6,244 matches
-
a afla de la el marile mistere ale lumii. Ființa istorică a voinicului s-a topit prin imersiunea lui în sacru și fiecare gest al său va arăta acest lucru. Desigur, tânărul colindat se identifică eroului din poezia ceremonială, transferul de magie pozitivă făcându-se prin mijlocirea cuvântului. Confundat inițial cu un stol de porumbei, alaiul boieresc intră pe „scena” colindei în frunte cu calul „galben, bidiviu”. Simpla lui descindere din sferele aflate deasupra privitorilor anunță capacitățile divine ale calului și călărețului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
anterioritatea învățăturilor împlinite este redată de perfectul compus, iar prezentul atemporal al condiției nedomesticite apare drept efect al acestora. Imperativul adresării cerbilor este în acord cu statutul lor superior, îndreptățit să își alunge tatăl din sfera consacrată a noilor inițiați. Magia contactului cu urma omului sau a animalului reprezintă o credință universală, considerându-se că marca pe care o lasă trecerea pe pământ asigură atât o acțiune mediată prin talpă/copită, cât și una imediată, pentru că urma e chiar ființa care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să fixeze la nivel cultural imaginea „monstrului”. Asociat apusului de soare, moment în care este descoperit, leul reprezintă preopinentul sacru, „demonul infernal” (Octavian Buhociu). Flăcăul pleacă pe urmele animalului emblemă, cu conotații solare datorate culorii și coamei sale, și folosește magia pentru a-l afla: „Din forma ineluluiu/ Junelui junelui bunu,/ Luai urma leuluiu/ Și-o luai și o aflaiu,/ Colea-ncoaci, colea-n coleare,/ Colea-n vârfu munțiloru,/ Sub poalele braziloru” (PetreniDeva - Hunedoara). Coordonatele tărâmului aflat la înălțime implică traiectoria ascensională
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rânza pintenului;/ Ședea-n gușea șearpelui,/ Niji nu poate la-n- nghiți,/ Niji, frate, de-l lepăda” (Giurgiu). Cel dintâi care părăsește spațiul ordonat este șarpele, crescut sub casă în mod fabulos, parcă drept urmare directă a „emanației celei mai pure a magiei cuvântului, de sens negativ”, după cum definește Petru Caraman blestemul. El pleacă după zece ani, perioadă desăvârșită, și se îndreaptă spre locul central al creației, unde „Pe Mistricean aștepta/ Ca să-i mănânce carnea”. Scoaterea din planul ordonat este trasată deja, cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pământ: „... cine a venit și i-a furat prima fată și i-a dus-o tomna pă-naltul ceriului, într-un leagăn de mătase” (Scheiu de Sus - Dâmbovița). Prezent cu deosebire în colindele de fată mare, unde se asociază cu magia cusutului și a cântecului, leagănul are aici o funcție rituală similară cu turnul în care sunt închise tinerele nubile. Tabuul atingerii pământului cu piciorul vizează persoanele cu încărcătură numinoasă pozitivă (regele, preotul) sau negativă (bolnavul) și protejează solul de o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Universul întreg pare născut din lunar, acvatic și pământ, un univers specific principiului feminin aflat sub interdicția de a vedea lumina solară. Motivul țesutului peste apele revărsate are aceleași conotații ca actele eroice ale feciorului. Forța recuperatoare vine aici din magia ordonării: „Există totodată o supradeterminare benefică a țesăturii. Desigur, țesătura, ca și firul e mai întâi o legătură, dar și o legătură liniștitoare, e simbol de continuitate, supradeterminat în inconștientul colectiv de tehnica «circulară» sau ritmică a producerii sale. Țesătura
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
coarne-și poartă./ Dar în coarne el ce poartă?/ Leagăn verde de mătase./ Dar în leagăn cine șade?/ Șade Ileana cea frumoasă” (Cerna - Tulcea). Precum mreaja în care se prinde peștele sacrificat la temelia lumii, leagănul valorifică puterea mătăsii și magia legăturilor încheiate de mâinile fecioarei: „Leagăn verde de mătase,/ Împletit de puica’n șase” (Cernăuți). Poziționarea între coarnele bourului pare să fie posterioară unei alte localizări: „Prin cel cer, prin cel oțel,/ Prin cel verde vișinel,/ Mi-este-un leagăn, legănel,/ Leagăn
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu sângele/ Mi-or zugrăvi casele./ Cerbule cu pielea ta/ Mi-or înveli căsuța;/ Cerbule cu unghiile/ Mi-or face păhărele/ Și-or bea boierii cu ele” (OstrovTulcea). Esență a vitalității și forței, oasele și sângele protejează cuplul virtual prin magia unei „locuințe” constituite din însuși animalul mitic. Prin adăugarea ciutei la fauna inițiatică avem o nouă dominantă selenară, dat fiind că cerbul și ciutele sunt considerate a fi animale semi-sacre ce își „manifestă întreaga lor putere în nopțile cu lună
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Izvoare - Soroca), „...într-o noapti poati sî ari dealu cel di piatrî șî sî sădeascî vii” (Idem). Solul din metalul sacru este făcut să rodească nu numai prin gestul instaurator, masculin al aratului intens, ci și printr-un act de magie, alchimia inițiatică dă particulelor metalice însușiri hrănitoare pentru planta vieții. Marmura și piatra simbolizează duritatea materiei ce își așteaptă brațul demiurgic să îi dea un sens. „Simbol al Gliei-mumă”, piatra se lasă brăzdată de plugul ordonator și duce la pârg
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lui de nevastă în schimbul cămășilor, promisiune reînnoită de „a mai mică” însăși. Este cunoscut că la nuntă mireasa oferă mirelui o cămașă la schimbul de daruri. Hainele sunt identificate cu personalitatea celui ce le poartă (de aici folosirea lor în magia prin contagiune), ba chiar ele simbolizează „ființa însăși a omului”, în cazul nostru a aparițiilor divine. Răpirea lor echivalează cu o privare de puteri și cu imposibilitatea întoarcerii pe tărâmul celălalt, de aici prețul atât de mare plătit pentru ele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sângelui și a influențelor benefice”. Arbustul are cea mai lungă perioadă vitală cunoscută în dimensiunea florală, înflorește primul în primăvară și fructele lui se coc toamna târziu. Lemnul conține, așadar, misterul longevității fecunde și transmite calului, în formă incandescentă, toată magia vitalității sale. Armele, hainele și căpăstrul din tinerețea tatălui, adeseori localizate cu precizie de cal, îi aduc eroului aura învingătorului, prin reluarea formei consacrate deja. Cunoașterea planului sacru îi dă calului posibilitatea de a dezvălui eroului apartenența obiectelor întâlnite și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
traduce prin împlinirea perioadei de cătănie și vârsta senectuții) o straiță ce capturează diavolii doar prin poruncă, la fel ca în cazul botei bătăușe. Traista trebuie pusă în aceeași categorie cu mreaja fetei prădate de peștele mitic, pentru că folosește aceeași magie a legării, o strunire vremelnică a răului. Atât bota, cât și straița trec împreună cu inițiatul în lumea morților, cu ajutorul sicriului - barcă a lui Charon, și personajele de pe tărâmul thanatic suportă efectul darurilor sacre (paznicul de la rai e băgat și el
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Cu tot efortul, de multe ori n-am reușit să mă țin departe de astfel de convenții, în schimb, mi-am ținut scrierea departe de orice fel de grile, am lăsat-o să hălăduiască pe câmpul fanteziilor, când intri sub magia ficțiunii nu-ți vine să te mai întorci la realitate. Important e să te sucești după cum vrea sufletul tău. Ai scris câteva romane care au stârnit, pe biata noastră piață de carte amorțită și amorfă, ecouri de critică însemnate. Cine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
biserică. Este foarte interesant. Și catolicii au altar frumos amenajat. Ei au statui reprezentând personajele care au fost când S-a născut Pruncul. Este Sfânta Fecioară lângă Prunc, dreptul Iosif și mulțimea de Îngeri care au venit deasupra lor. Apoi magii, păstorii, oi, capre, catâri, câini și multe păsări -stoluri. Au și o icoană frumoasă care Înfățișează Nașterea Domnului, cu o stea care luminează acel loc sfânt, sacru și atât de plăcut tuturor. Altarul și cele patru coloane de piloni groși
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
străzii, care traversau tavanul și coborau pe pereți. Am simțit nostalgia pătrunzătoare a șuieratului trenurilor, a muzicii de pian de pe o stradă-n oraș, a frunzelor arse. O stare temperată de rău dată de lipsa drogului Îmi aducea-n minte magia copilăriei. „Nu dă greș niciodată”, m-am gîndit. „Exact ca o doză. Mă-ntreb dacă toți trăgătorii cunosc chestia asta minunată.” M-am dus În baie să-mi fac o injecție. Mi-a trebuit mult timp să găsesc o venă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Macedonski, pe Alecsandri ori Eminescu, dar exista în ea și ceva nou, o anumită demnitate a tonului, o severitate și o stăpânire a timbrului impus, anumite versuri, ca și cele expuse, care vesteau pe marele poet, ca cele din titlurile Magii sau Din Veneția, poezii de anthologie, susțineau analiștii. Numai că, la 17 noiembrie 1919 avea să-i scrie soției aflată la o verișoară a ei, Viola Bally, la Bârlad : «Și eu aici am aflat, bolnav pe d-l Vlahuță ; pe lângă
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
nu este decât o verificare a acestei capacități inexplicabile de a pune stăpânire pe noi, de a ne captiva. În planul artei, autorul se comportă ca solomonarii, ca vrăjitoarele și ca zânele sale : temele înseși, cele mai frecvente, ale prozelor (magia, iluzia, vrăjile) nu sunt decât expresia aceluiași instinct artistic pe care l-am găsit la temelia lor... Autorul atribuie personajelor facultăți, forțe înrudite cu ale lui ; dar Marele Magician, Vrăjitorul adevărat, rămâne de fapt el însuși ». Despre proza poetică și
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
firesc, din propensiunea către ironie și ludic". Un amplu capitol este consacrat universurilor descentrate, "Lumea pierdută". Aici se vorbește despre "fascinația oglinzii negre" în care "spații ale imaginarului sunt echivalente, ca funcționare, fenomenului astronomic al găurii negre", dând "expresie tulburătoare" magiei negre a absorției. De aici se face un pas înainte în judecarea imaginarului eminescian, către anti-lumea, cum apare, bunăoară, în Când marea, unde "oglinda neagră poate fi (...) o capcană fatală". Imaginarul "se umple" de "simboluri mortuare" precum ""noaptea cernită" a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și uneori dincolo de el". Poetul român concepe poezia ca limbaj, idee regăsită la reformatorii poeziei moderne. Ideea că lumea este o metaforă universală și atunci limbajul devine o scriere hieroglifă apare la Novalis. Charles Baudelaire consideră că adevărata poezie cuprinde magia verbală, iar poetul trebuie considerat un magician. Stéphane Mallarmé opunea cuvântul ideii, iar Cartea cuprinde o alchimie a cuvintelor. Mai mult decât la Mallarmé, în opera eminesciană, Cartea cuprinde un dor al ființării, iar poezia este un mod prin care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Cugetările Sărmanului Dionis. Și de data aceasta predominante sunt observațiile stilistice ("cuvintele sunt desemnări și reprezentări, nuclee ce leagă, după un cod, realul și imaginarul"), oprindu-se, de asemenea asupra "psihismului eminescian" dar și asupra lecturii ca un "triumf" și "magie" în descifrarea poeticului, cu insistență asupra imaginației fantastice ca reprezentare a contragreutății realului, "o forță posibilă, alta, compensatorie, uneori antinomică, a existenței". Este supusă analizei nuvela Sărmanul Dionis, în care visul se împletește cu realitatea, prozatorul este interesat de "mister
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
sensul fiind transferul pe spinarea tehnologiei a efortului, dar și pe seama naturii a efectelor. Câteva exemple: inițial, omul a eliminat speciile nedorite prin mijloace mecanice, dar nu mecanizate: plivit, prășit, culegerea cuiburilor de insecte, ori chiar mijloace ce țin de magie. La aceste activități, cu un volum mare de muncă, era necesară participarea Întregii comunități ce beneficia de recolta așteptată. Mecanizarea și chimizarea a exclus o parte din oameni de la acea muncă, iar ei nu s’au supărat, atâta vreme cât au avut
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lungul timpului, forme felurite; Religie, s’o exemplific cu interdicția, fixată În Vechiul Testament, de a aduna spicele rămase În urma secerătorilor ori strugurii nebăgați În seamă la cules; acestea aparțineau străinilor, văduvelor, orfanilor, săracilor. Sau o tradiție, bazată pe o uitată magie, ca “pomana pomului”, adică câteva fructe, de regulă greu accesibile, ce se lasă, la noi, după cules. Ori, În sfârșit, limitele tehnologice care nu permit, mai ales la mecanizare, o recoltare integrală. Prin alte părți, În Franța de exemplu, suprarecoltatul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Zagreb, 88; 90; 133; 134; 135; 272; 273; 274; 280; 281; 282; 310 Zaimis, Thrasyvaulos, 238 Zara, vezi Zadar, 33 Zeta, 29 Zrinski, Peter, 134 Zvonimir, rege al Croației, 35 În aceeași colecție 1. * * *, Ortografia limbii române 2. George Nicolescu, Magia aurului 3. Ioan Oprea, Lingvistică și filosofie 4. Alexandru Husar, Ideea europeană 5. Anton Carpinschi, Deschidere și sens în gîndirea politică 6. Alexandru Husar, Lecțiile istoriei 7. Jean Borella, Criza simbolismului religios 8. Stelian Dumistrăcel, Sate dispărute sate amenințate 9
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mult prea departe, însă reușim să păstrăm relația constantă, grație internetului și suplimentelor sale tehnice informaționale. Aici Mihnea m-ajută mult și-mi ușurează relaționarea, rămân doar distanța și dorul acelor clipe stocate în amintirile noastre. Mi-e dor de magia viselor noastre de atunci, mi-e dor de neliniștile și neputințele noastre de atunci. Îmi lipsesc acele zile de studiu, când alături de Adina parcurgeam geografia regională, în condițiile în care învățam uneori și la sala de duș, iar condensul precipita
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
o femeie tânără, frumoasă și tare, o femeie cu care se potrivea mai mult decât și-ar fi închipuit că se poate potrivi cu cineva, că are alături o femeie ce îl transformă, iată, transmițându-i într-un fel de magie, neverosimil, tinerețe și forță; și o energie negativă, cu nuanțe complicate, obscure: aceasta începea să se manifeste cu impresia că Irina, posesivă, cu o personalitate atât de accentuată, îl sufocă de-a dreptul cu dragostea ei; ciudat pentru o ființă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]