5,605 matches
-
1988). în cadrul repertoriului de comportamente specifice atașamentului, John Bowlby (1989, pp. 79-80) admite funcționalitatea pozitivă a mâniei, a furiei copilului față de figura de atașament a cărei absență de durată devine de nesuportat pentru copil. El spune că în circumstanțe adecvate mânia poate fi o manifestare indispensabilă, menită să prevină alte comportamente periculoase, să înlăture un eventual rival sau să forțeze figura de atașament spre a fi disponibilă. Deci scopul acestor manifestări violente va fi acela de a proteja relația cu figura
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi putut să-l transforme pe soțul infidel într un marginalizat social. Minciuna nu era doar un mecanism de apărare individuală, ci devenise un instrument de camuflare obișnuită a realităților în toate documentele oficiale, cu scopul de a nu atrage mânia conducătorilor. Limba de lemn, promovată de media și de toate documentele oficiale, devenise „învelișul sonor” (Anzieu, 1976) al falsificării trăirilor și a ființei umane. Suspiciunea, puternic ancorată în existența românilor în perioada comunistă, însoțită de resentimente față de vesticii 1 percepuți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de reciprocitatea partenerului. Se îndrăgostesc repede, la prima vedere și sunt tot atât de repede dezamăgiți de partener. Construiesc relații de ură-dragoste și nu prea sunt capabili să pună capăt relațiilor, în ciuda insatisfacțiilor. Se manifestă uneori iubitor și protectiv, dar alteori cu mânie sau chiar violență față de partener. Ar dori să fie într-o apropiere permanentă de partener, dar nu-s niciodată mulțumiți de acesta și nu cred în el. Sunt incapabili să accepte perioade de indisponibilitate a partenerului chiar dacă acestea sunt temporare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din afara familiei. Poate că unul dintre cele mai frapante aspecte specifice violenței domestice este amestecul de violență și intimitate „sub același acoperiș”(Mayseless, 1991). în vreme ce intimitatea presupune căldură, protejarea celuilalt, acceptarea lui, căutarea apropierii, violența are corolare opuse: distanțarea, respingerea, mânia sau furia în interacțiune, animozitatea, impredictabilitatea. în situații de violență, în general, ținta atacurilor dezvoltă așa cum am menționat în capitolul anterior, comportamente de autoapărare. în cazul violenței domestice, nu doar că ținta nu dezvoltă în general astfel de comportamente, dar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se structurează relația cauză-efect și se dezvoltă gândirea simbolică. Expresiile emoționale negative ale celor dragi induce copilului stări de indispoziție cu atât mai profunde, cu cât persoanele sunt mai semnificative pentru el. La această vârstă, expuși fiind la scenele de mânie dintre părinți, copiii nu mai pot rămâne pasivi, ci fac eforturi pentru a se implica în conflictul dintre părinți. Dar sentimentul securității lor în raporturile sociale va fi serios compromis. în al treilea an de viață, copiii au reacții intense
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rămâne pasivi, ci fac eforturi pentru a se implica în conflictul dintre părinți. Dar sentimentul securității lor în raporturile sociale va fi serios compromis. în al treilea an de viață, copiii au reacții intense de supărare atunci când adulții interacționează cu mânie. O reacție comună a copiilor la vârsta aceasta este de a-și duce mâinile la urechi, a-și astupa urechile pentru a nu mai auzi țipetele celor dragi. De asemenea, acum vor începe să manifeste comportamente violente în relațiile cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
46% dintre copii trăiesc emoții negative atât în timpul certurilor dintre adulți, cât și după aceea, când continuă să fie triști și dornici să intervină; 17% nu expun nici un fel de emoții, deși ulterior arată că au trăit sentimente intense de mânie; peste 33% au manifestat emoții intense în timpul certurilor (atât pozitive, cât și negative), deși mai târziu spuneau că au fost fericiți sau că nu le-a păsat. Acest ultim grup pare cel mai expus riscului de a deveni abuziv fizic
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a păsat. Acest ultim grup pare cel mai expus riscului de a deveni abuziv fizic și verbal cu ceilalți copii. La această vârstă, copiii interpretează evenimentele raportându-le la ei înșiși și considerându-se cauze ale lor, așadar vinovați de mânia și violența părinților. Nu pot lua în calcul întreaga situație, căci nu pot să înțeleagă încă global, generalizat. De aceea, se văd pe ei înșiși drept cauză a răului la care asistă. Abilitățile sociocognitive ale acestor copii sunt afectate și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
interese și preocupări, o scădere a stimei de sine. într un studiu întreprins de Dill și colaboratorii săi (2004), pe 15.000 de elevi de gimnaziu și liceu, se arată că victimizarea repetată conduce la: debilizarea insidioasă a victimei; dezvoltarea mâniei și a depresiei; stimă de sine joasă și la izolare socială. Cercetătorii susțin că factorii experențiali la care sunt expuse victimele, respingerea și victimizarea de către colegi, conduc la dezvoltarea unor stiluri comportamentale de timiditate și izolare socială, precum și la simptome
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
emoțional pe care îl plătește copilul. Amenințările pot fi și prin gesturi. Atunci când cuprins de furie adultul nu-l lovește pe copil, dar lovește în obiecte, în pereți, în masă, trântește, se apleacă spre copil cu o față schimonosită de mânie sau face gesturi furioase, aceste gesturi înspăimântă și induc o stare de teroare copilului. Terorizarea copilului: crearea unor sentimente intense de spaima copilului. Acest lucru poate fi făcut lăsând copilul pradă acelor situații de care știi că îi este frică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acest din urmă caz, copilul a dezvoltat deja o neîncredere și anxietate față de școală, iar abuzul căruia i-a căzut victimă nu face decât să-i sporească incapacitatea de a face față cerințelor școlare; depresie, anxietate, insomnii, coșmaruri; iritabilitate crescută, mânie, comportamente ostile cu agresorul, cu ceilalți adulți „care nu l-au apărat”, automutilare, suicid; frică de străini, de situații noi, de a-i pierde pe cei dragi, de a fi luat de acasă; nivel scăzut al stimei de sine, al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prezente în vederea elaborării unui răspuns adaptat. în acest moment doar se vor manifesta marcatorii somatici, semne externe ale emoției, pentru a orienta decizia.”(Damasio, 2010) Dacă emoțiile nu sunt controlate și persoana ia decizii sub imperiul unor emoții puternic negative (mânie, furie, frică) sau a unor emoții pozitive intense (starea de bucurie prea intensă) deciziile nu sunt adecvate căci informarea creierului rațional s-a făcut doar parțial datorită activării necontrolate a creierului emoțional. Așadar soluția 1. „Abilitatea de a percepe și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
spre exterior) sau a unor porniri masochiste (când agresiunea se centrează pe propria persoană). Realizarea defectuoasă a controlului sfincterian poate alimenta procesul de fixare, proces care se concretizează printr-o multitudine de trăsături: ritualism în viața cotidiană, exces de punctualitate, mânia ordinii și curățeniei, teamă maladivă față de viruși și microbi, avariția, simțul exacerbat al datoriei etc. în virtutea legilor implacabile ale dialecticii, și reversul trăsăturilor inventariate mai sus sunt la fel de posibil să-și facă apariția, atunci când disciplinarea sfincteriană se desfășoară defectuos. Uneori
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
doarme, face cumpărături, face totul ca să uite; autoacuzarea, când persoana se găsește vinovată de tot ceea ce s-a întâmplat; căutarea unui sprijin emoțional, a simpatiei, rezonanței emoționale a celorlalți față de situația sa; exprimarea emoțiilor în crize de plâns, accese de mânie; recurgerea la gândirea magică, când persoana speră să se întâmple o minune și să iasă din situația imposibilă. Adecvarea celor două tipuri de strategii la diferite situații traumatice se studiază încă. Astfel, există studii care arată că strategiile de coping
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
persoane (chiar dacă victima nu este o persoană cunoscută copilului). Criteriul D: hiperexcitație Simptome persistente de excitație crescută (care nu erau prezente înainte de traumă) indicate de cel puțin două din următoarele aspecte: 1. dificultăți la adormire; 2. iritabilitate sau explozii de mânie; 3. dificultăți de concentrare; 4. hipervigilență; 5. reacții de răspuns exagerate. Criteriul E: durată Durata tulburării (simptomele B, C, D) este mai lungă de o lună. Criteriu F: semnificația funcțională Tulburarea cauzează probleme clinice semnificative sau probleme în arii importante
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
declanșare a crizelor Aureliei. în cazul PTSD, intervenția profesioniștilor este obligatorie deși sprijinul rețelei sociale, în primul rând al familiei, rămâne la fel de important ca și în cazul doliului. Intervențiile vor ținti inducerea unei stări de relaxare, de calmare a panicii, mâniei, terorii și de conștientizare a diferenței în timp și spațiu: trăirilor din momentul evenimentului, comparativ cu dezvoltările emoționale ulterioare. Intervențiile vor ajuta victima să-și pună ordine în amintirile legate de evenimentul traumatic, să construiască conștient povestea evenimentului, inserând detaliile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
spaime și pus pe scandal cu autoritățile sau cu alți cercetători, pe care îi lua drept braconieri. Sunt cutremurătoare declarațiile de dragoste, o dragoste aproape religioasă pentru urși, și cocktailul aiuritor de e-moții - fericirea se amestecă cu orgoliul și mânia, iubirea pentru animale cu ura față de oameni, singurătatea cu paranoia. Herzog conturează și frumusețea și întunecimea personajului, arătând tot ce se poate arăta - de la momentele în care Treadwell își aranjează părul sau bandana ca să dea bine la propriile filmări, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
lucru necesar binelui comun. Era justificat atacul asupra bunului renume al celui ce apăra greșelile, deoarece era unealta de propagare. Din acest motiv, uneori trebuia atacată, pe bună dreptate, faima scriitorilor, pentru a evita extinderea răului. Exista un tip de mânie care nu era considerată a fi păcat, ci devenea virtute când era folosită întru apărarea credinței, ca atunci când cineva vedea că-i sunt insultați părinții și le sărea în ajutor 87. Lucrarea se încheia cu o scrisoare de-a Papei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
onora pe zei și în fiecare străin care bate la ușă se poate ascunde Zeus însuși. A nu-l primi și a nu-l găzdui pe străin înseamnă, indirect, a aduce o ofensă zeilor și a le suporta, în consecință, mânia. Aceasta este, în mare, morala poveștii bătrânilor Filemon și Baucis, cuplul ospitalier prin excelență, care i-a inspirat, între alții, pe Odiviu, pe La Fontaine și pe John Dryden, și care îi prilejuiește lui Alain Montandon o frumoasă analiză a teoxeniei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
orice zi!" La sfârșitul mesei, acesta își ia revanșa în momentul când trebuie să aducă desertul "panetone". În loc să scoată dintr-o cutie gigantică desertul care trebuie să încoroneze masa, el flutură o serie de articole de papetărie, provocând stupefacția și mânia comesenilor. După înjurături, este dat afară de stăpânul casei. Injuria a fost dublă: din partea gazdei să-i strivească pe ceilalți cu proaspăta lui opulență, din partea musafirului că nu s-a conformat codurilor de ospitalitate și nu a consonat cu autosatisfacția gazdei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
oamenii reveniți la înfățișarea umană, "mai tineri, și mai voinici, și mai frumoși de cum erau înainte", ospitalitatea poate fi savurată fără a fi împărtășită și fără a arăta rezerve, ea poate să o facă și le-o datorează (ceea ce justifică mânia lui Ulise revărsată asupra lui Euriloh): "Hai, luați din bucatele astea, beți din vinul ăsta și prindeți iar curajul pe care l-ați avut când ați părăsit pământul pietros al țării voastre" (10.472)42. Ospățul nu mai este deriva
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe vasul său drept un afront. "Ferească Zeus să mergeți la corabia voastră ca și cum ați fi tras la un sărac, ce n-ar avea în casa lui nici așternut, nici scoarțe, pe care să se odihnească oaspeții!" (3.348-350)53. Mânie virtuoasă a unui bătrân, cam vorbăreț, care îmbrățișează ideea de a-l reține pe oaspete pentru a-i povesti îndelung faptele sale de bătrân luptător: "De ai sta aici și cinci , și șase ani să întrebi de toate ce au
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
scenei de ospitalitate în care descoperim perversiunile ospățului ritual, unde în loc le servească bucate oaspeților, stăpânul casei îi mănâncă. Această povestire relativ lungă, care istorisește amănunțit aventura lui Ulise, este capitală pentru continuare deaorece rana provocată lui Polifem, va dezlănțui mânia lui Poseidon și va fi principala cauză a rătăcirilor eroului care durează zece ani. Dar mai întâi de toate reprezintă ocazia perfectă pentru de a falsifica toate regulile de ospitalitate. Ulise este parțial vinovat, pentru că se comportă ca un oaspete
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
personal 189. Și Quinet care exclamă "Mai rabdă inimă!"190, adăugând: "Cum spune Ulise, înainte de a-și lansa săgețile!"191 Aceste cuvinte reluate invariabil atestă identificarea eroului cu eroul Odiseii care simbolisează pentru Quinet răbdarea, fidelitatea nealterată față de patrie și mânia în fața "pretendenților", dușmani politici care nesocotesc Statul. Romantism ale cărui urme le găsim în Itaca lui Botho Strauss în care livada lui Laerte este un paradis regăsit. Imagine a unui Heimat restaurat"192. "Apfel, Feigen, Oliven, der Weinund das Gemuse
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Constantin Cavafy care cântă călătoria cea frumoasă 223: Itaca Când vei pleca spre Itaca, să dorești ca drumul să-ți fie lung, bogat în peripeții și în experiențe. Să nu te temi nici de Lestrigoni, nici de Ciclopi, nici de mânia lui Neptun. Nu vei vedea nimic asemănător în drumul tău dacă gândurile tale rămân înalte, dacă trupul și sufletul tău vor fi atinse doar de emoții mărețe. Nu-i vei întâlni nici pe Lestrigoni, nici pe ciclopi, nici pe furioasul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]