26,035 matches
-
testa această fațetă a fidelității este nevoie de a aplica proba de cel puțin două ori, la intervale de timp diferite. Tot ceea ce arată α Cronbach este doar consistența internă a probei, adică în ce măsură itemii care stau la baza probei măsoară toți, cu intensitate aproximativ egală, constructul dorit. 5.1.2.5. Sensibilitatea testului. Chiar dacă o probă are validitate și fidelitate ridicată, cu alte cuvinte, dacă ne putem încrede că rezultatele obținute măsoară corect variabila de interes, o probă psihologică mai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
adică în ce măsură itemii care stau la baza probei măsoară toți, cu intensitate aproximativ egală, constructul dorit. 5.1.2.5. Sensibilitatea testului. Chiar dacă o probă are validitate și fidelitate ridicată, cu alte cuvinte, dacă ne putem încrede că rezultatele obținute măsoară corect variabila de interes, o probă psihologică mai trebuie să dovedească o bună sensibilitate. Aceasta poate fi înțeleasă ca o capacitate de discriminare și sesizare a diferențelor dintre subiecți. Spre exemplu, dacă avem șase persoane diferite care au cunoștințe teoretice
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
presupunem, de notele: 3, 4, 6, 8, 9, 10, iar în urma aplicării unei probe aceștia obțin rezultatele 3, 4, 6, 9, 9, 9 am putea spune că proba suferă în privința sensibilității mai ales pentru subiecții care obțin rezultate bune, deși măsoară ceea ce-și propune și o face cu erori destul de mici. Cu alte cuvinte, proba nu poate să discrimineze între diferențele reale existente în cazul subiecților cu bune cunoștințe teoretice, însă are o bună sensibilitate în a discrimina diferențele reale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ce le trece în minte în procesul decizional, de alegere a răspunsurilor. În acest mod, cercetătorii aprofundează modul în care subiecții percep întrebările, tipul de strategii utilizate în selectarea răspunsurilor, dar și părerile subiecților legate de ce cred ei că se măsoară prin anumiți itemi. Problemele identificate prin acest procedeu sunt apoi eliminate. Metoda codării comportamentelor oferă o modalitate obiectivă și standardizată de a monitoriza completarea chestionarelor inițiale prin interviu de tip față în față. Prin codare se urmărește notarea tuturor devierilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
metode sau tehnici empirice. Utilizează metode și tehnici științifice, validate anterior. Implică un evaluator subiectiv și influențat de « bârfele » care circulă în organizație Implică un evaluator calificat, obiectiv și neinfluențat de organizație Evaluează un set redus de abilități și comportamente. Măsoară un set standard și larg de trăsături, abilități și caracteristici Este ghidat de opinii personale Este ghidat de teorii și constructe psihologice 5.2. Conduita psihologului în examinările psihologice Conduita psihologului industrial sau a celui organizațional nu diferă prea mult
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
modele de evaluare a performanțelor. Înainte de anii 1970 aceste modele au fost mai puțin prezente, ele concentrându-se mai mult asupra identificării factorilor care influențează rezultatele evaluării (Murphy, Cleveland, 1995 apud Pitariu, 2000), respectiv problema măsurării criteriului și înțelegerea constructului măsurat de acesta. Astfel, în anii 1960 a fost dezbătută problema modelului criteriului compozit versus modelul criteriului multiplu. La începutul anilor 1970, Campbell, Dunnette, Lawler și Weick au elaborat modelul criteriului general iar, în 1973, James a propus modelul criteriului integral
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
apreciere anuală pentru specialiști în informatică și anume, pentru postul de analist. Acest tip de scale, datorită metodologiei de construcție și a faptului că folosesc elemente ușor de înțeles de către evaluatori, fiind „nemijlocit legate de dimensiunile concrete ale performanțelor profesionale măsurate” (Pitariu, 2000), au devenit din de în ce mai des folosite ca instrumente de evaluarea performanțelor. Figura 7.2.2.1. Un exemplu de scală de apreciere construită prin metoda scalei de evaluare cu ancore comportamentale (după Pitariu, 2003) O
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
moment scopul pentru care a fost creat. În caz de perturbări, un sistem stabil își redresează funcționarea prin compensarea perturbărilor, eliminarea efectelor negative prin reglare, omul jucând în acest sens, rolul esențial. Fiabilitatea sistemului sau siguranța în funcționare, poate fi măsurată pe două căi: prin probabilitatea de a realiza cu succes o anumită performanță, care se află în opoziție cu probabilitatea de apariție a unei erori sau disfuncționări (pană, incident, avarie); prin timpul mediu pentru o eroare care are, la rândul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
produse într-o secundă). În general, la om plaja auditivă (suprafața de audibilitatea) se înscrie între 16 și 16.000 Hz (cicluri/s). În cazul unui analizor sensibil, limita superioară ajunge la 20.000 Hz; intensitatea (nivelul de presiune sonoră), măsurată în Bell (mai frecvent subunitățile dB). Intensitatea maxim tolerabilă este în jur de 100 dB, dar ea variază în funcție de frecvență; timbrul este calitatea care deosebește între ele sunetele egale ca frecvență și intensitate. Timbrul diferit al sunetelor este dat de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de securitate: se deosebește de funcția de semnalizare prin rolul precis și obligatoriu al semnificației în ceea ce privește aplicarea lor. În vederea creării unei ambianțe optime de lucru, specialiștii în ergonomie iau în considerare proprietățile de reflectanță a diferitelor culori, proprietate care se măsoară cu fotometrul (Jurcău, 2003). La un capăt al scalei se află culoare albă (care reflectă lumina în proporție de 84%), iar la celălalt capăt se află culoarea roșu închis (cărămida zidurilor, care reflectă 16% din lumină). În figura 8.11
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
succes a sarcinilor încredințate, pretinde respectarea ordinelor clare și a procedurilor standardizate de lucru, urmând el însuși îndeaproape direcțiile superiorilor săi. Liderul socio-independent este prezentat ca stil de conducere intermediar între cele două, descrise anterior. Aceste stiluri de conducere sunt măsurate printr-un chestionar de evaluare - The Least Preferred Coworker Scale (LPC) („Ultimul dintre Colaboratorii Preferați”). Persoanei chestionate i se cere să descrie cel mai puțin preferat colaborator din experiența sa, un angajat cu care i-a fost cel mai greu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
privind schimbarea culturii organizaționale: Cultura organizațională se poate schimba foarte greu, scepticismul cercetătorilor care susțin acest punct de vedere fiind descurajator: succesul schimbării culturii organizaționale este minim: Schimbarea culturii organizaționale este extrem de dificilă dar nu imposibilă și oricum durata se măsoară mai degrabă în ani decât în luni! (Schein, 1985). Prezumțiile culturale și valorile pot fi schimbate doar în situații de criză când vechile prezumții și valori au eșuat sau par fi inadecvate (Lang, 1994). Cultura organizațiilor a fost studiată, în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
-și consolideze și să se bazeze pe propria experiență în organizații pentru a conduce eficient? Jaques (1976) susține că, pe măsură ce individul accede în nivelurile sistemice ale ierarhiei, abilitățile mentale necesare pentru a face față diferitelor sarcini de conducere, pot fi măsurate. Mai mult decât atât, capacitățile mentale necesare devin mai numeroase pe măsură ce persoana preia niveluri mai înalte de responsabilitate. Deși teoria sa uni-factorială este mult disputată, Jaques deschide o dimensiune foarte importantă în studiul leadership-ului. În concluzie, cu cât mediul este
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
aceași vârstă sănătoși.[11] evaluarea compoziției corporale. Determinările compoziției corporale au fost realizate folosind un aparat InBody 230, Biospace. Procedura de achiziție a datelor este simplă, și a fost explicată și arătată tuturor participanților la studiul nostru. Aceștia au fost măsurați îmbrăcați foarte sumar, cu vezica urinară goală, fără accesorii metalice. În condiții de confort termic și psihic, copii au fost descălțăți și ajutați să așeze picioarele pe ariile marcate ale aparatului. Apoi s-au introdus datele de identificare ale subiectului
EVALUAREA TULBURĂRILOR DE NUTRIȚIE LA COPILUL CU PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Zăvăleanu, Cosmina Stanoiu, Eugenia Roşulescu, Ilona Ilinca, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_795]
-
practicii religioase au fost luate în considerare atât practica în spațiul privat cât și în cel public, deoarece, deși ambele sunt măsuri de tip comportamental se petrec în contexte diferite și au determinanți diferiți. Practica în spațiul public a fost măsurată folosindu-se un indicator standard pentru studiile de sociologie a religiei: frecventarea bisericii cel puțin o dată pe lună. Atunci când a fost folosit drept variabilă dependentă intr-o analiză de regresie, practica religioasă a fost transformată în variabilă dihotomică, luând valoarea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
celor care declară că nu aparțin nici unei religii, precum și al celor neafiliați în 1993, 1997, 1999 și 2005, pentru a studia dinamica în timp a fenomenului. Credința religioasă a fost construită ca indice compozit din două categorii de itemi: unii măsurând ideologia religioasă, iar ceilalți susținerea dogmei. În prima categorie sunt incluși itemii: „Cât de importantă este religia în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 4), „Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.?” (răspunsurile fiind
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
timp a fenomenului. Credința religioasă a fost construită ca indice compozit din două categorii de itemi: unii măsurând ideologia religioasă, iar ceilalți susținerea dogmei. În prima categorie sunt incluși itemii: „Cât de importantă este religia în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 4), „Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 10) și suport pentru implicarea socială a bisericii (index construit din răspunsurile pozitive la întrebările: „Credeți
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ideologia religioasă, iar ceilalți susținerea dogmei. În prima categorie sunt incluși itemii: „Cât de importantă este religia în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 4), „Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 10) și suport pentru implicarea socială a bisericii (index construit din răspunsurile pozitive la întrebările: „Credeți sau nu că biserica oferă răspunsurile potrivite la problemele morale și nevoile individului/problemele vieții de familie/nevoile
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
compozit, de aceea am folosit pentru descrierea variației în timp a nivelului de religiozitate doi indicatori compuși dintr-un singur item, indicatori care folosesc ca aproximare orientarea valorică a individului: „Cât de importantă este religia în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 4) și „Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 10). În analiză au mai fost folosiți și alți indicatori, dincolo de cei strict legați de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
singur item, indicatori care folosesc ca aproximare orientarea valorică a individului: „Cât de importantă este religia în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 4) și „Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 10). În analiză au mai fost folosiți și alți indicatori, dincolo de cei strict legați de măsurarea credințelor și comportamentelor religioase. Au fost utilizați indicatori ai gradului de modernitate individuală, ai satisfacției față de situația personală
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
-i ajute pe cei din jur, să se preocupe de bunăstarea lor; să se poarte mereu frumos, să evite să facă ceva despre care ceilalți ar putea spune că e greșit; tradiția, să respecte obiceiurile transmise în familie sau religioase?” măsurate pe o scală de la 1 la 6, unde 1 seamănă în totalitate și 6 nu seamănă deloc. Variabila rezultată din analiza factorială a fost înmulțită cu -1. „Tradiționalism 1999”, indice aditiv, construit prin însumarea opțiunilor pentru variantele de răspuns la
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Ideile noi sunt, în general, mai bune decât cele vechi”. „Când apar schimbări în viața mea sunt îngrijorat cu privire la dificultățile care pot să apară.” versus Când apar schimbări în viața mea mă bucur că se întâmplă ceva nou”, răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă acord maxim cu prima afirmație, iar 10 acord maxim cu a doua afirmație din pereche. Satisfacția față de viață a fost introdusă în analiză ca indicator al mulțumirii față de propria situație
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
răspunsurile la întrebările: „În general, cât de satisfăcut sunteți de situația dvs. financiară/ în general, cât de mulțumit sau nemulțumit sunteți de slujba dvs. luând în considerare toate aspectele vieții dvs., în ce măsură sunteți mulțumit de ea?”, răspunsurile la întrebări fiind măsurate pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă total nemulțumit, iar 10 total mulțumit. Socializarea religioasă în copilărie a folosit drept indicator frecventarea bisericii cel puțin o dată pe lună la vârsta de 12 ani. Vârsta a fost folosită
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
pe lună la vârsta de 12 ani. Vârsta a fost folosită în analiză ca vârstă în ani a respondentului, în timp ce pentru sex, sexul feminin a fost folosit cu valoarea unei categorii de referință în analiza de regresie. Educația a fost măsurată ca vârsta la care persoana a absolvit ultima școală, această variabilă oferindu-ne informații legate de perioada pe care persoana a petrecut-o în sistemul educațional. Mediul rezidențial urban a fost considerat în analiză drept categorie de referință. Analiza datelor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
vreodată să convingeți pe cineva că... religia este importantă? religia nu este importantă? 49% 21% 6% 25% Un alt indicator comportamental este întrebarea: „Cât de des vă rugați lui Dumnezeu în afara serviciilor religioase?”. Este interesant de observat că, spre deosebire de religiozitatea măsurată prin indicatori de credință, care nu variază în funcție de educația sau de vârsta subiectului, religiozitatea măsurată prin frecvența rugăciunilor variază considerabil. În ceea ce privește educația, aproximativ 55% dintre cei cu studii liceale și cei cu studii universitare declară că se roagă zilnic, dar
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]