6,144 matches
-
și una metafizică. Dacă ar trebui să identificăm elementul cel mai important al filosofiei carteziene, ar trebui să facem alegerea între elementele metodico-științifice și metafizică. Suportul pe care îl acordă Meditațiile teoriilor științifice este la fel de important. Dincolo de discursul introductiv valoarea metafizică a adevărului determină certitudinea discursului științific. Știința are putere doar dacă realitatea descrisă de ea se încadrează într-un orizont al certitudinii. Fără metafizică universul naturii descris de Descartes ar fi fără conținut. Meditațiile reprezentau întemeierea unui nou univers metafizic
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
metafizică a adevărului determină certitudinea discursului științific. Știința are putere doar dacă realitatea descrisă de ea se încadrează într-un orizont al certitudinii. Fără metafizică universul naturii descris de Descartes ar fi fără conținut. Meditațiile reprezentau întemeierea unui nou univers metafizic și de aceea el a ales cel mai adecvat model: Geneza. Aceasta era considerată ca fiind un model a cărei structură era foarte bine inserată în mentalitatea vremii. O structură imagistică ce pornește de la o formă deja inserată la nivelul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
În prima meditație adevărul este prezentat ca formă a certitudinii și prin aceasta se separă de conceptul de adevăr din meditația întâi de adevărul meditației a patra. Meditațiile carteziene au în prima meditație un punct de început pentru noua ordine metafizică. Prima meditație reprezintă începutul, în sensul de principiu al întregii reforme filosofice pe care o încearcă Descartes. Meditațiile reprezintă punctul zero al creației filosofului. Tot de la început apar cele două elemente fundamentale ale întregii cărți: ideea de adevăr și cea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și se manifestă pe mai multe planuri. Din punct de vedere științific îndoiala este metoda care ne poate apropia de certitudine eliminând lucrurile incerte din cunoaștere. Prin cenzura realizată putem să ajungem la adevăr. Un al doilea plan este cel metafizic prin dubito-ul este prezentat ca parte a cogito-ului: "Dar ce sunt, prin urmare? Un lucru ce cugetă. Ce este acesta? Unul ce se îndoiește, înțelege, afirmă, neagă, vroiește, nu vroiește, totdeodată imaginează și simte"110. Principala calitate a cugetării este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
firmamentum-ul filosofiei carteziene. Găsirea certitudinii va avea consecințe nelimitate, el va fiind punctul pe care se sprijină tot universul creat. Creația în continuare se realizează ca și în prima meditație: prin îndoială.Îndoiala nu este doar metodă, ea are statut metafizic. Raționamentul cartezian "dubito ergo cogito, cogito ergo sum" subliniază rolul îndoielii. Îndoiala este modalitate de a ajunge la certitudine, precum în Geneză cuvântul "a zis" reprezintă modalitatea divină de a crea lumea. Logos-ul creștin este înlocuit în cazul de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este singura care poate asigura certitudinea. Dar aceasta este căutată în lumea cunoașterii și de aceea putem vorbi despre un solipsism moderat. După ce a identificat certitudinea în ego, urmează pașii de descriere a acestuia și implicit de reconstrucție a universului metafizic. Putem concluziona că "tăria" (firmament-ul) se manifestă prin ego, iar ego-ul prin cogito. Intre cele două există o relație de echivalență. Cogito-ul se manifestă ca întreg componentele sufletului ajutându-l să controleze realitatea lumii cunoașterii. Cunoașterea prin el este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a creat Descartes firmament-ul, pe care își ridică întreaga construcție ulterioară. Asemenea cerului cu toată oastea sa ajută la menținerea creației, la fel și cogito-ul cu toate formele sale va duce mai departe creația și o va susține. Cenzura metafizică pe care o realizează Descartes în primele două meditații pregătesc o dezvoltare a imaginarului în direcția unei noi construcții metafizice. Necesitatea realizării unei identități real-egotic este indubitabilă, deoarece eul ca singură sursă de cunoaștere era cel care putea să dezvolte
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
menținerea creației, la fel și cogito-ul cu toate formele sale va duce mai departe creația și o va susține. Cenzura metafizică pe care o realizează Descartes în primele două meditații pregătesc o dezvoltare a imaginarului în direcția unei noi construcții metafizice. Necesitatea realizării unei identități real-egotic este indubitabilă, deoarece eul ca singură sursă de cunoaștere era cel care putea să dezvolte o lume de cunoscut care să fie în același timp și obiectivă. Lumea creată de Dumnezeu putea fi cunoscută, nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
științei moderne era imposibil. Obiectul de cunoscut putea fi receptat doar dacă cenzorul divin oferea această cunoaștere. Trecerea în cazul naturii de la subiect spre obiect nu ar fi avut nici un sens dacă ea, natura, nu era de cunoscut. De aceea metafizica carteziană era absolut necesară, căci prin subiectivarea realității în sensul creației ei prin cogito, ea a fost obiectivată și astfel putea fi cunoscută prin ego, acea lume care inițial era de necunoscut. Realitatea transferată de la obiect spre subiect va fi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să se construiască după o perioadă de cenzură. Conform acestor principii începutul secolului al XVII-lea aduce cu sine și primele forme ale reconstrucției imaginarului. Acestea se realizează, după o încercare de cenzură totală, pe mai multe direcții: religioase, metodice, metafizice sau cosmologice. S-a încercat astfel obținerea unei imagini inițiale perfect pură, fără a se mai insera forme tradiționale de imaginar. Dar cum acest lucru este imposibil de realizat, imaginarul modern se construiește pornind de la imagini marginale ale Evului Mediu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
tradus mot-à-mot prin "a ști"12, dar în filosofia platonică acesta preia semnificația pe care a avut-o termenul ίδεά. Cei doi termeni, ce au fost traduși pe filieră latină în limba română prin formă, respectiv idee, au căpătat statut metafizic. Pornind de la semnificația simplă a termenului, întâlnită la Homer, ca fiind "înfățișare, chip, ceea ce se vede"13 s-a ajuns la "idee" ca structură metafizică transcendentă ce întemeiază lumea sensibilă. Ideea este un concept folosit de Platon mai ales în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fost traduși pe filieră latină în limba română prin formă, respectiv idee, au căpătat statut metafizic. Pornind de la semnificația simplă a termenului, întâlnită la Homer, ca fiind "înfățișare, chip, ceea ce se vede"13 s-a ajuns la "idee" ca structură metafizică transcendentă ce întemeiază lumea sensibilă. Ideea este un concept folosit de Platon mai ales în perioada de tinerețe și de maturitate reprezentând generalul, universalul. În încercarea de a contura lumea ideilor Platon definește ideea de Frumos astfel: "un frumos care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
desemnarea lumii inteligibile. Termenul ίδεά este folosit mai ales în perioada de tinerețe tocmai pentru a arăta modalitatea în care este întemeiată lumea inteligibilă. Discursul său este unul paideic. În cazul folosirii termenului ειδος viziunea sa se schimbă, discursul fiind metafizic. Este folosit termenul ειδος atunci când universul descris este unul unitar, ne mai apărând multitudinea de idei. La Platon, forma evoluează de la conceptul de idee, prin definirea unor idei particulare (cum ar fi Ideea de Bine, Ideea de Frumos) în dialogurile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
forma, privită ca esență a lucrurilor, poate fi identificată cauza formală a lucrurilor, ca răspuns la întrebarea: "de ce?"18. În acest caz forma poate fi privită nu doar ca o cauză formală, ci și ca una finală. Statutul acesteia devine metafizic. 3. Forma mai poate fi considerată drept "scopul devenirii"19 și, prin aceasta, ca și în cazul anterior cauză finală. Este scop al existenței, naturii și mișcării. În acest caz forma nu poate fi privită ca esență a mișcării. Forma
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fie legată de obiect. Forma este un universal care întemeiază lumea. Problema existenței formei ca realitate ne legată de obiect este o particularizare a problemei universaliilor: au universalele realitate sau sunt doar simple concepte? Discursul se află la alt nivel metafizic. Dumnezeu fundamentează ontic universalele, iar "ideile" devin forme ale divinității. Pentru Toma de Aquino, forma era actus per quam, actu existent (actul prin care lucrurile există în act)23. Prin această concepție el se apropie de Aristotel care considera că
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lucrurile există în act)23. Prin această concepție el se apropie de Aristotel care considera că forma este o "realitate în act". Expresia forma dat materiae esse simpliter (forma dă materiei existența pur și simplu)24 proiectează forma la nivelul metafizic. Problema principală legată de formă apare atunci când forma, ca și în cazul lui Platon, existență în sine. Deci forma putea fi considerată principiu divin și avea un caracter metafizic. Aceasta este concepția pe care nu o putea accepta Francis Bacon
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dă materiei existența pur și simplu)24 proiectează forma la nivelul metafizic. Problema principală legată de formă apare atunci când forma, ca și în cazul lui Platon, existență în sine. Deci forma putea fi considerată principiu divin și avea un caracter metafizic. Aceasta este concepția pe care nu o putea accepta Francis Bacon. Renașterea este momentul când se transformă majoritatea concepțiilor Evului Mediu. În opoziție cu interpretările la Aristotel forma este considerată în relație strânsă cu materia, dar chiar dacă sunt supuse transformăriiele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
interioare a naturii. După aceleași două perspective ale teoreticului și ale practicului, Bacon împarte și științele. De științele teoretice ține metafizica, ce are drept scop cercetarea formelor: "Cercetarea formelor, care sunt (după felul și legea lor) eterne și nestrămutate, constituie metafizica"44. Numind formele "eterne și nestrămutate" nu înseamnă că acestea sunt transcendente, neaparținând unei lumi inteligibile, ci doar că nu sunt supuse transformării materiei, ele fiind legi (denumiri) date acestor transformări. De exemplu, când numește mișcarea drept "formă a căldurii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ele se ocupă două tipuri de științe: științele teoretice (speculative): fizica (ce se ocupă de cauzele materiale și eficiente) și metafizica (ce se ocupă de cauzele formale și finale) și științele practice: mecanica și magia naturală (corespunzând fizicii și, respectiv, metafizicii aparținând științelor teoretice). Fizica este atât știința lucrurilor concrete, dar și a lucrurilor abstracte, studiind mișcările și transformările diferitelor corpuri. Metafizica studiază formele, mișcarea interioară a naturii. Ca apendice la științele naturii, Bacon situează matematica, ce trebuie să cuprindă în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
s-au realizat atât de multe clasificări ale utopiilor. Noi vom urmări utopiile clasice ca sursă pentru o anumită tipologie utopică. Utopia lui Morus este o formă a utopiei sociale, Civitas Solis a lui Campanella este o formă a utopiei metafizice, iar Nova Atlantis a lui Bacon este o formă a utopiei științifice. Această clasificare are drept criteriu al clasificării importanța pe care o are universul de discurs enunțat pentru utopie. Vom încerca să urmărim modalitatea în care fiecare utopie lucrează
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
instituții. Noile instituții descrise în opera lui Bacon prefigurează instituțiile contemporane. Importanța operei lui Bacon constă în schimbările pe care opera sa le-a realizat la nivelul imaginarului științific, fiind un veritabil "trâmbițaș" al epocii moderne. 3.6. Construcția imaginarului metafizic și pregătirea lumii pentru știința modernă 3.6.1. Nevoia unei reforme metafizice și modul în care Meditationes de Prima Philosophia 140 a realizat-o Dezvoltarea imaginarului conține și componentă de natură metafizică. În prima jumătate a secolului al XVII
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lui Bacon constă în schimbările pe care opera sa le-a realizat la nivelul imaginarului științific, fiind un veritabil "trâmbițaș" al epocii moderne. 3.6. Construcția imaginarului metafizic și pregătirea lumii pentru știința modernă 3.6.1. Nevoia unei reforme metafizice și modul în care Meditationes de Prima Philosophia 140 a realizat-o Dezvoltarea imaginarului conține și componentă de natură metafizică. În prima jumătate a secolului al XVII-lea imaginea asupra universului s-a modificat realizându-se o trecere a imaginii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al epocii moderne. 3.6. Construcția imaginarului metafizic și pregătirea lumii pentru știința modernă 3.6.1. Nevoia unei reforme metafizice și modul în care Meditationes de Prima Philosophia 140 a realizat-o Dezvoltarea imaginarului conține și componentă de natură metafizică. În prima jumătate a secolului al XVII-lea imaginea asupra universului s-a modificat realizându-se o trecere a imaginii cosmologice de la heliocentrism spre geocentrism, de la finitudinea cosmosului spre infinitatea sa, de la unitatea adevărului spre diversitate. Din punct de vedere
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
În prima jumătate a secolului al XVII-lea imaginea asupra universului s-a modificat realizându-se o trecere a imaginii cosmologice de la heliocentrism spre geocentrism, de la finitudinea cosmosului spre infinitatea sa, de la unitatea adevărului spre diversitate. Din punct de vedere metafizic s-a realizat trecerea de la o lume construită în jurul conceptului de Dumnezeu spre una centrată în om. Această trecerea nu s-a realizat doar cu scopul de a redefini omul în univers, ci de a reconstrui universul în jurul omului. Pornind
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
specii. Acceptarea lucrurilor inteligibile și a celor existente în vis. 66 Apariția mamiferelor și a omului. Adam este numit stăpânul lumii. Acceptarea lucrurilor sensibile și a trupului. Descrierea raportului dintre trup și lucrurile sensibile. 3.6.2. Trecerea de la cenzura metafizică la reconstrucția ei (Meditația întâi și a doua) Primele două meditații reprezintă trecerea de la cenzura metafizică la reconstrucția ei. Prima dintre zilele de meditație realizează o separare radicală între existența adevărului și cea a falsului, între lumea haotică a dezordinilor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]