6,081 matches
-
se poate de mult timp (chiar și o lună contează) interesul lui Traian Băsescu este să rămână președinte și să intre în istoria europeană a României ca personaj care a contribuit la democratizare și prosperitate, nu la îmbogățirea unei clientele. Mizele sunt atât de diferite! Se prea poate ca Traian Băsescu să fie „marele păpușar”. Problema este ale cui sfori le trage: ale intereselor propriilor săi prieteni sau ale cetățenilor României? Dacă admitem că este în interesul său să „tragă sfori
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
-se mai mult pe dos, arată mai degrabă a terorism soft. Ofensiva celor dintâi este, după părerea mea, perdantă nu numai fiindcă establishment-ul nu cedează și se regrupează ori de câte ori se mișcă importantul sau pricăjitul jilț universitar, lipsit de alte mize majore decât de a-i avea pe alții la mână, a mai primi un honoris causa, a mai primi câte o normă într-un cumul adesea fictiv, ci și fiindcă această ofensivă este purtată cu mijloace ofensatoare. Unii dintre cei
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
doua amputare, două luni mai tîrziu, a unei jumătăți din Transilvania prin grija comună a lui Hitler și Mussolini, provoca, o dată cu sosirea la putere a Gărzii de Fier, furierul Germaniei, abdicarea forțată a regelui Carol al II-lea care constituia miza partidei jucată de Berlin. Consiliul consultativ al cărui președinte eram, tot atît de puțin consultat de guvernul Antonescu, cît și de cel precedent, deși calitatea mea de fost ministru la Sofia, actor principal al diferendului bulgaro-român și la intrarea în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
literară a studenților reprezentată de dramaturgul Chitic. În afară de Chitic, care urma să facă pe „moderatorul”, mai participau Dimov (de departe cel mai bătrân dintre noi), Turcea, Ulici și cu mine. M-a izbit la Ulici rapiditatea cu care a înțeles miza teoretică a acestor discuții: nici nu erau niște adevărate discuții, căci serveau la lansarea unui fel de manifest pe care altfel nu l-am fi putut lansa. Cu câteva luni înainte, în Luceafărul (condus de Ștefan Bănulescu) publicasem o serie
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
imaginarului", dată fiind metoda aleasă. Fără nici cea mai mică pretenție de a fi scos la lumină prin cercetarea de față "tot" sau "esențialul", cred că "strategia" în sine a căutării, bazată parțial pe teoria lui Michel Foucault, are o miză importantă, ca și detaliile aduse la suprafață. Ea oferă destulă libertate de mișcare în câmpul subiectului, posibilitatea de a schimba unghiul de abordare sau zona de referință, de a schimba nivelul (temporal) de la care pot porni alte cercetări, (co)laterale
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
stat, cel al lui Alexandru Macedon, autorul schimbării ireversibile a gândirii politice grecești și model pentru cea romană. Raționalitatea lumii ideilor și politicul (domeniu al exercițiului de gândire și de cunoaștere și manifestare a binelui și a adevărului) duc către miza majoră la care trebuia să se ridice opera lui Aristotel pentru a se înscrie în continuarea profesorului său: consacrarea raportului dintre politică și raționalitate, prin întemeierea unei științe și a unei filosofii practice, care să ajute organizarea câmpului social al
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
face legătura între mit și istorie (Védrine 20). Acest rol de conexiune imaginativă o pune în relație, pe un plan, cu conceptul de mímēsis, pe un altul, cu memoria și cu imaginatio. Dialogul dintre cei doi filosofi are și o miză epistemică: distribuirea cunoașterii. Cunoașterea empirică rămâne, în demonstrația "personajului" Socrate, legată de senzație, de viziune, de imagine (am subliniat mai devreme), în timp ce cunoașterea abstractă și teoretică se regăsește atât în raționament, cât și în problema deliberării politice și a anticipării
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ceea ce dă consistență ideii înseși de "imperiu creștin" (Dagon, Empereur 21). Textele și ritualurile care susțin această interpretare a lui Gilbert Dagron lasă să se înțeleagă un raport de forță între instituția imperială și cea ecclesiatică. Deși nu cu aceeași miză, există cazuri în istoria medievală post-bizantină care așează în opoziție, uneori cu deznodământ tragic, autocratul și patriarhul sau mitropolitul, ce nu încetează să negocieze termenii în care trebuie tradusă în practică teoria puterii creștine și de către cine (în medievalitatea românească
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
uite" Bizanțul. Ruptura din secolul VIII fusese însă provocată de alianțe complet diferite. Pentru că în timpul crizei icoanelor partida monahală a avut ca scop principal menținerea oikonomiei imaginii christice, în defavoarea iconoclasmului imperial, Vaticanul, aliat cu ea, a căutat să adauge la miza teologică a conciliilor răsăritene și una politică: emanciparea de instituțiile constantinopolitane. Totuși, cum puterea spirituală și cea temporală au fost permanent menținute în capitala orientală într-o unitate politică și de doctrină pe care se baza însuși statul creștin, a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
orientală într-o unitate politică și de doctrină pe care se baza însuși statul creștin, a avut câștig de cauză în cele din urmă ceea ce susținea un plan instituțional comun, și nu disocierea lor. Nu numai aceste aspecte au constituit miza înfruntării, ci și raportul dintre simbolic și real, ca și cel dintre imaginar și perceptibil. Textele iconodule au pus la baza demonstrației teologice echivalarea mesajului evanghelic cu cel iconic (vizibil), indiscutabilă în cadrul credinței unificatoare și respectată de toate "partidele" aflate
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Mai ales că, în viziunea lui Palamas, filosofia era: ... un instrument de exprimare a experienței creștine în termeni teologici, care se inspirau din vocabularul și imaginile filosofice, fără a se limita însă la acestea. (Arh. Crysostomos 208). Cum una din mizele principale ale înfruntării catolicismului cu ortodoxia era tocmai doctrina trinității, teoreticianul isihasmului s-a opus atât metodei scolastice cu care Varlaam, în preajma dezbaterilor ce au avut loc la Constantinopol în 1333 și 1334 între ortodocși și catolici, a interpretat termenul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
făcând încă în pas, ajunge la impunerea Regulamentului organic, care, din punct de vedere politic, nu este decât organizarea țărilor române în așa chip, încît să fie scoase de sub stăpânirea turcească spre a trece sub cea rusească. Țările române devin miza în jocul dintre turci și ruși ă...î 1 Din această situație rezultă mai întîi o stare de umilire națională care devine sângerătoare pentru cei care cugetă și simt. Consulul rus e mai presus de domn. El îi poruncește și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de câștigat si ce e de pierdut din pariul că există sau nu DUMNEZEU. Estimăm logic aceste două șanse. De câștigi, câștigi totul, dacă pierzi, nu pierzi nimic. Ipoteza este aceea a unei forțe infinite, când este vorba de o miză finită, într-un joc în care există șanse egale să câștigi sau să pierzi, dar câștigul este infinit. Vă voi da doar o idee din suportul matematic. Descrierea fizică nu trebuie să fie luată în sens literar, ar dura prea
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
și Științe ale Comunicării, Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava Cuprins Introducere Politica ca știință și ca problemă de Pierre Manent / 7 Avertisment / 31 Libertate și egalitate / 33 Libertățile în democrațiile liberale / 38 Conștiința libertății și reprezentarea unei societăți bune / 45 Mize filozofice și experiențe de libertate / 48 Refuzul total al societății ca un nou mod de gândire / 55 Libertatea politică și libertatea filozofică / 57 Fericita excepție a societăților libere / 62 Repere biografice / 65 Raymond Aron (1905-1983) Introducere Politica ca știință și
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
în această direcție. Ceea ce vreau să sugerez prin acest rezumat, este că libertățile pe care le-am menționat unele după altele acoperă aproape ce este esențial din ce înțelegem în Europa, poate și în Europa de Est, drept esențial în libertățile noastre. Mize filozofice și experiențe de libertate Plecând de aici se pun două probleme, pe care sunt obligat să le tratez foarte repede în ciuda complexității lor. Mai întâi, care sunt mizele privitoare la aceste libertăți ce sunt cu adevărat decisive, cu adevărat
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
în Europa, poate și în Europa de Est, drept esențial în libertățile noastre. Mize filozofice și experiențe de libertate Plecând de aici se pun două probleme, pe care sunt obligat să le tratez foarte repede în ciuda complexității lor. Mai întâi, care sunt mizele privitoare la aceste libertăți ce sunt cu adevărat decisive, cu adevărat esențiale? Care sunt cele pe care diferitele partide consideră că trebuie să le întreacă pe celelalte? Care dintre aceste libertăți ar putea fi considerată ca libertatea prin excelență? Și
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
libertatea prin excelență? Și a doua problemă este următoarea: care este relația dintre libertățile politice și sociale, așa cum le-am analizat, și filozofii libertății? Mai întâi de toate: există vreo legătură oarecare între politica libertății și filozofia libertății? Prima problemă: miza, ceea ce este esențial în acest ansamblu de libertăți. Care anume dintre aceste libertăți, poate fi considerată drept libertatea prin excelență? Am mai spus, prefer să nu vorbesc despre libertate la singular, pentru că nu putem defini libertatea prin excelență decât în
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
astfel să domine incoerența funciară a realității; în fața sfidărilor morale ale acesteia, el se „apără” printr-o lirică „a insurgenței” (Ioan Holban). Alături de asemenea poeme ale unei lucidități contrariate de nonsensul criminal al istoriei, există „piese” suficiente lor înseși, cu miză pur estetică și valență strict picturală. „Poet al stărilor extreme” (Liviu Leonte), T. este și unul al „discursurilor” lirice extreme, căci de la „aproape pastel” (titlul unei poezii) la „aproape pamflet”, el parcurge - cu o mare siguranță și cu bune rezultate
TEODOSIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
limbaj, dinamice, ludice. Începând cu Oameni și dragoste (1958) un filon clasicist își face apariția, din ce în ce mai vizibil, în masa amorfă a poeziei realist-socialiste, prezentă în mai multe volume eclectice. O dimensiune morală iese la iveală în rondeluri satirice, însă fără miză estetică. Tentația epicizării, a colocvializării se resimte în lirica socială din Copiii cartierului (1961), pentru ca „romanul în versuri” (Aurel Martin) Povestea Ioanei (1963), scris în stil folcloric, pe alocuri reușit stilistic, pe alocuri fals, să adopte o tramă epică și
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
și la surse de tipul Walter Scott, Herman Melville, Al. Dumas, Michel Zévaco, Antoine de Saint-Exupéry, Karl May, pe lângă cele autohtone - Petre Sălcudeanu, Dan Tărchilă, Ion Lăncrănjan, Titus Popovici. Criticii au remarcat atât calitățile, cât și defectele scrisului lui T.: miza pe acțiune, atractiv construită, perspectiva nu o dată convențională, artificiozitatea metamorfozării realului în ficțiune ș.a. Autorul reușește totuși de multe ori să depășească rețeta romanelor de capă și spadă sau schematismul maniheist, unde „bunii” sunt întotdeauna țăranii, căpitanii, bolșevicii, iar „răii
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
conului Alecu a rămas celebră și a înveselit cafeneaua ani de zile. Cum am spus, conul Alecu iubea trivialitatea, deși se îngâmfa grozav ca fecior de boier. Unul din obiceiurile lui era să răspundă celui care îl întreba pe ce miză vrea să joace: „Jucăm pe un c...“. Într-o zi i se face o farsă. Șeful cofetar, domnul Ilie, era un artist. Întrebat dacă poate fabrica din ciocolată o prăjitură care să semene cu... miza propusă de conul Alecu, răspunse
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care îl întreba pe ce miză vrea să joace: „Jucăm pe un c...“. Într-o zi i se face o farsă. Șeful cofetar, domnul Ilie, era un artist. Întrebat dacă poate fabrica din ciocolată o prăjitură care să semene cu... miza propusă de conul Alecu, răspunse afirmativ. În adevăr, conul Alecu vine la cafenea, propune partida de ghiulbahar și propune adversarului său să joace pe miza cunoscută. Celălalt răspunde: — Bine, coane Alecule, primesc, dar să știi, cine îl câștigă să-l
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era un artist. Întrebat dacă poate fabrica din ciocolată o prăjitură care să semene cu... miza propusă de conul Alecu, răspunse afirmativ. În adevăr, conul Alecu vine la cafenea, propune partida de ghiulbahar și propune adversarului său să joace pe miza cunoscută. Celălalt răspunde: — Bine, coane Alecule, primesc, dar să știi, cine îl câștigă să-l mănânce chiar aci. — Să-l mănânce, mă, răspunde conul Alecu, crezând că e numai o glumă. Partida începe, adversarul face tot felul de greșeli și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
răspunde conul Alecu, crezând că e numai o glumă. Partida începe, adversarul face tot felul de greșeli și pierde. Pierzând, acesta strigă: — Să vie c... al conului Alecu. Și chelnerul aduce pe o farfurioară o prăjitură atât de bine imitând... miza, încât conul Alecu, deși era un om inteligent, se înșală. Furios, ia farfuria cu prăjitură, o aruncă în mijlocul cafenelei și pleacă urlând: — Sunteți niște mitocani! Am făcut rău că v-am dat nas! Etc. etc. Bucureștiul nu avea pe vremea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dans ma poche”, scrie el în Caiete. Nu, nu reușesc să-mi ascund opiniile. Sînt pripit, n-am răbdarea celui care nu ratează nici un „glonț”, nu-s deloc „diplomat”. Nu știu să mă sustrag „provocărilor”, nici să pierd „meciurile cu miză mică”. De aceea, de la o vreme, prin repetare, reacțiile mele au ajuns să pară de cusurgiu, „strîmbături din nas”. „Ce tot îi pute ăstuia?”, se întreabă, lezați, unii din cei care mi-au simțit „mușcătura” și, probabil, atunci cînd nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]