost scos din echipa sanitară pentru că îi proteja pe deținuți. A fost transferat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și Ploiești (pentru anchetă). A fost închis cu colegii săi Remus Ambruș, Ion Meziu, Ion Voin, Petru Săbăduș, Pavel Drăguț, Francisc Ciurea și Aurel Tacu, atât în Cluj, cât și în Pitești, până la declanșarea agresiunii. Juberian a fost inclus în lotul legionarilor clujeni conduși de Ioan Bohotici pentru că, deși era înscris la comuniști din anul I și ajunsese îndrumător politic pe facultate, nu își declarase vechile legături din liceu și l-a găzduit pe fostul său șef. Un detaliu interesant îl
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pedeapsă pentru nedenunțare - 7 ani1. Juberian afirmă că a fost torturat prin martie 1950, după care a fost folosit de Țurcanu pentru diferite însărcinări. Întâi a fost trimis la camera 1-corecție, unde a trebuit să adune informații de la un alt lot al clujenilor, din care făceau parte Inocențiu Glodeanu, Silviu Suciu, Ioan Săbăciag ori Emil Scridon. După ce informațiile au ajuns la Ion Pop și Gheorghe Caziuc, clujenii au fost torturați în cameră. Au urmat și alte camere: la camera 3-parter a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost torturați în cameră. Au urmat și alte camere: la camera 3-parter a bătut împreună cu Țurcanu, Zaharia, Păvăloaie și Măgirescu pe Virgil Mitan, Gheorghe Olteanu, Neculai Popa, Ion Huțuleac, Romulus Proistosescu, Aurel Pandurescu. Reîntors la camera 1-corecție, a torturat câteva loturi venite de la Jilava, conduse de Petre Mușat, Ion Petcu și Nicolae Bădescu. Prin februarie 1951 a fost dus într-o altă cameră, unde, alături de Țurcanu, Tudor Stănescu, Mihai Iliescu, Dumitru Gheorghieș, Gheorghe Gorbatei și Alexandru Blejescu i-a schingiuit pe
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
altfel, Leonida activase în tineretul PNȚ din 1945 până la desființarea partidului. Arestat la 17 aprilie 1949 de către Securitatea Iași, a fost anchetat până în luna august la sediul Securității și la Ministerul de Interne. Transferat la penitenciarul Galata din Iași împreună cu lotul său, susține că în închisoare a fost bătut, tras de păr și electrocutat. Cu toate că se scăpa pe el și avea convulsii insuportabile, torționarii nu se opreau. Leonida afirmă că, în urma torturilor și a amenințărilor cu moartea, a cedat psihic și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]