5,675 matches
-
pe panoul opus, al treilea, pe Ioan Botezătorul), cele două icoane triptic din zona Călatei și Huedinului au o valoare artistică și istorică aparte. Tripticul de la Agârbiciu a fost realizat opt ani mai devreme decât cel din Bica, de același meșter zugrav, pentru vechea biserică din acest sat, ce fusese edificată cândva pe la jumătatea sau spre sfârșitul veacului al XV-lea, dacă nu, cel târziu în primele decenii ale secolului al XVI-lea, biserică ce avea ca hram Adormirea Maicii Domnului
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
acestei biserici a existat doar o clopotniță, credincioșii fiind nevoiți să meargă la biserica din Dângău Mic. Biserica a fost adusă în Bălceștii Dângăului în anul 1936, din satul Mănășturu Românesc, azi Mănăstireni unde fusese construită în anul 1751, de către meșterul Ioan Tot Săotanu din Ardeova. În memoria colectivă este încă vie amintirea acelui important eveniment, evocat adesea de mai vârstnicii satului ca cel mai important din toată copilăria lor. Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din Bălcești, (de la Bâlc-Bălcești), în 1909, un
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
fiind fixați pe o cosoroabă solidă ce se sprijină, la rândul ei, pe console mai alcătuite din bârnele mai lungi din partea superioară. Pereții exteriori au fost acoperiți cu șindrilă protectoare împotriva intemperiilor, această tehnică fiind probabil „invenția” târzie a unui meșter local, întrucât o întâlnim și la biserica din Bălcești. Ancadramentul portalului exterior este format din usciori din lemn de stejar, decorați prin sculptare. Reparații capitale s-au executat în anul 2004, respectându-se originalul. Toate costurile au fost sponsorizate de
Biserica de lemn din Dângău Mare () [Corola-website/Science/313196_a_314525]
-
grupului, alături de Liviu Tudan fiind Nicky Dorobanțu (chitară solo, voce), Mihai Muncioiu (chitară), Nicolae Enache (claviaturi), Puiu Brec (tobe), plus un pachet de suflători (două trompete Mihai Sercaianu și Hermann Werner și un trombon Elvir Tatomir). Astfel, vor prezenta opera-rock "Meșterul Manole", din păcate needitată pe vreun disc. Totuși, vor înregistra la Radio piese care vor apărea pe Single-ul "Flori de timp/Vrei" și mai tarziu, pe LP-ul "Culori". În 1976, se formează supergrupul Roșu și Negru-Progresiv TM, din
Roșu și Negru (formație) () [Corola-website/Science/314507_a_315836]
-
secuiască sunt desenate pe lemn cu mâna. După desenare, motivele sunt cioplite. Confecționarea unei porți secuiești de dimensiuni mari durează în jur de 1,5 - 2 luni, dacă lucrează la ea 5 - 7 oameni. Pentru a construi o poartă secuiască, meșterul trebuie sa fie dulgher, tâmplar și sculptor în același timp. Sculptarea unei porți poate să dureze între 16-20 zile, construirea porții de la alegerea materialului până la ridicarea lui se poate face în 6 săptămâni. Ornamentele specifice sunt aplicate manual, respectând atât
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
porțile ornamentate cu sculpturi există și modelul simplu, denumit „poartă legată”. Ca structură este identică cu poarta secuiască sculptată, doar că suprafața porții nu este acoperită cu sculpturi și îi lipsește adăpostul pentru porumbei. Pe poartă se trece doar numele meșterului și data ridicării porții. Pe legături se regăsește doar motivul de soare. În anul 2009, Consiliul Județean Harghita a început derularea unui program prin care se vor restaura mai multe porți secuiești vechi, care se află într-o stare de
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
de nord, Ucraina și România). În 1770 este numit membru al unei comisii aulice ce se ocupa de reglementarea minelor și a atelierelor metalurgice din Banat. Impresionând prin cunoștințele sale în domeniul mineritului, a fost numit deja în același an meșter miner șef ("Oberbergmeister") și director de mină în Banat, post în care a stat timp de 5 ani. În 1775 a fost numit consilier de mină ("Bergrath") la minele de cupru din Schwaz, Tirol, iar în 1778 consilier al așa-
Franz-Joseph Müller von Reichenstein () [Corola-website/Science/314634_a_315963]
-
valori istorice și de artă. După cum relatează Gheorghe Fleșer, lăcașurile de cult, prin asimilarea elementelor constructive și decorative specifice arhitecturii apusene sau celei bizantine, supun arhitectura locală tradițională influențelor străine. Formele stilistice preluate sporadic, tardiv și neconcludent sunt realizate de meșteri locali și poartă amprenta unei rusticizări evidente, dar care constituie principalele surse pentru stabilirea vechimii și etapelor de construcție ale unui monument. Etapa mai târzie a secolelor XVII- XVIII face să se resimtă tot mai frecvent influențe din arhitectura bizantină
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
se resimtă tot mai frecvent influențe din arhitectura bizantină de la sud de Carpați prin soluțiile adoptate la boltirea spațiilor interioare prin calote pe pandantivi, forma absidei semicirculară la interior și poligonală la exterior, în decorul fațadelor. Lipsa de experiență a meșterilor și preluarea modelelor din surse indirecte au dus la rezolvări proprii pentru majoritatea formelor preluate în cadrul local, după același Gheorghe Fleșer. În ceea ce privește interpretarea sistemelor de boltire un exemplu poate fi regăsit la monumentele rămase în afara influențelor de factură bizantină cum
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
foarte numeros alcătuit din 54 de copii din comună. În paralel cu activitatea sa la catedră a fost invitată de un post de televiziune local să realizeze o emisiune intitulată ""Artă și tradiție"". Aduce în fața telespectatorilor oameni din lumea satului, meșteri populari, rapsozi, oameni care au ceva de spus, care scriu versuri populare sau care au preocupări privind tradițiile. Apoi, în Bistrița se ocupă de un alt grup folcloric intitulat ""Miorița"", alcătuit din aproape 30 de copii, dar aceștia sunt și
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
pentru măiestria cu care fuseseră împodobite unele elemente de arhitectură ale edificiului. De plan dreptunghiular, cu absida decroșată poligonală, monumentul comportă, în acoperirea interioară: tavanul drept peste pronaos; boltă semicilindrică, închisă vest și est prin timpane, și având o grindă meșter profilată, în naos; iar peste altar, o boltă de aceeași formă, racordată cu conturul pereților prin trei fâșii curbe. Decorul pictat, distrus în pronaos, unde se mai observă mironosițele, în arcade, ca și în altar, se deslușește clar bolta naosului
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
un lutier german. Născut în Boemia, el a învățat meseria de la Mathias Heinicke, care era unul din principalii reprezentanți ai școlii de lutieri din Saxonia - Boemia. a lucrat cu Heinicke timp de 17 ani, înainte de a a obține brevetul de meșter lutier. Și-a întrerupt activitatea, fiind concentrat în timpul celui de al Doilea Război Mondial și apoi fiind luat prizonier de război. După de a fost eliberat din prizonierat, în 1949, a aflat că familia sa fusese expulzată din Cehoslovacia și
Johann Goldfuß () [Corola-website/Science/313596_a_314925]
-
din scânduri traforate cu modele de pești și cercuri. Ușa de la intrare are partea de sus arcuită prin decuparea bârnei, ce susține ușorii laterali. Foarte valoroasă este pictura interioară, realizată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, de meșteri anonimi. Iese în evidență și iconostasul, prin icoanele împărătești și medalioanele în formă de inimă. Biserica păstrează și un frumos sfeșnic de lemn, numeroase icoane pe lemn, cu fondul aurit, gravat cu decorații sub formă de frunze și numeroase tipărituri
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
1517, biserica fiind ridicată numai până la nivelul ferestrelor. Construcția noii biserici cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință (prăznuit în fiecare an la 23 aprilie), a fost finalizată în anul 1522 de fiul lui Bogdan, Ștefăniță Vodă (1517-1527). Meșterii care au construit biserica sunt necunoscuți. Pe peretele de nord al pridvorului, deasupra portalului, se află pisania scrisă în limba slavonă și care are următorul text: "„Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, a voit binecredinciosul și
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
la Mănăstirea Putna, iar mitropolitul Teoctist al II-lea (care a sfințit biserica) a fost înmormântat la Mănăstirea Neamț, unde a fost închinoviat. Biserica a fost pictată în frescă în stil bizantin atât în interior, cât și în exterior. Numele meșterilor nu se cunosc. Picturile din interior datează din vremea domniei lui Ștefăniță Vodă (1517-1527). Pe pereții pridvorului și pronaosului sunt pictați sfinți prăznuiți de Biserica Ortodoxă (sinaxarul), precum și unele scene din istoria creștinismului (calendarul). Deasupra ușii de intrare în pronaos
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
datată de către zugravul Vișovan Gheorghe în anul 1785 și cea a Sfântului Nicolae. Între anii 1969-1970, monumentul a fost reparat prin grija Direcției monumentelor istorice, iar în anul 1994 a fost reacoperit cu draniță de stejar, de către o echipă de meșteri locali.
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Sfântul lăcaș cu hramul „Sfântul Dumitru” din satul Sântejude, comuna Țaga, a fost clădit în anul 1701 pe cheltuiala credincioșilor, după cum reiese din monografia județului Someș, scrisă de Kadar Iosef în anul 1895. Meșterul care a edificat construcția este necunoscut. Este clădită din lemn, cu temelia din piatră, în stil românesc. În anul 1858 a fost renovată pe cheltuiala credincioșilor. Despre reparațiile făcute în anul 1858, an în care a avut loc și refacerea
Biserica de lemn din Sântejude () [Corola-website/Science/313991_a_315320]
-
1602 și-au construit această biserică din lemn, pe dealul numit "Vergheleu", cu iconostas datat 15 februarie 1694 și clopot inscripționat din 1696 cu litere chirilice. În această biserică parohială a Niculei a fost așezată icoana Maicii Domnului zugrăvită de meșterul Luca din Iclod în 1681 și cumpărată de nobilul român Ioan din Nicula, care a dăruit-o bisericii parohiale din sat. Conform procesului verbal încheiat la 28 martie 1699 de iezuiții conventului de la Cluj-Mănăștur, icoana ar fi lăcrimat în acel
Biserica de lemn din Nicula () [Corola-website/Science/314002_a_315331]
-
cel actual, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea sau în pragul celui următor. Este așezată pe Valea Putnei, pe fundalul unei perdele de brazi. Prin pasul Tulghes a trecut în Transilvania influența planului trilobat și nu este de mirare că meșterii l-au adoptat la înnoirea ctitoriei de aici. Absidele laterale, ca și aceea a altarului, sunt poligonale cu cinci laturi. Pe sud se află un pridvor, cu stâlpi ciopliți, supraînălțat de o clopotniță scundă. Pronaosul are tavan drept, fapt ce
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
În 1873 s-au adunat bani sau bucate de la credincioși. O listă cu cei ce au contribuit la edificarea „școalei”, data 2 aprilie 1873, are 194 poziții. Lucrările efective au început în anul următor, cum ne arată contractul încheiat cu meșterii la data de 29 iunie 1874. Școala nouă de lemn este montată, acoperită și dată în folosință la zece octombrie același an, când cei trei meșteri primesc ultima tranșă din prețul total al lucrării de 1200 florini. Preotul Teodor Iulian
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
poziții. Lucrările efective au început în anul următor, cum ne arată contractul încheiat cu meșterii la data de 29 iunie 1874. Școala nouă de lemn este montată, acoperită și dată în folosință la zece octombrie același an, când cei trei meșteri primesc ultima tranșă din prețul total al lucrării de 1200 florini. Preotul Teodor Iulian a demarat în 1898 lucrările pentru construirea unei noi case parohiale. El dorea să se facă o casă nouă din lemn, acoperită cu șindrilă (cea veche
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
7264, după era bizantină, de la Adam, care în cronologia actuală, de la nașterea lui Isus, înseamnă anul 1756, așadar în timpul domniei lui Constantin Racoviță. În încheierea inscripției semnează o echipă de dulgheri: Stan, Miron și Toader, toți trei purtând titlul de meșter. Sătenii își amintesc și astăzi că "„a fost un meșter la biserică din familia Stan sau Astanii”". Cei din familia locală Astanii "„erau constructori di case din strămoși”". Ca formă arhitecturală această biserică face parte din tipul bisericilor de lemn
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
de la nașterea lui Isus, înseamnă anul 1756, așadar în timpul domniei lui Constantin Racoviță. În încheierea inscripției semnează o echipă de dulgheri: Stan, Miron și Toader, toți trei purtând titlul de meșter. Sătenii își amintesc și astăzi că "„a fost un meșter la biserică din familia Stan sau Astanii”". Cei din familia locală Astanii "„erau constructori di case din strămoși”". Ca formă arhitecturală această biserică face parte din tipul bisericilor de lemn moldovenești. Se remarcă îndeosebi planul longitudinal cu abside laterale, specific
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
crepate în două. "„Bârnele îs închiate în clești cu cuie di lemn.”" Ele sunt așezate două câte două într-un singur rând. Trecerea de la un rând la altul nu se face prin chetoare ci prin cepuri de lemn. Cei trei meșteri au ridicat biserica într-o tehnică de calitate, care să-i asigure rezistența în timp. Ei nu s-au oprit doar la nivelul tehnic și funcțional ce s-au întrecut mai departe în a înfrumuseța volumele clare ale construcției, subliniind
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
perimetrul bisericii din Budești (monument UNESCO) atrage atenția "o troiță de piatră, cu un Christ ruginit". În Ieud, la biserica din vale, (hramul "Nașterea Maicii Domnului", 1717) există o troiță deosebită, realizată (în 1935) de artistul Traian Bilțiu-Dăncuș. Cu timpul, meșterii locali au miniaturizat aceste monumente, conferindu-le rol de cruce funerară. Din a doua jumătate a secolului XX, semnificația primară a troițelor s-a minimalizat, accentul căzând cu precădere pe caracterul funerar, probabil sub influența și notorietatea de care s-
Troiță maramureșeană () [Corola-website/Science/314167_a_315496]