5,749 matches
-
travail de deuil. Le primești ca vești, ca fapte diverse. Tristețea omului modern, ce-și ia doar animal de companie, rupându-se de firescul lucrurilor. Câinele trebuie sa fie prezent în gospodărie în mod natural, ca paznic și companion de nădejde, nu doar ornament sau tratament pentru diverse nevroze. 4 iulie 2004 Grecia câștigă Campionatul European de Fotbal cu scorul de 1-0 în fața Portugaliei. Majoritatea "ortodocșilor" pe care-i cunosc aici, chiar dacă nu prea sunt îndrăgostiți de fotbal, simpatizează puternic cu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
avem de ce-l socoti pe Don Quijote epuizat de sens. Nouă ne rămân marșurile de zi și de noapte în perimetrele lor, modestia dificilă a înțelegerilor, privirea cu gândul la Cavaler, inspirația în a pricepe stelele și conjuncturile de pe cerul nostru, nădejdea sângerie într-un timp mai lung de rezonanță, timp în care inima unui om, sau a zece, sau a o mie, sau chiar a unui popor, să fie înfiorată, dacă nu rănită, de cele ce-i spunem. Asta ne rămâne
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
noastre, pentru fiecare dintre noi.“ (Contemporanul, 6 august 1971) „Din istorie vine, ca pe-o aspră cărare de munte Pândită de capcane, vânată de primejdii, Pe care, copil, a-nvățat să le-nfrunte Încingând toate armele De cavaler ne-nfricat al nădejdii. A crescut odată cu timpul rănit De fulgerul ideilor, de întrebările mântuitoare. Pravilă i-a fost glia fierbinte a țării. Cu ochii izvoarelor a văzut în partid Înălțimea poporului care niciodată nu moare. Numai el a smuls din pământ, Cum se
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mai bine condițiile și posibilitățile de care dispunem, pentru a exprima cât mai pregnant prin spectacolele noastre chipul eroic al constructorului socialismului și comunismului.“ (Săptămîna culturală a Capitalei, 28 iulie 1972) COANDĂ Henri „Climatul societății românești de astăzi ne îndreptățește nădejdea că ne aflăm în fața unei ere în care talentul și geniul poporului nostru se vor afirma din plin. Aș defini această eră ca o eră a ideii. În care conceptul de om de cultură îl implică și pe acela al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
zorii câmpiei, Boare mângâind ape și spice, Lumină dragostei și omeniei, Fereastră binelui pentru toți, Fântână bucuriei de a zidi, Solie fericirii și păcii, Flamură vie împurpurând veșnicii.“ („Laudă“, România literară, 5 ianuarie 1989) HOBANA Ion „Scriitorii sunt ajutoare de nădejde ale partidului, a spus secretarul general al Partidului Comunist Român. Calificativul care ne face cinste se întemeiază, evident, pe experiența activității revoluționare de peste o jumătate de secol a tovarășului Nicolae Ceaușescu, și ne place să credem că se referă la
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de a preface Albania într-o grădină înflorită. În timp ce țările capitaliste își irosesc resursele în cheltuieli de război, postul avansat al lagărului socialist care e Albania, luptă din răsputeri să acopere dealurile pleșuve cu măslinii păcii, simbol al aspirațiilor și nădejdilor tuturor popoarelor din lagărul socialist.“ (Contemporanul, 26 septembrie 1958) PACEA Ion „Dimpreună cu întregul nostru popor muncitor, dimpreună cu ceilalți lucrători culturali de pe cuprinsul patriei, artiști plastici - profund angajați în procesul de desăvârșire a construcției socialiste - văd în tovarășul Nicolae
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
nu ai cu cine să-l asemeni Și e înaltă pildă pentru semeni, Conducătorul nostru viteaz și înțelept Și datorită căruia avem deplinul drept De-a ne arăta în lume și vrerea, și tăria De-a spune în limba noastră nădejdea, bucuria, Voința să triumfe, omenescul, Se cheamă: NICOLAE CEAUȘESCU.“ („Dragoste fierbinte“, România liberă, 26 ianuarie 1985) „Întreaga personalitate a tovarășei Elena Ceaușescu s-a călit în marile bătălii de clasă, în lupta antifascistă, în revoluția de eliberare socială și națională
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
clară la țelul lui sublim.“ („Conducătorului iubit“, Amfiteatru, ianuarie 1984) BUTNARU Aurel „Tot ce-i mai demn e-n cuvântul acesta magnet, Pacea în chip de zeiță a rodului adunat în hambare Dalta cioplitorului, veghea și versul plămădit de poet, Nădejdea și dorul, puterea gravată în medalii de soare.“ („Comunist“, în Anotimpuri, Editura Junimea, Iași, 1972 ) „Din vatră-n pisc să urci, lumină vie Să fii răsad, prin oameni să rodești, Tu, tinerețe fără bătrânețe, Partid al demnității românești.“ („Partid al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
din Petroșani. Un vast anotimp al promisiunilor și viselor noastre, un imens teritoriu al viitorului. Este ogorul fertil în care semănăm sămânța speranței și a încrederii, cu gândul la recoltele viitoare. Ne place să le privim și să ne punem nădejde în ele, sperând cu ardoare belșugul, frumusețea și mărirea patrie pe culmile socialismului și comunismului.“ (Tribuna, 13 octombrie 1977) ȘTEFAN Ion C. „Spre piscul păcii ce vital ne cheamă, Sculptând un ideal pe tricolor; Ni-i patria de a pururi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
atunci înființat a reprezentat șansa lor de a parveni și de a avea avantaje nemeritate, de a trăi pe spinarea altora. Practic, drojdia societății, pe bază de ,,origini sănătoase” era propulsată în vârf, să conducă ,,destinele țării”! Fiind slujitori de nădejde ai politicii înțelepte, partidul a avut grijă să îi ,,certifice” pe aceștia în posturi, dându-le diplome și calificându-i la ,,Academia Ștefan Gheorghiu”. În multe cazuri, le-a dat acestora apoi și hârtii de absolvire a școlii primare, pentru
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
în ziua aceea, când au fost puși la culcare, au avut multe de povestit părinților. Și încă multe zile după aceea. CAPITOLUL X Școala Motto: Să punem la temelia școlii noastre Înțelepciunea clădită pe cele trei fiice ale sale, Credința, Nădejdea și Dragostea... (Andrei Șaguna) În lucrarea sa «Școala poporană din Făgăraș», cercetătorul C. Stan ne vorbește despre începuturile formelor de instrucțiune în școlile din Țara Oltului folosind foarte plastic cuvintele evanghelistului: «La început a fost Cuvântul, și Cuvântul era Dumnezeu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și-au respectat sau nu promisiunile făcute cu multă larghețe în perioadele preelectorale, aceasta o va aprecia cu îndreptățire obștea satului, care în prezent este condusă, după cum am arătat de Paulean Șari în care întreaga suflare a comunității își pune nădejdea că va îndrepta nu numai nedreptățile făcute de comunism vreme de o jumătate de secol ci că va face în sfârșit lumină și în ceeace s-a mai încurcat în perioada de început a așa zisei tranziții. Sperăm că în timpul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ogorului, înainte de a începe să are, să semene, să prășească, să cosească ori să secere, țăranul se descoperea, își făcea semnul crucii, rostea cu toată credința formula „Doamne-ajută!” și, după ce își scuipa în palmele bătătorite și crăpate, se apuca cu nădejde de treabă. Nu se îndura să întrerupă lucrul decât atunci când, răzbit de sete, sorbea apa călie din cofăielul adăpostit la umbra unei tufe. Înceta lucrul la prânzul cel mare, când soarele dogorâtor se afla deasupra capului, pentru a-și potoli
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
începutului de toamnă, când dăscălița împreună cu femeia de serviciu, cu alte două gospodine și câțiva copii, trebăluiau de zor la ameliorarea aspectului dezolant al școlii. Ca o tânără deprinsă cu treburile gospodărești, și-a suflecat mânecile și a purces cu nădejde la treabă. Interiorul clădirii, alcătuit dintr-o sală de clasă încăpătoare, o cameră mai mică pentru cancelarie și un hol, necesita multe îmbunătățiri. Pregătirile pentru începerea cursurilor au continuat într-un ritm alert în toate zilele până la 15 septembrie, astfel
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
format atâtea caractere, a fost Iașul însuși, cu atmosfera și tradiția lui, cu sufletul lui, cu cerul lui, cu frumusețile lui. Pe diversele catedre ale școlilor de altădată, au predat pe rând Lambrior, Cobălcescu, Burlă, Filipide, Castano, Beldiceanu, Șuțu, frații Nădejde, Brandia, Poni, Meissner și atâția alții, din care am omis mai cu seamă pe cei mai noui. Ei bine, cu foarte rari excepții, cei mai mulți din toți aceștia n-au fost decât savanți prea puțin însă pedagogi. Între ei și elevii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de curând apărut sub direcțiunea lui Fernand Xau, avea colaborarea tuturor fruntașilor literilor și gândirei franceze (mulți din ei, favoriții noștri): Zola, Richepin, Louys, Sèverine, Mendès, Silvestre și atâția, atâția... Dintre publicațiile din țară, ne interesam, firește, de "Contimporanul" fraților Nădejde; mai târziu de "Evenimentul literar" condus de Stere (C. Șărcăleanu), de Ibrăileanu (Cezar Vraja), de Emil Fagure și de alții și în care am publicat, nu primele, dar dintre primele și puținele mele versuri. Tot pe atunci, urmăream cu pasiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
revista "Îndrumarea" din Iași, la aceeași epocă, spuneam iarăși, evocând unele lucruri de altădată: "Pe când eram tânăr, purtam plete și citeam manifestul comunist". De fapt, nu mă duceam la Club, cum se duceau toți amicii mei? Nu ascultam pe Ioan Nădejde, cu aceeași încredere mistică încredere cu care-l urmăreau toți cei ce veneau acolo? Nu citeam "Munca" și mai târziu "Lumea nouă" ca și toate celelalte publicațiuni ale partidului, nu numai cu mulțumirea de a găsi în ele ceea ce mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și materială a poporului..." O mișcare generoasă și culturală deci, o operă de asistență socială, până la un punct. Cel puțin în aparență, în tendințele sale mărturisite. Din mișcare, prin urmare din asociație, făceau parte, între alții, Eugen Lupu și frații Nădejde, care, cu drept cuvânt, pentru rolul pe care l-au avut, pentru devotamentul, generozitatea și perseverența cu care au lucrat, pot fi socotiți ca părinții socializmului român. Prezența la Iași, în acel timp, adică pe la 1878, a unui însemnat număr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de natura acesteia, știm toți ce înseamnă. Mai ales că, de data aceasta, se produsese și o intervenție destul de insistentă a guvernului rus. Sfârșitul se știe: Doctorul Russel e arestat și apoi expulzat; arestați de asemenea alți câțiva fruntași; frații Nădejde și Teodor Speranță, îndepărtați de la catedrele pe care le ocupau; studenții Mille, Bădărău, Mihail, eliminați din universitate. O adevărată groază. Toate lucrurile acestea au fost sugestiv evocate de Constantin Mille în romanul său bine cunoscut "Dinu Milian" și de curând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
studenții Mille, Bădărău, Mihail, eliminați din universitate. O adevărată groază. Toate lucrurile acestea au fost sugestiv evocate de Constantin Mille în romanul său bine cunoscut "Dinu Milian" și de curând de d. Stere în Ciubăreștii săi. Iar d-na Sofia Nădejde le-a reeditat de asemeni în interesantele "Amintiri", pe care a început să le publice în "Adevěrul". Vorbind de ele, d. Athanasiu reproduce, ca un document al timpului, un articol apărut în ziarul "Timpul" pe care-l atribuie (cu just
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
că nu există". * De la "Contemporanul" la "Viața Românească" Mișcarea socialistă nu face parte din istoria Iașului, decât cu faza idealistă și nebuloasă a începuturilor sale, deci până în primăvara anului 1893, când a avut loc plecarea la București a lui Ioan Nădejde, a șefului, a animatorului. De la această dată înainte, centrul său de conducere și de acțiune e Capitala, câmpul său de desfășurare, țara întreagă. Fără a exagera cu nimic importanța lucrurilor, putem totuși spune că, prin caracterul, prin spiritul și prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
se produsese, cu câtva timp înainte, și în cel conservator. Liberalii au înghițit pe socialiști. Conservatorii și-au asimilat radicalii lui Panu, din care unii, ca Alex. Bădărău de pildă, își făcuseră debutul în politică, tot ca socialiști, cu frații Nădejde, C. Mille, Zubcu Codreanu și alții. Nu știu ce i-am răspuns șefului de atunci al liberalilor de la Iași; dar azi, când mă gândesc la lucrurile acestea, îmi amin-tesc ce puțin difereau, în opiniunea foști-lor socialiști, cele două "partide istorice" și cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
socialiști, cele două "partide istorice" și cât de puțin justificat era ușorul dispreț pe care îl conținea epitetul de "conservator", cu care mă gratificase, pentru circumstanță, amicul lui Korolenko. Astfel la o întrunire publică la Iași, înainte de fuziune firește, Ioan Nădejde spunea: "Poporul e o găină de jumulit. Liberalii o jumulesc și dacă țipă, o lasă să țipe. Conservatorii o jumulesc și ei; dar dacă țipă, îi sucesc gâtul". Iar după fuziune, câțiva ani mai târziu, tot Nădejde: Au făcut bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fuziune firește, Ioan Nădejde spunea: "Poporul e o găină de jumulit. Liberalii o jumulesc și dacă țipă, o lasă să țipe. Conservatorii o jumulesc și ei; dar dacă țipă, îi sucesc gâtul". Iar după fuziune, câțiva ani mai târziu, tot Nădejde: Au făcut bine că au trecut la liberali. Dar tot așa de bine ar fi făcut dacă treceau la conservatori, fiindcă și aceștia sunt oameni de treabă"... * Mișcarea socialistă de la Iași interesează mai ales din punct de vedere cultural. În privința
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
publica nu va trece neobservat și că ceea ce va fi bun se va deosebi și lăuda." Despre modul cum s-a îndeplinit programul acesta, ajunge s-amintesc câteva din numele care s-au legat de existența revistei de la Iași: frații Nădejde, I. Gherea, V.G. Morțun. St. Basarabeanu, T. Speranță și atâția, atâția... Trecerea socialiștilor la liberali n-a ucis însă ideea care strânsese laolaltă pe primii organizatori ai mișcării. Din ea s-a născut poporanizmul, pregătit de "Evenimentul literar" și continuat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]