7,041 matches
-
răspuns la telefonul pe care l-ai dat companiei Delta pentru bagaje pierdute, n-ai fi spus că sunt din Kansas City. După ce am ascultat cum se poticnesc prin lecția de fonetică preț de vreo jumătate de oră, am cerut permisiunea profesoarei de a le oferi studenților o versiune autentică - de vreme ce sunt din Minnesota, chiar din Midwest, și Încă vorbesc ca un actor din filmul Fargo. Desigur, a spus ea. Așa că am citit următorul paragraf: „A bottle of bottled water held thirty
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
În picioarele goale la calculatorul său, gata să-și Înceapă lecția de geometrie de o oră. Elevul de clasa a noua Își pune căștile cu microfon și dă click pe un software care Îi va face legătura prin Internet cu profesoara lui, Namitha, la multe fusuri orare depărtare. Sistemul se numește e-tutoring - Încă un exemplu care arată cât de moderne au ajuns comunicațiile - iar o mulțime de asiatici educați și cu salarii mici Împing tot mai departe granițele externalizării și Își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
mai mult decât o sumă de abilități cognitive. Ea trebuie să includă și formarea caracterului. Realitatea este că părinții, școlile și culturile pot forma și formează oameni. Cea mai importantă influență din viața mea, pe lângă familie, a fost exercitată de profesoara mea de jurnalism din liceu, Hattie M. Steinberg. Ea și-a Învățat elevii cum să deslușească buchile jurnalismului - nu doar cum să scrie o știre sau să transcrie un citat cu fideliate, ci, mult mai important, cum să se comporte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
deslușească buchile jurnalismului - nu doar cum să scrie o știre sau să transcrie un citat cu fideliate, ci, mult mai important, cum să se comporte din punct de vedere profesional. Se apropia de 60 de ani când am avut-o profesoară și Îndrumătoare la gazeta liceului, la sfârșitul anilor ’60. Era la polul opus al conceptului de profesor „mișto“, dar cu toții frecventam cursurile ei, așa cum roiesc muștele În jurul borcanului cu miere. Nici unul din noi nu ar fi putut explica cu precizie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
iubit de toți elevii (tatăl său luptase la Mărășești scăpând cu viață prin minune). Se căsătorise în acel an cu domnișoara Fernanda Morro, care venise în România cu fratele dânsei, inginer din Italia, în urma unor acorduri economice, și fusese numită profesoară de italiană și franceză. Italianca era de o gingășie trupească și sufletească cuceritoare; se îndrăgostise de plaiurile românești și de poporul nostru; n-a mai plecat din țară, chiar sub regim comunist, decât în excursii. Dumnezeu le-a dăruit și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
bărbat, într-un accident la săpărea unei fântâni. Întâmplările au zguduit sufletește satul, toată școala luând parte la înmormântări. Preluând cuvântarea preotului în cancelaria profesorilor și în clasele unde predam și aprofundând înțelesul vieții omului, am constatat că mai ales profesoarele și mulți copii au început să mă urmeze Duminica la Biserică. Rapoartele oficiale ale directorului îmi erau favorabile, chiar elogioase, dar activiștii și secretarul de partid, Marin Bolintiru, trimiteau informații alarmante despre simpatia consătenilor, cărora, stând de vorbă, în sat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
favoriza starea mistică lirică. Melodia era luată din manualele de muzică de a opta din anul școlar 1964/65, pe care am armonizat-o pentru cor mixt; corul îl formasem din țăranii din sat cu voci bărbătești, iar elevii și profesoarele completau celelalte voci. Repetițiile le făceam mai ales noaptea. Toți erau încântați, dar nimeni nu văzuse decorul. Pentru momentul nunții, am montat un artificiu de pom de Crăciun, care descria căderea unei stele și se pierdea peste culmi; din spatele pădurii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
l atribui ei. Cât de nedrept îmi apare acum asemenea fapt. Clement a fost realitatea existenței mele, pâinea și vinul ei. Ea m-a făcut, ea m-a inventat, ea m-a creat, ea a fost universitatea mea, partenera mea, profesoara mea, mama mea, mai târziu copilul meu, tovarășa sufletului meu, amanta mea absolută. Ea, și nu Hartley, a constituit rațiunea pentru care nu m-am căsătorit. Ea a constituit, fără îndoială, rațiunea pentru care nu am căutat-o și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o să-l facă de rușine pe eroul modern. Nu am avut chiar atâtea aventuri amoroase, iar femeile pe care le-am cucerit cu mare succes m-au deziluzionat adeseori la pat. Firește, au existat și excepții: Clement, care a fost profesoara mea, Jeanne. Cum ar fi stat oare lucrurile cu Hartley? Cu Lizzie nu discut niciodată despre James, și acest lucru pare oarecum lipsit de importanță. S-ar zice că faptul de a se fi cunoscut înainte s-a șters cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Ce să-i mai spun? Și îmi părea rău de ea, că în mișcările convulsive care le făcea, se lovea. Mi-a părut rău de ea... Câți ani avea? Păi, era mai mare decât mine... până în 30, cred. A fost profesoară de istorie, dar n-a funcționat în școală, ci a fost la Banca Națională, s-a ocupat de numismatică... Era de-o cultură și vorbea o limbă românească care pe puțini oameni i-am auzit vorbind. A fost foarte instruită
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
n-am avut cum, dar ne-am cunoscut când am ajuns la Văcărești, în celulele de sosire, că până acolo am fost separate în dubă. Și acolo ne-am întâlnit, și eu arătam ca o fetiță și Lia, care era profesoară, mi s-a adresat: De unde ești, fetițo? De la Arad. Chiar din Arad? Da. Da’ îl cunoști pe doctoru’ Vuia? Zic: Tot Aradul îl cunoaște. Nu sunt în vizită cu dânsul, dar îl cunosc. Și zice: N-ai văzut cu doctorul
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a stat proptită de pervazul ușii și nici nu s-a apropiat... da’ nu ne salutăm nici în ziua de azi... Ei, de-acolo de la Miliție m-am dus să văd unde-i fetița și am aflat de la o fostă profesoară de-a mea, care mi-a dat adresa... Și mergând pe stradă spre domiciliul soțului, am văzut-o pe fosta mea soacră cu o fetiță de 7 ani... Eu când am văzut-o... mi-au tremurat genunchii ca unui cal
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
franceză. Și studentele astea, cu care am stat în închisoare, făcuse și ele toate liceul acesta francez, ca să se specializeze în limba franceză. Că bucureștenii aproape toți vorbeau franceza, că știți că am fost tare prieteni cu Franța... Și printre profesoare era și sora scriitorului Cezar Petrescu, doamna Șihata. Era profesoară de franceză, făcuse facultatea la Paris, și era foarte bună prietenă cu toți profesorii, că erau și profesori francezi din Franța. Și fetele astea, vreo opt-nouă, toate fuseseră elevele ei
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
făcuse și ele toate liceul acesta francez, ca să se specializeze în limba franceză. Că bucureștenii aproape toți vorbeau franceza, că știți că am fost tare prieteni cu Franța... Și printre profesoare era și sora scriitorului Cezar Petrescu, doamna Șihata. Era profesoară de franceză, făcuse facultatea la Paris, și era foarte bună prietenă cu toți profesorii, că erau și profesori francezi din Franța. Și fetele astea, vreo opt-nouă, toate fuseseră elevele ei. Și după ce ăștia au desființat liceul, și i-a’ expulzat
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de petrol... era tare-tare frumos acolo. Închisoarea era împărțită în vechea mânăstire, cu chiliile foștilor monahi, și clădirea nouă, da’ tot atașată de aialaltă. În asta nouă, înainte de-a veni comunismul, și-n primii ani de după, fusese directoare o profesoară de psihologie... un fel de... cum îs acuma psihiatrii ăștia... Și era foarte severă cu deținutele de drept comun, da’, totuși, se-ngrijea de mâncarea și de traiul lor. Și făcuse această clădire nouă cu veceuri, deci nu mai era
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
bună, și multe bucureștence. Mi-aduc aminte cu plăcere de domnișoara Golescu... Era ultima din familia marilor revoluționari Golești. Mi-a făcut o impresie foarte bună. Am avut tare multă stimă pentru ea și ne-am simpatizat reciproc. Erau multe profesoare, foarte multe intelectuale, studente... Din familia prinților Ghica am întâlnit-o pe doamna Ghica, pe doamna Russo, aviatoarea aceea mare... Multe, multe personaje... Și vă spun, din București foarte multă lume o fost cu care pe-ormă tare bine m-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
asta ungurească, și-o mulțime de persoane care ținuse cu revoluția, mai ales ardelence, o’ fost arestate. Din Cluj o fost o mulțime de fete de la liceul maghiar, care făcuse’ tot felul de poezii. O fost descoperită-n primul rând profesoara lor... Pe-ormă o’ fost de la Târgu Mureș, că bătuse la mașină tot felul de lozânci contra guvernului român... În țara Oașului o fost o adevărată mișcare... Acolo am cunoscut fete din Satu Mare și din împrejurimi. Voiau să facă revoluție
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fost așa bine și răcoare acolo... și-am fost numai trei... Și între timp o cunoscusem pe nepoata lui Iuliu Maniu, pe Nana Boilă, o murit săraca, Dumnezeu s-o ierte. Tare ne-am împrietenit amândouă. Ea terminase Literele, era profesoară de limba română. Așa mult mi-o vorbit, despre scriitorii noștri, despre Eminescu, despre cum o studiat ea la facultate... O fost o vacanță pentru mine pedeapsa aia de cinci zile. Dar cum am ajuns să fiu pedepsită? Tot așa
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
București pentru puțin timp, iar al Belgiei, care reprezenta un stat în care sora regelui Carol, contesa de Flandres, avea o mare influență, se căsători cu gentila Eufrosina. Lucie Ghica nu se mai văzu în București și Marie Assan deveni profesoară de canto” . Robert Scheffer, care a fost secretar al reginei Elisabeta între anii 1886 și 1891, amintește și el de „mici scandaluri” care avuseseră loc înainte de intrarea sa în funcție. În urma acelor scandaluri, credea Scheffer, ușa de la galeria care făcea
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
un salon frecventat de renumiți muzicieni. Marie Assan, născută în București, a studiat canto la Conservatorul din Strassburg și la o școală particulară (Duprez) din Paris. A cântat apoi la operele din Nantes, Rouen, Toulouse, Bordeaux, Anvers etc. A devenit profesoară la Conservatorul de muzică din București. Gheorghe Adrian (1820-1889), militar de carieră. Originar din Transilvania, unde a participat la mișcarea națională românească de la 1848, el a trecut apoi în Țara Românească, unde a intrat în serviciul militar. A fost ministru
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
deveni ministru plenipotențiar al României la Berlin (1888), apoi la Paris (1896). Elena Teodorini (1857-1925), pianistă și cântăreață de operă originară din Craiova, cu studii la Conservatorul din Milano. Mai târziu (1900), după o carieră muzicală internațională, avea să devină profesoară de canto. Alexandru Orescu (1817-1894), arhitect cu studii la Berlin, Paris și München. Din 1864 a fost profesor de geometrie descriptivă la Universitatea din București. Între anii 1885-1894 a fost rector al aceleiași universități. A fost senator în repetate rânduri
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Petru Popescu - scriitor. 62. Eugenia Popovici - rector al Institutului de artă teatrală și cinematografică "Ion Luca Caragiale" din București. 63. Traian Puscasu - director general adjunct al Radioteleviziunii Române. 64. Virgil Radulian - președintele Consiliului Național al Organizației Pionierilor. 65. Luiza Raican - profesoară, director al Liceului "Nicolae Bălcescu" București. 66. Vasile Rebreanu - directorul Studioului de radioteleviziune Cluj. 67. Hortensia Român - redactor șef al Redacției emisiunilor pentru străinătate a Radioteleviziunii Române. 68. Aurora Sandu - studentă la Conservatorul de muzică "Ciprian Porumbescu" din București, președinta
HOTĂRÂRE nr. 174 din 27 februarie 1974 privind aprobarea componentei Consiliului Naţional al Radioteleviziunii Române şi a biroului executiv. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129516_a_130845]
-
Alexeanu, profesor, director la Liceul pedagogic din Piatră Neamț. Iordache Gh. Anastasiu, profesor, director la Școala de specializare postliceala de arhitectură și sistematizare din București. Ioan I. Betuker, profesor, director adjunct la Liceul din Marghita, județul Bihor. Alexandrina C. Biclea, profesoara la Liceul pedagogic din Bîrlad, județul Vaslui. Mihai M. Boros, profesor, vicepreședinte la Comitetul județean de cultură și educație socialistă Satu Mare. Ladislau D. Borsodi, profesor la Liceul nr. 1 din Miercurea-Ciuc. Ion I. Bucur, profesor, inspector la Inspectoratul școlar al
DECRET nr. 258 din 28 iunie 1972 privind conferirea de titluri ale Republicii Socialiste România unor cadre didactice din învăţămîntul de toate gradele, cu prilejul zilei de 30 iunie - "Ziua invatatorului". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128120_a_129449]
-
din Rîmnicu Vîlcea. Aurel A. Chertes, profesor, inspector la Inspectoratul școlar al județului Mureș. Dumitrache P. Cioarec, profesor, director la Liceul nr. 2 din Galați. Constantin C. Cioplea, profesor, director la Școala generală din Nusfalau, județul Sălaj. Paula M. Ciovlica, profesoara la Liceul din Brănești, județul Ilfov. Elenă Gh. Ciurea, profesoara, directoare la Școala generală nr. 88 din București. Aurel I. Clamba, profesor la Liceul nr. 5 din Cluj. Mihai S. Constandache, profesor la Liceul nr. 3 din Iași. Alexe M.
DECRET nr. 258 din 28 iunie 1972 privind conferirea de titluri ale Republicii Socialiste România unor cadre didactice din învăţămîntul de toate gradele, cu prilejul zilei de 30 iunie - "Ziua invatatorului". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128120_a_129449]
-
școlar al județului Mureș. Dumitrache P. Cioarec, profesor, director la Liceul nr. 2 din Galați. Constantin C. Cioplea, profesor, director la Școala generală din Nusfalau, județul Sălaj. Paula M. Ciovlica, profesoara la Liceul din Brănești, județul Ilfov. Elenă Gh. Ciurea, profesoara, directoare la Școala generală nr. 88 din București. Aurel I. Clamba, profesor la Liceul nr. 5 din Cluj. Mihai S. Constandache, profesor la Liceul nr. 3 din Iași. Alexe M. Corniciuc, profesor la Școala generală nr. 6 din Brașov. Gheorghe
DECRET nr. 258 din 28 iunie 1972 privind conferirea de titluri ale Republicii Socialiste România unor cadre didactice din învăţămîntul de toate gradele, cu prilejul zilei de 30 iunie - "Ziua invatatorului". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128120_a_129449]