14,398 matches
-
istoria omenirii, de la crearea și „căderea” omului până la imaginea unei societăți viitoare, utopica „Sânta Cetate”, în care vor domni armonia, rațiunea, „spiritul”, simbolizând „victoria omului asupra zeului Forța”. Este o încercare temerară, neizbutită, în care reminiscențele din Biblie, din Paradisul pierdut al lui Milton, din Infernul și Paradisul lui Dante, din Legenda secolelor a lui Victor Hugo și din utopiile lui Jules Michelet și Pierre Leroux nu se contopesc într-o creație unitară. Artificial și discursiv, scris într-o limbă neologistică
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
tânără”, LCF, 1979, 10; Doina Uricariu, Lectura ca palimpsest, LCF, 1979, 22; Liviu Antonesei, „Palimpseste”, CRC, 1979, 36; Valeriu Gherghel, „Palimpseste”, CL, 1979, 9; Costin Tuchilă, „Palimpseste”, R, 1979, 10; Ion Maxim, Codul palimpsestelor, VR, 1979, 12; Adriana Babeți, Bătăliile pierdute, Timișoara, 1998, 117-130; Dicț. scriit. rom., II, 593-594; Gabriel I. Popescu, Prolegomene la „Cercul lui Hermes”, „Mozaicul” (Craiova), 2001, 1-2. L.H.
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
scări legate de un stâlp. / În parcul cu maci scuturați pentru totdeauna, / cu râsetele / și gesticulația mâinilor mici de rouă / în liniște. // În adormirea melancolică a orașului / o muzică de curte abstractă / se aude, / în spate, / ziua privirea o ține pierdută / însoțind curtenitor / disperarea amurgului peste lumea / care imploră scena aceea fără public / și fără actori” (Rememorare). În cărțile următoare (Poema dacică, 1977, Cântul etern, 1977, Luminile de dimineață, 1978), J. trece la o poezie de inspirație patriotică, în tonul epocii
JALES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287663_a_288992]
-
între extreme. Lumea reală și cea a coșmarului sunt despărțite de un prag îngust, amândouă lăsându-se stăpânite obsesiv de simbolul mării: „Totdeauna marea mi-a dat senzația verticalei. E un mediu abstract. Singurul peisaj abstract.” Volumul de poezie Cifrul pierdut (1996) îmbină, într-un registru muzical, întoarcerea într-un timp imemorial și „religia iubirii”: „În parfumul lichid de iasomie / Căzută în verdele palpitând - o albină a rămas vie // Oh, soarele printre perdele curgând / Pe albina cea vie! // Spre grâul învins
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
scrisului. SCRIERI: Totdeauna marea, București, 1969; Coloană dorică, București, 1972; Eroii verii, București, 1978; Patimi, București, 1978; Impact, București, 1987; Alo, televiziunea! Un „Jurnal de front” pe programul 1, București, 1992; Măcar un singur foc de armă, București, 1994; Cifrul pierdut, București, 1996; Angela - cântec și rugă, București, 1998. Repere bibliografice: Dumitru Lazăr, „Totdeauna marea”, CRC, 1969, 46; Dan Cristea, „Coloană dorică”, RL, 1972, 48; Mircea Iorgulescu, „Coloană dorică”, LCF, 1973, 8; Barbu, O ist., 102-106; George Poenaru, Efervescența unei iubiri
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
un volum de traduceri din poezia populară română, sub titlul A havas balladái [Baladele munților]. Traduceri: A havas balladái [Baladele munților], București, 1932; Román drámaírók könyvtára öt kötetben [Biblioteca dramaturgilor români în cinci volume], Budapesta, 1934. Repere bibliografice: „O scrisoare pierdută” de Caragiale în ungurește, ALA, 1922, 1; Emil Isac, „Baladele munților”. Traducerea lui Kádár Imre, G, 1932, 5-6; Bolyai Zoltán [Gaál Gábor], A havas balladái, KOR, 1932, 6; Szemlér Ferenc, Jegyzetek a román népköltészetről, „Láthatár”, 1934, 8; Makkai László, Fordítások
KÁDÁR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287696_a_289025]
-
internațională. În condițiile postbelice, atunci când României i se refuzase statutul de cobeligerant iar Tratatul de pace fusese presărat cu suficiente clauze umilitoare, șansa integrării în ONU părea a fi singura carte câștigătoare dintr-o bătălie diplomatică postbelică pe trei sferturi pierdută. Admiterea în Națiunile Unite ar fi redat Bucureștiului credibilitatea internațională antebelică, garantând, măcar de fațadă, și o protecție în fața eventualelor pericole externe. Din perspectiva liderilor comuniști români, apartenența la ONU putea să aducă încă un vot important Uniunii Sovietice în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
proiectele lor expansioniste în sud-estul Europei și nemulțumite pentru că toate eforturile făcute după războiul Crimeii se soldaseră doar cu eșecuri, Rusia și Austria au văzut în detronarea lui Al. I. Cuza un bun prilej pentru a încerca să recâștige timpul pierdut. Obiectivele urmărite de către cele două Puteri erau identice, mijloacele și posibilitățile de acțiune au fost însă deosebite. Austria, de exemplu, n-a încetat niciodată, în această perioadă, să-și manifeste deschis intențiile, deoarece avea nevoie de sprijinul Franței în fața conflictului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
evitarea oricăror situații care i-ar fi permis lui Friedrich să tulbure apele, ceea ce autoritățile românești de la Budapesta au și făcut, răpindu-i primului-ministru maghiar posibilitatea de a „poza în victimă“ • Mihail Sturdza, România și sfârșitul Europei. Amintiri din țara pierdută, Alba Iulia - Paris, 1994, p. 61. • Ultima ilustrare, pe care o cunoaștem noi, a circulației acestui zvon în toamna anului 1919, este prezența în ziarele daneze de la sfârșitul lui noiembrie a știrii, colportate de „un anume Vassermann, originar din România
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
favorabilă eliminării componentei românești a statului trialist. În plus, maghiarii puteau spera că asistența militară și politică românească s-ar fi dovedit importantă pentru materializarea dorințelor lor de recuperare, în detrimentul Cehoslovaciei, Iugoslaviei și Austriei, măcar a unei părți din teritoriile pierdute. Nu în ultimul rând, liderii maghiari își găseau și unele puncte de convergență cu oamenii de stat români: anticomunismul, teama datorată pericolului slav și anxietățile de natură economică (o economie și o piață româno-maghiare păreau mai competitive în peisajul deloc
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
titlul Nou chip de a face curte, K. a descris, cu încântarea etnografului și a iubitorului de folclor, o nuntă tradițională la țară, așezând mereu în opoziție moravurile decăzute ale civilizației orășenești cu frumusețea și puritatea vieții rurale. În Iluzii pierdute. Un întăi amor (1841) scriitorul se încearcă în proza sentimentală, pe gustul vremii, dar nu fără a strecura, într-o amplă Introducție, numeroase aluzii politice și note de critică a regimului. Folosind variate nuanțe ale ironiei, povestitorul se află mereu
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
France sous le nom de Bohémiens, Berlin, 1837; Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens, Berlin, 1837; ed. 2 (Histoire de la Dacie, des Valaques transdanubiens et de la Valachie), Berlin, 1854; Două femei împrotiva unui bărbat, Iași, 1840; Iluzii pierdute. Un întăi amor, Iași, 1841; 200 rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești (în colaborare cu C. Negruzzi), Iași, 1841; ed. îngr. Titus Moraru, pref. Mircea Zaciu, Cluj, 1973; ed. (Carte de bucate boierești), București, 1998; Cuvânt pentru
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
lăsarea lor către lateralele picioarelor vă calmează sistemul nervos. PONTUL 2: MÎNCATUL PENTRU A OBȚINE CONFORT CÎteodată mîncăm pur și simplu pentru că vrem să găsim confort. Foamea nici măcar nu este un factor. Putem să mîncăm deoarece ne simțim singuri, depresivi, pierduți sau copleșiți. O cale alternativă pentru a obține confort este calmarea energiilor ce sînt implicate În acest emoții, ceea ce presupune de cele mai multe ori calmarea meridianului triplu cald. O modalitate simplă și În același timp puternică pentru calmarea acestor emoții este
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
București, 1973; Aproapele meu, București, 1979; Pescărușii, București, 1984; Exerciții de luciditate, București, 1985; Femeia lui Loth, Tel Aviv, 1990; Reversul unui zbor, Tel Aviv, 1993; Mă numesc Alzheimer, București, 1995; Abel, București, 2001. Repere bibliografice: A. B. Yofe, Copilăria pierdută, „Hamiș-mar”, (Ierusalim), 1981, 7 iunie; Barbu Cioculescu, „Aproapele meu”, RL, 1980, 30; Adriana Kisseleff, Pledoarie pentru „aproapele meu”, SPM, 1980, 1 august; Felicia Antip, Însemnări din Londra, TBR, 1981, 15 aprilie; Elena-Esther Tacciu, Memoria necruțătoare, „Ultima oră” (Tel Aviv), 1990
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
imposibil, pentru că toate ziarele vorbesc despre asta de săptămîni Întregi. Ieri, Daily World l-a numit „cel mai mare dezastru de retail din istoria Angliei“. Singurul avantaj pe care-l ai cînd lucrezi pentru un magazin care e o cauză pierdută e că asta Înseamnă că-mi pot lua liber cît doresc pentru vizitele la doctor și cursurile prenatale. Și, dacă nu mă grăbesc să vin Înapoi, nu se prinde nimeni că lipsesc. — SÎnt sigur că lucrurile or să se aranjeze
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
o scrisoare prin care își anunță viitoarele colaborări. Caragiale va da aici cu regularitate material literar până în 1902, începând chiar cu numărul din decembrie 1897, în care apare nuvela Cănuță om sucit. Vor urma La hanul lui Mânjoală, Două bilete pierdute, În vreme de război, La conac, precum și note, recenzii, articole. Tot în numărul din decembrie 1897 se tipărește și prima parte a studiului Țăranul în literatură de C. Dobrogeanu-Gherea, studiu care se încheie în numărul următor. Ceva mai devreme, prin
GAZETA SATEANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287206_a_288535]
-
ciocoilor vechi și noi, pe N. Filimon, I.L. Caragiale și Teodor Mazilu, într-o șarjă cu zece episoade tocmai nimerite pentru un spumos serial de televiziune. Titircă, Inimă-Bună... continuă Trivial tangou și plachează pe tiparul caragialian personaje din O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D-ale carnavalului. Astfel, Zița a devenit intelectuala grupului, scrie haikuuri și pleacă în Japonia să studieze arta gheișelor, Spiridon este gay, fiindcă „homosexualii sunt viitorul globalizării” ș.a.m.d. SCRIERI: Seara în fața cerului, București, 1973; Drumul
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
precare, nu a profesat niciodată. Luminoasă prezență în viața culturală a Brașovului, G.-V., devenită soția poetului D. Gherghinescu-Vania, a fost și ea o subtilă scriitoare, revelată postum prin fragmente de jurnal și decupaje din corespondență, ce intră în Cartea pierdută (1973) și în epistolarul (scrisori către Lucian Blaga, din anii 1941-1948) intitulat, după cuvintele lui Blaga, Domnița nebănuitelor trepte (1995). Dintr-o exigență extremă (dar și pentru că forțele i-au fost măcinate toată viața de tuberculoza de care suferea), G.
GHERGHINESCU-VANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287248_a_288577]
-
poezie, dăruirea ei pentru viață au transformat locuința din Brașov a Gherghineștilor într-un viu salon al artelor: Arghezi și Blaga i-au arătat prețuire și iubire. Lui Blaga i-a inspirat poemele din volumul Nebănuitele trepte. Tălmăcirile sale (Cărarea pierdută, după Le Grand Meaulnes de Alain-Fournier, apărută în 1942, Prințișorul, după Le Petit prince de Antoine de Saint-Exupéry, publicată în 1946, în „Femeia”, apoi în „Luceafărul de ziuă” din 1956-1957, Fermina Marquez de Valery Larbaud, din 1969), rafinate, expresive, muzicale
GHERGHINESCU-VANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287248_a_288577]
-
particulară, în acord cu personalitatea originală a autoarei lor. Șerban Cioculescu menționa în 1945 și o traducere realizată de G.-V., dar netipărită, din Le Roman de Tristan et Iseut, în versiunea dată de Joseph Bédier legendei bretone. SCRIERI: Cartea pierdută, îngr. D. Gherghinescu-Vania, postfețe Zaharia Stancu, Șerban Cioculescu, D. Gherghinescu-Vania, Mihai Gafița, București, 1971; Domnița nebănuitelor trepte. Epistolar Lucian Blaga - Domnița Gherghinescu-Vania , îngr. și pref. Simona Cioculescu, București, 1995. Traduceri: Alain-Fournier, Cărarea pierdută, pref. Petru Comarnescu, București, 1942; ed. pref.
GHERGHINESCU-VANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287248_a_288577]
-
de Joseph Bédier legendei bretone. SCRIERI: Cartea pierdută, îngr. D. Gherghinescu-Vania, postfețe Zaharia Stancu, Șerban Cioculescu, D. Gherghinescu-Vania, Mihai Gafița, București, 1971; Domnița nebănuitelor trepte. Epistolar Lucian Blaga - Domnița Gherghinescu-Vania , îngr. și pref. Simona Cioculescu, București, 1995. Traduceri: Alain-Fournier, Cărarea pierdută, pref. Petru Comarnescu, București, 1942; ed. pref. N.I. Popa, București, 1965, ed. București, 1991; Valery Larbaud, Fermina Marquez, București, 1969. Repere bibliografice: Vasile Gionea, Alain-Fournier în românește, LU, 1942, 12; Octavian Șuluțiu, Cuvinte despre o traducere, UVR, 1942, 44; Ion
GHERGHINESCU-VANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287248_a_288577]
-
ed. București, 1991; Valery Larbaud, Fermina Marquez, București, 1969. Repere bibliografice: Vasile Gionea, Alain-Fournier în românește, LU, 1942, 12; Octavian Șuluțiu, Cuvinte despre o traducere, UVR, 1942, 44; Ion Biberi, Mărturia unei vieți triumfătoare, AST, 1969, 10; Constantin Cubleșan, „Cartea pierdută”, TR, 1973, 43; Titel, Pasiunea, 112-114; M. N. Rusu, Dicționarul scriitorilor brașoveni, AST, 1982, 1; Ion Vlasiu, Monolog asimetric, București, 1988, 105-106; Z. Ornea, O prietenie amoroasă, RL, 1995, 46; Gheorghe Grigurcu, Poetul și Muza, RL, 1996, 34; [Scrisori de la
GHERGHINESCU-VANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287248_a_288577]
-
opera postumă a lui I. D. Sârbu. În primele sale cărți - aflate într-un vădit raport de convergență - G. autorul pornește de la limbaj, înțeles ca proces (în speță, de la scrierea ca o ipostază a lui poiein), pentru a reconstitui unitatea originară pierdută a ființei și a logosului. Esența umanului - susține autorul- este partea noastră de ființă creatoare și plăsmuitoare de simboluri, singura care nu e amenințată a se stinge sau a se întoarce vreodată împotriva omului. Omul poietic - cum îl numește generic
GHICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287254_a_288583]
-
baroce, „uită” pur și simplu de imperativul unui sens final și evoluează În voia plăcerii narative, aglomerând scene și Întâmplări disparate. Un reproș asemănător, acela că nu știe crea arhitectural, i-a fost adus și lui Proust. În căutarea timpului pierdut, dincolo de dispozitivul de amorsare care e regresia În memorie, manifestă o libertate anarhetipică În explorarea unui material afectiv și sinestezic magmatic. Cu cât ne apropiem mai mult de perioada actuală, impresia mea este că recurența operelor anarhetipice crește. De la Proust
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mine. șCând, oare, se petrec Întâlnirile noastre cu adevărat - În consonanță sau În diferență? Gândește-te la o dragoste oarecare - dacă reușești, la cea mai adâncă dintre cele al căror drum la un moment dat l-ai rătăcit (dintre cele pierdute, zice bunul-simț comun, care uită că realmente adevărat, din trecutul tău, este doar ceea ce n-ai reușit nicidecum să ucizi). Amintește-ți Întrebarea exasperată: care din cele două ființe, cea pe care ai iubit-o sau cea pe care n-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]