5,280 matches
-
și i-au dzis că pasirea în cuibul său nu piere. Ce să se ducă în sus, să strângă oaste, că izbânda va fi a lui. Și așe, pe cuvântul mâne-sa, s-au dus în sus și au strânsu oaste. (Neculce 11) Iată o istorisire cu un remarcabil ecou în imaginarul popular și în cel cult de mai târziu, comparabilă cu cea a mamei ciobanului din balada Miorița, care își va jeli fiul ucis din invidie, sau cu cea a
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de disputele politice pe care „tânărul suveran” nu prea avea Încă „dexteritate” ori abilitățile necesare spre a le „arbitra”, conform normelor constituționale <ref id="32"> 32 Vasile Russu, op. cit., passim. </ref>. Experiența personală, probele de suveran și de comandant de oști, la momentul Independenței, i-au consolidat definitiv poziția monarhică, fie aceasta și pe mai departe supusă unor „critici” ori „contestații” proferate de eșuanți politic și „vizionari”, sinceri sau nu, ai „republicii”. În actele Independenței și În demersurile extrem de dure pentru
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
creației sale literare. În perioada preelectorală din 1946 semnează în „Dreptatea”, cu pseudonimul Zadig, poezii satirice. Licențiat în filosofie și filologie modernă al Universității din București (1948), urmează, o vreme, cursurile Institutului Teologic din capitală și activează în organizația ortodoxă Oastea Domnului, care urmărea, în condițiile noului regim, să mențină spiritul religios al românilor. Organizația fiind desființată oficial în 1949, G. este, ca și ceilalți membri, hărțuit de Securitate. În 1959 este arestat, anchetat și condamnat la doisprezece ani de temniță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
apariție a reflexivului este asociată cu o valoare gramaticală este acela că, diacronic, se înregistrează numeroase variații de tip reflexiv/nereflexiv, uneori în interiorul aceluiași text (explicarea acestui fenomen în termeni sintactici rămâne un subiect deschis): Și zise Alexandru să odihnească oștile acole (Alexandria, [1620]: 139) Eu adurmiiu și durmiiu și sculaiu, că Domnulu spejenitu-me-au (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 88) Aceia împiedecați fură și cădzură; noi sculămu și ne îndereptămu (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 102) Că de pământ sâmt și pământ să
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1620]: 144) Vor vesti dereptatea lui oamenrilor ce se nascu (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 105) Prevește pre menre și me miluiaște, că sângur născuiu și measer sâmtu eu (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 106) Într-o dumenecă era, cându au apropiat oștile ungurești de Suciavă (M. Costin, Letopisețul, 64) oștile lui Răzvan amu să văd și să apropiia de oștile țărâi (M. Costin, Letopisețul, 64). În această secțiune, voi avea în vedere două aspecte: verbele inacuzative care au formă atât reflexivă, cât
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se nascu (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 105) Prevește pre menre și me miluiaște, că sângur născuiu și measer sâmtu eu (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 106) Într-o dumenecă era, cându au apropiat oștile ungurești de Suciavă (M. Costin, Letopisețul, 64) oștile lui Răzvan amu să văd și să apropiia de oștile țărâi (M. Costin, Letopisețul, 64). În această secțiune, voi avea în vedere două aspecte: verbele inacuzative care au formă atât reflexivă, cât și nereflexivă și posibilitatea de a explica diferența
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și me miluiaște, că sângur născuiu și measer sâmtu eu (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 106) Într-o dumenecă era, cându au apropiat oștile ungurești de Suciavă (M. Costin, Letopisețul, 64) oștile lui Răzvan amu să văd și să apropiia de oștile țărâi (M. Costin, Letopisețul, 64). În această secțiune, voi avea în vedere două aspecte: verbele inacuzative care au formă atât reflexivă, cât și nereflexivă și posibilitatea de a explica diferența semantică dintre cele două variante; statutul sintactic al elementului se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
devenit deosebit de puternică în timpul domniei sultanului Baiazid al II-lea (scris și Bayazid), între 1481 și 1512, care a trecut la desăvârșirea cuceririi litoralului Mării Negre (după ocuparea coloniilor genoveze din Crimeea), în vederea transformării acesteia într-un „lac turcesc”. Cu concursul oastei hanului Crimeii, trupele lui Baiazid au asediat cetățile Chilia și Cetatea Albă și au învins rezistența garnizoanelor moldovene, la 14 iulie și, respectiv, la începutul lui august 1484. Ștefan cel Mare a încercat peste un an recucerirea lor, dar lipsit
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
chiar asupra conaționalilor săi din Țara Românească erau problemele principale ale politicii moldovenești în veacul al XV-lea.” În fața presiunii tot mai puternice, Țările Române au fost nevoite să facă diferite concesii. Trupele lui Baiazid al II-lea, sprijinite de oastea hanului Crimeii, au învins garnizoanele moldovene de la Chilia și Cetatea Albă, în iulie-august 1484, în toamna anului 1486 organizându-se, împreună cu zonele înconjurătoare, cele două raiale, situație considerată ca o primă știrbire adusă teritoriului moldav. O a doua amputare a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dăinuire neîntreruptă. Petru I, țarul Rusiei, încheie un tratat de alianță cu Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei. 1711, aprilie 13/24, Luțk. Așadar, Luminatul Domn și Prinț al pământului Moldovei, Dimitrie Cantemir, ca binecredincios creștin luptător întru Iisus Hristos, văzând apropierea oștilor noastre, a chibzuit de folositor să se trudească împreună cu noi pentru emanciparea și a excelentului popor moldav aflat sub stăpânirea sa, împreună cu alte popoare creștine ce se găsesc în suferințele barbare, necruțând nici viața, nici fericirea sa, și ne-a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
scrie și subscrie cu mâna sa cu punerea sigiliului Princiar, pe care apoi îl va trimite Maiestății Noastre Imperiale cu un om sigur și credincios, cât mai în grabă, cel mult pe la finele lunii lui mai s.v., și până la intrarea oștilor Noastre în pământul Moldoviei se va păstra cel mai mare secret. Totodată, el ne va arăta Nouă, Marelui Domn, Maiestății Noastre Imperiale, tot putinciosul și credinciosul serviciu prin corespondență și altele, tot în secret. Art. II. Când însă vor intra
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Noastre în pământul Moldoviei se va păstra cel mai mare secret. Totodată, el ne va arăta Nouă, Marelui Domn, Maiestății Noastre Imperiale, tot putinciosul și credinciosul serviciu prin corespondență și altele, tot în secret. Art. II. Când însă vor intra oștile Noastre în Principatul Moldovei, atunci se va comunica luminatului Prinț, ca supusului Nostru, să se atașeze cu toată oastea sa pe lângă oștile Noastre și împreună să coopereze în contra inamicului și aliaților și partizanilor ce sunt în contra crucii Domnului, iar Noi
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Maiestății Noastre Imperiale, tot putinciosul și credinciosul serviciu prin corespondență și altele, tot în secret. Art. II. Când însă vor intra oștile Noastre în Principatul Moldovei, atunci se va comunica luminatului Prinț, ca supusului Nostru, să se atașeze cu toată oastea sa pe lângă oștile Noastre și împreună să coopereze în contra inamicului și aliaților și partizanilor ce sunt în contra crucii Domnului, iar Noi ne făgăduim ca pe acea vreme s-o întreținem cu bani din Visteria Noastră, asemenea ne va ajuta cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
tot putinciosul și credinciosul serviciu prin corespondență și altele, tot în secret. Art. II. Când însă vor intra oștile Noastre în Principatul Moldovei, atunci se va comunica luminatului Prinț, ca supusului Nostru, să se atașeze cu toată oastea sa pe lângă oștile Noastre și împreună să coopereze în contra inamicului și aliaților și partizanilor ce sunt în contra crucii Domnului, iar Noi ne făgăduim ca pe acea vreme s-o întreținem cu bani din Visteria Noastră, asemenea ne va ajuta cu prețioasele sale sfaturi
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cer și parcă amenință cu tăcerea și Întunericul lor. Șir după șir se-nfundă sclipitoarele coifuri În umbra văilor Întortocheate și Înguste. Cercetașii furnică În toate părțile și străji sunt puse pe Înălțimi, ca nu cumva, prin locurile acestea viclene, oastea să fie lovită pe neașteptate. Deodată un strigăt de trâmbiță dă știrea de sus să se gătească de luptă... Un freamăt de arme - și rândurile se strâng apropiindu-și scuturile și Învăluindu-se ca-ntr-o platoșă uriașă: nu mai
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
grindină cutremură valea. O pânză mișcătoare de săgeți zbârnâie deasupra pământului, Între cele două puteri. Dar pânza se scurtează. Zidul ce scapără de izbirea săgeților se-mpinge tot mai aproape, tot mai Îngrozitor În clocotul dacilor. Se prăbușesc mulți din oastea romană. Dar șiruri proaspete izvorăsc mereu din pădure, s-ar crede că toți copacii se prefac În oșteni și vin din ce În ce mai mulți, din ce În ce mai Îndârjiți. Iată i aproape, nu-i mai desparte decât o lungime de suliță. Dacii aruncă arcurile și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
fost demult, În vremea veche, o Împărăție mare și puternică. Oamenii care au ridicat pe lume aceea putere se chemau romani. Scaunul Împărăției era la Roma. Acolo, la Roma, trăiau Împărații. De acolo porneau poruncile lor, către marginile Împărăției, la oștile Îmbrăcate cu zale și coifuri. Iată Însă că s a găsit un neam care s-a apărat cu armele Împotriva lor. Acel neam trăia În Dacia, adică În locurile unde trăim noi acum. Oamenii aceștia erau dârji, iuți și foarte
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ta coroană Într-o ramură de spini.” -,, Orice gând ai, Împărate, și oricum vei fi sosit, Cât suntem Încă pe pace, eu Îți zic : Bine-ai venit ! Despre parte Închinării Însă, doamne, să ne ierți ; Dar acu vei vrea cu oaste și război ca să ne cerți, Ori vei vrea să faci Întoarsă de pe acuma a ta cale, Să ne dai șun semn și nouă de mila măriei tale... De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris și pentru
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
un moșneag ? ! “ -,, De-un moșneag, da, Împărate, căci moșneagul ce privești Nu e om de rând, el este domnul Țării Românești. Eu nu ți-aș dori vreodată să ajungi să ne cunoști, Nici ca Dunărea să-nece spumegând a tale oști. Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul... Și de aceea tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul, Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este, Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste ; N-avem
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
caii care Îi poartă În luptă... Da, nu e rău ce faci ! Dar toate astea le pot face și bătrânii. Voinicii ca tine trebuie să poarte arma . Și eu am nevoie de astfel de voinici. Vrei să mă ei la oaste, Măria ta ? izbucni Mândricel cu ochii sclipind de bucurie. Dar tu nu știi lupta ! N-am spus că nu știu, Măria ta. Cioplesc săgeți, dar pot să le și slobod ; făuresc paloșe, dar știu să le și mânui ; și știu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
bătrâna pe prispă și torcea, către un amurg de seară, iată că tresare de un ropot venit de pe deal. Un călăreț se oprește În fața ei, trudit, cu calul În spume. Sunt Ștefan, turcii ne-au călcat țara, vin din război, oastea mi-i spartă și-s singur ! Am șapte feciori, frumoși și voinici, și mi-s dragi ca lumina ochilor...ai tăi sunt, doamne. În zori sunau din corn, pe munții Moldovei, cei șapte voinici. Curgeau plăieșii roiuri de pe sub poalele codrilor
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
mi-i spartă și-s singur ! Am șapte feciori, frumoși și voinici, și mi-s dragi ca lumina ochilor...ai tăi sunt, doamne. În zori sunau din corn, pe munții Moldovei, cei șapte voinici. Curgeau plăieșii roiuri de pe sub poalele codrilor. Oastea nouă ieși ca din pământ. S-a pornit domnul cu ea și s-a lăsat pe neasteptate asupra turcilor, care se credeau stăpâni pe țară. Atunci a văzut Ștefan ce pot feciorii Vrâncioaiei. Voievodul, biruitor, În cuibul lui de vultur
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
năvălirilor. A coborât și Ștefan, cu țara, de cum i s-a adus vestea de cumpănă. Într-o noapte cerul s-a făcut roșu cât țineau zările. Ardeau satele și câmpiile. Puținii pământeni scăpați cu zile veneau Îngroziți, rânduindu-se În oastea voievodului. Bătălia cumplită s-a Încins cât ai scăpăra din ochi. Valea s-a umplut de nechezăturile cailor, de bufniturile scuturilor. Luceau lăncile. Zbârnâiau săgețile. Stefan cel Mare Își deschide drum spre inima bătăliei, către han, izbind În dreapta și-n
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
a ajuns făță În față cu han-tătarul ! Cu o lovitură de buzdugan i-a repezit paloșul din mână ! Îl putea ucide din a doua lovitură, dar l-a luat În pieptul calului și l-a cărduit departe. În vremea asta oștile cotropitoare fugeau mâncând pământul. Apoi, pe la asfințitul soarelui, moldovenii s-au așternut la hodină, pe coasta dealului. Acum să-l judecăm pe han-tătar ! a strigat Ștefan cel Mare, În fața cortului așezat sub stejar. Ce moarte să-i dăm, răzeși ? Să
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cu acest lup al pustiei o socoteală... Han-tătare, ți-aduci aminte ? Tu l-ai ucis pe Mitruț, Între ramurile acestui stejar... Ridicați-l, feciori, În funie... Apoi,după ce năvălitorul și a primit pedeapsa, trei zile și trei nopți au stat oștile moldovene În petrecere. Astfel se răzbuna Ștefan cel Mare asupra năvălitorilor, tăindu-le pofta de pâine strâină. LUPTA DE LA PODUL-ÎNALT după Mihail Sadoveanu Era În anul 1475. Mahomed, sultanul turcilor, a hotărât să-l ucidă pe Ștefan-Vodă și să calce
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]