7,062 matches
-
țipată la trompetă, histerică" (N. Manolescu). Poezia Plumb poate fi considerată expresia concentrată a creației bacoviene. Lacustră Unul din motivele fundamentale bacoviene este acela al ploii, al umezelii, al singurătății. În poezia Lacustră, poetul contemplă ploaia, la început senzorial "aud plouând", "aud materia plângând", într-o atmosferă monotonă. Metafora "locuințelor lacustre" sugerează un sentiment al izolării, într-o provincie pustie, spaima întoarcerii materiei în haosul primordial. Ploaia a devenit un mod de existență a materiei, care generează singurătatea totală. Având impresia
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
la prăbușirea universului. Dacă în prima strofă, poetul contemplă ploaia ca fenomen meteorologic, în ultimele versuri ploaia semnifică pulverizarea planetară. Poezia este structurată în patru catrene , păstrează tehnica prozodică din Plumb, are efecte muzicale sumbre provocate de rimele ("vestmânt" "vânt"; "plouând" "plângând"). Având ritmul iambic, rimă onomatopeică, versurile semnifică o ceremonie a singurătății și a spaimei. Stările specifice eului liric simbolist (nevroza, golul istoric, spleen-ul, disoluția eului) sunt evidențiate și de refren, verbele de percepție și de stare: "aud", "tresar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
loc însorit (cel puțin șase ore de soare pe ziă, la adăpost de vânturi și acolo unde solul beneficiază de o drenare adecvată. Un teren bine drenat este acolo unde pământul nu se transformă în noroi după ploaie, chiar dacă a plouat mai mult. • Așezați grădina departe de clădirile care ar putea s-o umbrească și la o distanță cât mai mare de arborii și arbuștii care riscă să ia toată apa și mineralele de care legumele dumneavoastră au nevoie pentru a
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
de ceapă imediat ce foile din exterior au îngălbenit. Zece-cincisprezece zile mai târziu puteți să culegeți ceapa. • Scoateți cepele din pământ cu ajutorul unei furci și lăsați-le să se usuce la soare cu tot cu frunze timp de câteva zile, acoperindu-le când plouă și întorcându-le frecvent. Cât timp sunt încă umede, cepele nu trebuie să se atingă, pentru că o atingere cât de mică le face să încolțească și să putrezească. • Dacă pentru un motiv anume nu puteți usca ceapa afară, faceți-o
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
vocea care se aude prin stație". 32 În contextul filmic, Milos este unul dintre aceia care nu înțeleg adevăratul sens al celor întâmplate. Într-un alt moment, construit simetric cu acela în care este rostita replică "Îl va pleuvoir" ("Va ploua."), Dila îi spune lui Milos: Tu aș des yeux, mais tu ne vois pas. Tu aș des oreilles, mais tu es sourd." Cuvintele acesteia fac trimitere la textul biblic: "13 De aceea le vorbesc în parabole, ca ei văd fără
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
în pierdere. Ulterior, însă, după vânzarea înregistrărilor audio-video din timpul festivalului, s-au obținut profituri importante. Festivalul a fost considerat punctul culminant al contra-culturii anilor '60, al culturii hippie și al anticapitalismului. (Pentru fotografii, a se consulta anexă.) 84 Aici ploua, acolo e frumos. 85 "viene a ser una version muy peculiar de la vida y pasión de Cristo, a quien dará el nombre de Emanu (con la supresión del sufijo -el, Emanuel, que en hebreo significa Dios, el autor expresă șu
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
care era locul acordat animalelor pe vremea aceea, trebuie să se știe cine erau de fapt "animalele de la fermă ", o specie aproape dispărută, care nu se mai găsește decât în magazinele de jucării, în cărțile sau în cântecele pentru copii: Plouă, plouă, ciobănița mea Adă-ți mioarele dalbe La adăpost, în casă, colea, Vin' la mine, ciobănița mea... Familia necuvântătoarelor, propria noastră Arcă a lui Noe, era formată din: șase vaci, un cal, o capră, un porc (dar nu cu normă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
era locul acordat animalelor pe vremea aceea, trebuie să se știe cine erau de fapt "animalele de la fermă ", o specie aproape dispărută, care nu se mai găsește decât în magazinele de jucării, în cărțile sau în cântecele pentru copii: Plouă, plouă, ciobănița mea Adă-ți mioarele dalbe La adăpost, în casă, colea, Vin' la mine, ciobănița mea... Familia necuvântătoarelor, propria noastră Arcă a lui Noe, era formată din: șase vaci, un cal, o capră, un porc (dar nu cu normă întreagă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de aici huit. Acesta se aude și când, după ploi strașnici, pe panta de deal se scurge multă apă care huie, adică face huiet mare. Se zice de multă vreme că, dacă Ochiul Huitòrii se umezește, este semn că va ploua. Dacă umezeala crește, ploaia torențială va începe și tot atunci valea strâmtă, cu maluri drepte, va începe să fie huitoare”. 14. Satul Bârsănești « În satul aista hăt demult s-au așezat niște ciobani, dar care nu erau de la noi, ci
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
acum inima de bucurie! Textul continuă cu o prezentare a superstițiilor mamei, pe care le împărtășea și autorul. În urma indicațiilor Smarandei, Nică însuși cred că băieții „cu părul bălai precum el pot invoca vremea frumoasă dacă se joacă afară când plouă, că unele pericole pot fi îndepărtate prin descântece, și că însemnarea corpului uman cu leșie sau noroi oferă protecție împotriva deochiului. Naratorul își exprimă totodată și regretul de a nu-i fi arătat mamei toată aprecierea lui, referindu-se la
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
că Ladima este "pământeanul" nu e nevoie, într-o primă fază, decât să recurgem la conținutul unei scrisori, în care poetul, asemenea lui Bacovia, își proiectează imaginea interioară, ce poartă efigia Tanatosului, în prezența ploii care nu mai contenește: "A plouat întreaga săptămână și n-am ieșit din casă... Când plouă zile întregi, e ceva întunecat și humos în mine, de parcă îmi umblă râme pe tot corpul."102 Dacă ar fi să ne raportăm la etica lui fermă, chiar rigidă, la
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
fază, decât să recurgem la conținutul unei scrisori, în care poetul, asemenea lui Bacovia, își proiectează imaginea interioară, ce poartă efigia Tanatosului, în prezența ploii care nu mai contenește: "A plouat întreaga săptămână și n-am ieșit din casă... Când plouă zile întregi, e ceva întunecat și humos în mine, de parcă îmi umblă râme pe tot corpul."102 Dacă ar fi să ne raportăm la etica lui fermă, chiar rigidă, la spiritul lui de intransigență și obstinația cu care încearcă să
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
este el doborât de țăranul viclean sau de monștrii întrupați în mori de vânt și cât de greu se ridică de la pământ și, iarăși, cât de ușor glosează apoi pe marginea ideilor de curaj, iubirea pentru aproape și cavalerism! Când plouă, Ladima, în paltonul său greoi și demodat, simte râme pe tot corpul, care îl descompun sufletește, aidoma personajului bacovian. Și totuși, continuă să meargă, în căutarea unui împrumut pentru plinuța, pământeana Emilia. Cât despre Eminescu, acesta trasează o coincidentia indubitabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
HIDROGRAFICĂ multe râuri, venind din direcții diferite. CON VULCANIC Parte exterioară a unui aparat vulcanic, de forma unu con din materii rezultate în timpul erupției, având dimensiuni de mărimea unui munte. CREEK Vale seacă, din deșerturile Australiei, cu apă numai când plouă. CRETACIC Ultima perioada a erei mezozoice. CUATERNAR A patra eră geologică ce se deosebește de terțiar prin apariția glaciațiunii și a omului. DEBIT Cantitatea de apă scursă printr-o secțiune transversală din albia unui râu , într-o unitatea de timp
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
el încheie astfel paragraful care poartă numărul 676: „Nu pot să iau în serios presupunerea că acum visez. Cine spune, în vis, «Eu visez», chiar dacă ar spune asta cu voce tare, are tot atât de puțină dreptate ca și când ar spune în vis «Plouă» în timp ce chiar ar ploua. Chiar și dacă visul său ar fi într-adevăr legat de zgomotul pe care îl face ploaia.“137 Aceasta va fi ultima însemnare. În noaptea de 27 aprilie s-a simțit foarte rău. „Așa cum v-am
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care poartă numărul 676: „Nu pot să iau în serios presupunerea că acum visez. Cine spune, în vis, «Eu visez», chiar dacă ar spune asta cu voce tare, are tot atât de puțină dreptate ca și când ar spune în vis «Plouă» în timp ce chiar ar ploua. Chiar și dacă visul său ar fi într-adevăr legat de zgomotul pe care îl face ploaia.“137 Aceasta va fi ultima însemnare. În noaptea de 27 aprilie s-a simțit foarte rău. „Așa cum v-am spus - va scrie doamna
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
oarecare/ spun ceva dar să fie frumos/ și se face o albă lumină/ ca un mânz foarte alb și lucios// mai apoi mă ridic și aștept/ mă stropesc peste creștet cu rouă/ căci bursucii o știm/ mai ales vin atunci când plouă// sunt acum mânzul alb sunt lumină/ ei se-ascund undeva mult mai jos/ eu mai fac iar un semn oarecare/ spun ceva însă mai frumos". Cea de-a doua ipoteză are în vedere constanta revenire a poetului la motivul dedublării
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
drama personală și reliefând minusurile discursive. Riscurile sunt vizibile mai ales în cazul textelor care dovedesc ceea ce un comentator al ultimului volum scris de Indira Spătaru numea "bovarism cultural" maladie, într-adevăr, din ce în ce mai cultivată de poetele noastre: "Ore fixe când plouă/ În interiorul tău/ oriunde te-ai afla/ ore ciudate îmbrăcate în lințolii/ petrec un particular trecut/ spre un amalgamat viitor/ al aceleiași hărți./ Zvâcni fecioara, Europa,/ coapsele zburânde, călărind taurul/ și toate popoarele înfrățite/ învățară în cor/ idiomul privirilor mute, cuvintelor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fost restructurată, inflația a rămas ridicată, iar datoriile companiilor rusești au crescut de peste 10 ori în ultimii 10 ani. Elitele economice își fură țara, hrănind tot felul de paradisuri fiscale, iar elitele politice blochează reformele democratice. Occidentul se face că plouă, dar pînă la urmă va trebui să se decidă dacă vrea o Rusie democratică sau doar relații confortabile cu Kremlinul, indiferent ce se întîmplă acolo. Rusia este o superputere energetică și militară. Atît. Petrolul reprezintă 63% din exporturile Rusiei și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
savantă a ploii,/ Satiri vegetali, copacii cu seva-n uncrop/ Încep să își joace pe șolduri inelele anilor/ Zadarnici dansând hoola-hop". (Glumă). Limbajul ludic, poate fi, însă, un alt mijloc de redescoperire a frumuseții primordiale, resuscitată prin incantații de tipul : "Plouă soare peste mine/ Și mă udă cu lumina./ Eu în joc stropesc cu soare/ Coala, zărilor, velină// Ce-am făcut? Cum o s-ascund// Pata galbenă, arsura? este tenta de lumină/ Peste zări mă dau de-a dura.// Nu se duce
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
este recunoscută, în prima ei etapă, prin versuri ritualice: Fusese furtună pe câmp și anume/ Să-nvingem furtuna ieșisem cu arcuri pe câmp./ Învingători ne-ntorceam fluturând peste lume/ Cerul senin ca pe-un panaș puțin strâmb". (Învingători) sau ludice: "Plouă soare peste mine/ Și mă udă cu lumină./ Eu în joc stropesc cu soare/ Coala zărilor velină// Ce-am făcut? Cum s-o ascund/ Pata galbenă arsura?/ Peste tenta de lumină/ Peste zări mă dau de-a dura.// Nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
lunii măsură a timpului 112. Păstrându-și aceste funcții, în poezia Anei Blandiana, apa este asociată cu oglinda, amândouă realizând recompunerea trecutului sau a ființei poetei. Oglindirea apei reconstruiește ceea ce timpul a deconstruit, asigurând regenerarea și purificarea întoarcerii în timp: "Plouă soare peste mine/ Și mă udă cu lumină./ Eu în joc stropesc cu soare/ Coala zărilor velină", "Din apă ieșeau trupuri albe de plopi/ Cu forme somnoroase și suave,/ Adolescenți frumoși sau doar femei", "Era atâta liniște că timpul/ nu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nu poți să le vezi/ Prin singurătate.// Iarna mările/ Sunt atât de străine,/ Că nici cursul izvoarelor/ Nu li se cuvine.// Iarna morții/ Sunt atât de reci,/ Că îngheață pământul/ Emisferei de veci". (Iarna stelele). Opoziția intervine, însă, din bucuria ("Plouă soare peste mine/ Și mă udă cu lumină.") și extazul ("Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,/ Înnebunitele ploi și ploile calme/ ploile feciorelnice și ploile dezlănțuite femei.") cu care poeta întâmpină ploaia la vârsta copilăriei și ura pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
tuturor/ Norocul de a fi pereche". (Perechea) Perechea trimite cu gândul la ideea reconstrucției, pe care poeta o încearcă neîncetat, înălțând o altă țară, în sufletul celei existente deja: "În sufletul țării/ Totdeauna e ieri./ Aceeași spaimă că n-o să plouă/ Sau c-o să plouă prea mult/.../ Războaie-ncepute de alții/ În care eroic luptăm/ Neatenți și tăcuți/.../ Grădina suspendată/ De zborul uituc al norilor/ Și de vântul distrat". (În sufletul țării). Contextul persecutor din țară ("Aceeași spaimă că n-o să plouă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fi pereche". (Perechea) Perechea trimite cu gândul la ideea reconstrucției, pe care poeta o încearcă neîncetat, înălțând o altă țară, în sufletul celei existente deja: "În sufletul țării/ Totdeauna e ieri./ Aceeași spaimă că n-o să plouă/ Sau c-o să plouă prea mult/.../ Războaie-ncepute de alții/ În care eroic luptăm/ Neatenți și tăcuți/.../ Grădina suspendată/ De zborul uituc al norilor/ Și de vântul distrat". (În sufletul țării). Contextul persecutor din țară ("Aceeași spaimă că n-o să plouă/ Sau c-o să plouă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]