8,364 matches
-
numeroase discipline care abordează fenomenul educației din perspective variate. El compară această ramificare a pedagogiei, de la începutul secolului XX, cu un arbore, căruia însă i-a apărut mai întîi coroana pedagogia filosofică și abia după aceea, rădăcina pedologia și tulpina pedagogia experimentală. Vladimir Ghidionescu își imagina astfel "arborele pedagogiei" (vezi pag. 78). Deși un neobosit propagator al pedagogiei experimentale, Ghidionescu nu consideră necesară renunțarea la pedagogia filosofică; chiar în condițiile în care și-a dobîndit independența, pedagogia trebuie să păstreze legătura
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
variate. El compară această ramificare a pedagogiei, de la începutul secolului XX, cu un arbore, căruia însă i-a apărut mai întîi coroana pedagogia filosofică și abia după aceea, rădăcina pedologia și tulpina pedagogia experimentală. Vladimir Ghidionescu își imagina astfel "arborele pedagogiei" (vezi pag. 78). Deși un neobosit propagator al pedagogiei experimentale, Ghidionescu nu consideră necesară renunțarea la pedagogia filosofică; chiar în condițiile în care și-a dobîndit independența, pedagogia trebuie să păstreze legătura cu filosofia. Cum s-a văzut, pedagogia experimentală
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
secolului XX, cu un arbore, căruia însă i-a apărut mai întîi coroana pedagogia filosofică și abia după aceea, rădăcina pedologia și tulpina pedagogia experimentală. Vladimir Ghidionescu își imagina astfel "arborele pedagogiei" (vezi pag. 78). Deși un neobosit propagator al pedagogiei experimentale, Ghidionescu nu consideră necesară renunțarea la pedagogia filosofică; chiar în condițiile în care și-a dobîndit independența, pedagogia trebuie să păstreze legătura cu filosofia. Cum s-a văzut, pedagogia experimentală s-a constituit și ca o reacție împotriva caracterului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a apărut mai întîi coroana pedagogia filosofică și abia după aceea, rădăcina pedologia și tulpina pedagogia experimentală. Vladimir Ghidionescu își imagina astfel "arborele pedagogiei" (vezi pag. 78). Deși un neobosit propagator al pedagogiei experimentale, Ghidionescu nu consideră necesară renunțarea la pedagogia filosofică; chiar în condițiile în care și-a dobîndit independența, pedagogia trebuie să păstreze legătura cu filosofia. Cum s-a văzut, pedagogia experimentală s-a constituit și ca o reacție împotriva caracterului normativ al pedagogiei filosofice. Recunoscînd slăbiciunile pedagogiei exclusiv
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
rădăcina pedologia și tulpina pedagogia experimentală. Vladimir Ghidionescu își imagina astfel "arborele pedagogiei" (vezi pag. 78). Deși un neobosit propagator al pedagogiei experimentale, Ghidionescu nu consideră necesară renunțarea la pedagogia filosofică; chiar în condițiile în care și-a dobîndit independența, pedagogia trebuie să păstreze legătura cu filosofia. Cum s-a văzut, pedagogia experimentală s-a constituit și ca o reacție împotriva caracterului normativ al pedagogiei filosofice. Recunoscînd slăbiciunile pedagogiei exclusiv normative, autorul Introducerii în pedologie și pedagogia experimentală aprecia că pedagogia
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
arborele pedagogiei" (vezi pag. 78). Deși un neobosit propagator al pedagogiei experimentale, Ghidionescu nu consideră necesară renunțarea la pedagogia filosofică; chiar în condițiile în care și-a dobîndit independența, pedagogia trebuie să păstreze legătura cu filosofia. Cum s-a văzut, pedagogia experimentală s-a constituit și ca o reacție împotriva caracterului normativ al pedagogiei filosofice. Recunoscînd slăbiciunile pedagogiei exclusiv normative, autorul Introducerii în pedologie și pedagogia experimentală aprecia că pedagogia modernă se va sluji, în continuare, de filosofie, dar se va
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nu consideră necesară renunțarea la pedagogia filosofică; chiar în condițiile în care și-a dobîndit independența, pedagogia trebuie să păstreze legătura cu filosofia. Cum s-a văzut, pedagogia experimentală s-a constituit și ca o reacție împotriva caracterului normativ al pedagogiei filosofice. Recunoscînd slăbiciunile pedagogiei exclusiv normative, autorul Introducerii în pedologie și pedagogia experimentală aprecia că pedagogia modernă se va sluji, în continuare, de filosofie, dar se va întemeia pe datele disciplinelor legate de experiență. Este acesta un punct de vedere
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
la pedagogia filosofică; chiar în condițiile în care și-a dobîndit independența, pedagogia trebuie să păstreze legătura cu filosofia. Cum s-a văzut, pedagogia experimentală s-a constituit și ca o reacție împotriva caracterului normativ al pedagogiei filosofice. Recunoscînd slăbiciunile pedagogiei exclusiv normative, autorul Introducerii în pedologie și pedagogia experimentală aprecia că pedagogia modernă se va sluji, în continuare, de filosofie, dar se va întemeia pe datele disciplinelor legate de experiență. Este acesta un punct de vedere înțelept, pe care mulți
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și-a dobîndit independența, pedagogia trebuie să păstreze legătura cu filosofia. Cum s-a văzut, pedagogia experimentală s-a constituit și ca o reacție împotriva caracterului normativ al pedagogiei filosofice. Recunoscînd slăbiciunile pedagogiei exclusiv normative, autorul Introducerii în pedologie și pedagogia experimentală aprecia că pedagogia modernă se va sluji, în continuare, de filosofie, dar se va întemeia pe datele disciplinelor legate de experiență. Este acesta un punct de vedere înțelept, pe care mulți ,,experimentaliști" l-au nesocotit, în dauna cercetării însăși
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pedagogia trebuie să păstreze legătura cu filosofia. Cum s-a văzut, pedagogia experimentală s-a constituit și ca o reacție împotriva caracterului normativ al pedagogiei filosofice. Recunoscînd slăbiciunile pedagogiei exclusiv normative, autorul Introducerii în pedologie și pedagogia experimentală aprecia că pedagogia modernă se va sluji, în continuare, de filosofie, dar se va întemeia pe datele disciplinelor legate de experiență. Este acesta un punct de vedere înțelept, pe care mulți ,,experimentaliști" l-au nesocotit, în dauna cercetării însăși. Experimentarea, lipsită de orientare
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
înțelept, pe care mulți ,,experimentaliști" l-au nesocotit, în dauna cercetării însăși. Experimentarea, lipsită de orientare filosofică, devine limitată și lipsită de un criteriu care să confere unitate interpretării datelor obținute. Se cunoaște, de asemenea, că, de cele mai multe ori, reprezentanții pedagogiei experimentale au tins spre o educație individualistă. Ghidionescu însă nu nesocotește influența factorilor sociali în dezvoltarea ființei umane, și, prin urmare necesitatea unei discipline care să cerceteze relația educației cu acești factori. Se observă că rădăcina "arborelui" pedagogic îl constituie
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
era tocmai aceea de a studia copilul, dar dintr-o pluralitate de puncte de vedere (al biologiei, al psihologiei infantile, al psihologiei comparate, al psihiatriei infantile) și cu metode variate (observație, experiment). Dacă pedologia oferă posibilitatea cunoașterii copilului, îi rămîne pedagogiei experimentale să stabilească modalitățile prin care se poate atinge scopul propus de pedagogia filosofică. Iată de ce, în concepția lui Ghidionescu, pedagogia nu se poate reduce la nici una din cele trei grupe, cu atît mai puțin la una din "ramuri". În
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de vedere (al biologiei, al psihologiei infantile, al psihologiei comparate, al psihiatriei infantile) și cu metode variate (observație, experiment). Dacă pedologia oferă posibilitatea cunoașterii copilului, îi rămîne pedagogiei experimentale să stabilească modalitățile prin care se poate atinge scopul propus de pedagogia filosofică. Iată de ce, în concepția lui Ghidionescu, pedagogia nu se poate reduce la nici una din cele trei grupe, cu atît mai puțin la una din "ramuri". În aceste condiții, dată fiind complexitatea fenomenului educației, apare necesitatea unei colaborări între cercetători
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
psihologiei comparate, al psihiatriei infantile) și cu metode variate (observație, experiment). Dacă pedologia oferă posibilitatea cunoașterii copilului, îi rămîne pedagogiei experimentale să stabilească modalitățile prin care se poate atinge scopul propus de pedagogia filosofică. Iată de ce, în concepția lui Ghidionescu, pedagogia nu se poate reduce la nici una din cele trei grupe, cu atît mai puțin la una din "ramuri". În aceste condiții, dată fiind complexitatea fenomenului educației, apare necesitatea unei colaborări între cercetători sau, cu un termen utilizat astăzi, a unei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fatalist, pentru a se resemna înaintea ei cu brațele încrucișate, ci trebuie să aibă deplină încredere că ereditatea îi lasă destul cîmp liber de activitate, de transformări și îmbunătățiri în educația copilului" (34, p. 51). După ce demonstrase caracterul complex al pedagogiei, rezultat din multitudinea perspectivelor din care se cerea analizat fenomenul educației, Ghidionescu nu reușește să se desprindă de una din ideile puse în circulație de orientarea la care aderase: "obiectul de căpetenie al pedagogiei este studiul special și sistematic al
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
51). După ce demonstrase caracterul complex al pedagogiei, rezultat din multitudinea perspectivelor din care se cerea analizat fenomenul educației, Ghidionescu nu reușește să se desprindă de una din ideile puse în circulație de orientarea la care aderase: "obiectul de căpetenie al pedagogiei este studiul special și sistematic al copilului" (34, p. 18); era un punct de vedere unilateral care a dăunat, fără îndoială, pedagogiei. Deși ideea experimentării în pedagogie cîștiga teren, unii teoreticieni ai educației nu s-au sfiit să-și exprime
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se desprindă de una din ideile puse în circulație de orientarea la care aderase: "obiectul de căpetenie al pedagogiei este studiul special și sistematic al copilului" (34, p. 18); era un punct de vedere unilateral care a dăunat, fără îndoială, pedagogiei. Deși ideea experimentării în pedagogie cîștiga teren, unii teoreticieni ai educației nu s-au sfiit să-și exprime opoziția față de o astfel de orientare. Unul dintre aceștia a fost ȘTEFAN VELOVAN (1852-1932), un reputat profesor de pedagogie în învățămîntul normal
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ideile puse în circulație de orientarea la care aderase: "obiectul de căpetenie al pedagogiei este studiul special și sistematic al copilului" (34, p. 18); era un punct de vedere unilateral care a dăunat, fără îndoială, pedagogiei. Deși ideea experimentării în pedagogie cîștiga teren, unii teoreticieni ai educației nu s-au sfiit să-și exprime opoziția față de o astfel de orientare. Unul dintre aceștia a fost ȘTEFAN VELOVAN (1852-1932), un reputat profesor de pedagogie în învățămîntul normal, autor al unor lucrări de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dăunat, fără îndoială, pedagogiei. Deși ideea experimentării în pedagogie cîștiga teren, unii teoreticieni ai educației nu s-au sfiit să-și exprime opoziția față de o astfel de orientare. Unul dintre aceștia a fost ȘTEFAN VELOVAN (1852-1932), un reputat profesor de pedagogie în învățămîntul normal, autor al unor lucrări de psihologie și pedagogie (35). Într-un studiu intitulat Pedologia și pedagogia, acesta aprecia că pedagogia nu poate fi decît o știință normativă; în aceste condiții, apare opoziția între caracterul ei specific normativ
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unii teoreticieni ai educației nu s-au sfiit să-și exprime opoziția față de o astfel de orientare. Unul dintre aceștia a fost ȘTEFAN VELOVAN (1852-1932), un reputat profesor de pedagogie în învățămîntul normal, autor al unor lucrări de psihologie și pedagogie (35). Într-un studiu intitulat Pedologia și pedagogia, acesta aprecia că pedagogia nu poate fi decît o știință normativă; în aceste condiții, apare opoziția între caracterul ei specific normativ, de mult recunoscut, și caracterul experimental pe care vor unii să
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să-și exprime opoziția față de o astfel de orientare. Unul dintre aceștia a fost ȘTEFAN VELOVAN (1852-1932), un reputat profesor de pedagogie în învățămîntul normal, autor al unor lucrări de psihologie și pedagogie (35). Într-un studiu intitulat Pedologia și pedagogia, acesta aprecia că pedagogia nu poate fi decît o știință normativă; în aceste condiții, apare opoziția între caracterul ei specific normativ, de mult recunoscut, și caracterul experimental pe care vor unii să i-l imprime. Cine face educație se ghidează
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
față de o astfel de orientare. Unul dintre aceștia a fost ȘTEFAN VELOVAN (1852-1932), un reputat profesor de pedagogie în învățămîntul normal, autor al unor lucrări de psihologie și pedagogie (35). Într-un studiu intitulat Pedologia și pedagogia, acesta aprecia că pedagogia nu poate fi decît o știință normativă; în aceste condiții, apare opoziția între caracterul ei specific normativ, de mult recunoscut, și caracterul experimental pe care vor unii să i-l imprime. Cine face educație se ghidează după norme dinainte stabilite
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să i-l imprime. Cine face educație se ghidează după norme dinainte stabilite; cine experimentează pentru a găsi astfel de norme nu face educație. În consecință, pedologia, care are un scop teoretic, revenindu-i sarcina cunoașterii copilului, poate fi experimentală; pedagogia, avînd un scop practic, aplică doar rezultatele cercetării pedologice (36). Față de această poziție ia atitudine IZABELA SADOVEANU: pedagogia experimentală analizează activitatea elevului și a dascălului spre a dovedi, pe cale experimentală, dacă procedeele educative corespund scopului educației; "rolul pedagogiei experimentale față de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
astfel de norme nu face educație. În consecință, pedologia, care are un scop teoretic, revenindu-i sarcina cunoașterii copilului, poate fi experimentală; pedagogia, avînd un scop practic, aplică doar rezultatele cercetării pedologice (36). Față de această poziție ia atitudine IZABELA SADOVEANU: pedagogia experimentală analizează activitatea elevului și a dascălului spre a dovedi, pe cale experimentală, dacă procedeele educative corespund scopului educației; "rolul pedagogiei experimentale față de practica pedagogică este acela al unui criteriu științific, al unui control conștient și inteligent al acestei activități" (37
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fi experimentală; pedagogia, avînd un scop practic, aplică doar rezultatele cercetării pedologice (36). Față de această poziție ia atitudine IZABELA SADOVEANU: pedagogia experimentală analizează activitatea elevului și a dascălului spre a dovedi, pe cale experimentală, dacă procedeele educative corespund scopului educației; "rolul pedagogiei experimentale față de practica pedagogică este acela al unui criteriu științific, al unui control conștient și inteligent al acestei activități" (37). Cunoscătoare a spiritului epocii, Izabela Sadoveanu a sesizat mai bine cerințele vremii, necesitatea și posibilitatea unor cercetări experimentale în domeniul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]