10,986 matches
-
proiecție (q.v.). Lateral, spațiul pictural poate fi mărginit de o ramă sau extins oarecum în spatele ramei sau dincolo de aceasta. Spațiul proiectiv este cazul teoretic în care un etalaj vizual ar fi văzut complet plat, adică în acord total cu proiecția sa optică. Efectul spațiului proiectiv nu se obține niciodată pe deplin. SPAȚIU OBIECTIV - În pictura figurativă, cazul teoretic în care o mulțime de obiecte este văzută ca având exact aceleași distanțe și dimensiuni pe care le are în spațiul fizic
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
nu au călcat încă pragul acestei veritabile „Cetăți a stelelor”, ce le puteți, așadar, oferi? Pe lângă vizitarea expoziției permanente, programul pentru public include o suită de expoziții temporare, spectacole de planetariu, în special pentru grupurile organizate, expuneri pe bază de proiecții de diapozitive (multe dintre ele cu totul inedite), observații directe cu ajutorul instrumentelor, ceva mai diferite acum, în ambianța acestei ierni nu prea blânde. Ne gândim însă încă din aceste zile la organizarea observării eclipselor totale de Lună de la 4 mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
nu au călcat încă pragul acestei veritabile „Cetăți a stelelor”, ce le puteți, așadar, oferi? Pe lângă vizitarea expoziției permanente, programul pentru public include o suită de expoziții temporare, spectacole de planetariu, în special pentru grupurile organizate, expuneri pe bază de proiecții de diapozitive (multe dintre ele cu totul inedite), observații directe cu ajutorul instrumentelor, ceva mai diferite acum, în ambianța acestei ierni nu prea blânde. Ne gândim însă încă din aceste zile la organizarea observării eclipselor totale de Lună de la 4 mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
greu sesizabile/delimitabile sau manifestate, forțând acceptarea ipotezei că oamenii sunt entități emoțional-afective, nonidentice, dar experiențial posibil non simetrice; Empatia are statutul unuia dintre conceptele greu de definit, oricare ar fi poziția analistului. Acesta se regăsește sub diferite nume: intropatie, proiecție simpatică a Eu-lui, intuiție proiectivă și simpatetică, fuziune mintal-afectivă, 8 E. Păun, D. Potolea și colab., Pedagogie, Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 90. interpenetrare afectivă (interpătrundere), introiecție, transpoziție, transfer de identificare, împărtășire experiențială, insimțire, ș.a.
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
este văzută ca o acțiune socială care asigură progresul sistemului de învătământ, iar formarea viitorului cadru didactic coincide cu asigurarea celor mai bune condiții pentru întâmpinarea viitorului socio-educațional. Funcțiile generale ale sistemului de formare susțin introducerea acestei schimbări educationale prin proiecții de ordin strategic avansate: pregătirea într-un învătământ superior de înalt nivel calitativ, centrat pe formare a personalităților competente a cadrelor didactice . Dezvoltarea profesională constituie o “pârghie” necesară menținerii motivației personalului didactic. În domeniul educațional dezvoltarea profesională circulă alături de alți
Sistemul form?rii ini?iale a cadrelor didactice ? un pas ?nainte ?n optimizarea mobilit??ii ?n carier? by Tanislav Maria Teodora [Corola-publishinghouse/Science/83982_a_85307]
-
ALEPH * ALICE * VTSL 105. Ce programe / softuri de bibliotecă există în bibliotecile școlare? Ce știți despre bazele de date din aceste biblioteci? R: Bibliotecile școlare nu beneficiază de un soft integrat, chiar dacă în biblioteci există: calculator, imprimantă, scanner, ecran de proiecție, tablă interactivă.. Se prelucrează în: Sziren, Bibliosoft, eBibliophil, Biblio-eXpert, Biblioteq Standard, Winisis, CDISIS, BCD 3, TLIB, Koha; Bazele de date sunt în: Excel, Acces, FoxPro 106. Ce este „biblioteca electronică”? R: Biblioteca electronică (termen utilizat prin anii 1985), este un
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
răspunsuri, și, în încheiere, oferirea unui scurt moment de protocol. Care sunt etapele de parcurs până la desfășurarea acesteia? * Pregătirea / rezervarea dinainte a sălii de primire, o sală cu un acces ușor, dotat cu tot materialul necesar bunei desfășurări (sonorizare, audiovizual, proiecție...). * Alegerea datei (cu excepția zilei de vineri). * Stabilirea listei cu invitații de presă, fără a omite în mod special pe aceia care nu au păreri prea bune despre instituție. * Trimiterea invitației cu trei săptămâni înainte și reînnoirea acesteia cu o săptămână
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
generale de prelucrare(NR) 101 Limba lucrării(NR) 102 Țara de publicare sau producere (NR) 105 Câmpul datelor codificate: Cărți (NR) 106 Câmpul datelor codificate: Materiale textuale Caracteristici fizice (NR) 110 Câmpul datelor codificate: Seriale (NR) 115 Câmpul datelor codificate: Proiecții vizuale, înregistrări video și Filme (R) 116 Câmpul datelor codificate: Grafice (Provizoriu)(R) 117 Câmpul datelor codificate: Artefacte treidimensionale și seturi didactice(R) 120 Câmpul datelor codificate: Materiale cartografice Generalități (NR) 121 Câmpul datelor codificate: Materiale cartografice Caracteristici fizice(NR
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
dimpotrivă, este rezultatul unui proces subtil, în care hotarul pare că „se dă“ singur - este un lucru la care, în fond, nu se poate răspunde. Oricum, hotarul este dat sau primit, indiferent dacă el este efectul unei raționalități „oarbe“ sau proiecția liberă a unui spirit divin. Orice lucru este „hotărât“ de la bun început, în măsura în care el a primit hotarul care-l constituie și în virtutea căruia el este ceea ce este. Tocmai pentru că au primit hotare, pentru că nimic nu mai e de clintit în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
noaptea, tot într un sat. Ele se pot repeta de astă dată aici, cu mine. Frica aceasta se naște nu din iminența primejdiei, ci din posibilul ei, știut, experimentat și verificat ca atare de alții. Nu primejdia reală, ci doar proiecția ei mă înspăimântă și mă domină. Și dominându-mă, eu nu sunt liber. Am luat o hotărâre. Această hotărâre îmi tulbură liniștea, îmi schimbă cursul vieții, îmi primejduiește însăși viața. Nu este o hotărâre prin care doar risc, ci una
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Așa cum frica învinsă lasă să apară curajul, „frica celuilalt“ eliberează teroarea: el terorizează pentru că îi este frică. Pentru că „frica celuilalt“ este o stare perpetuă, teroarea nu poate să se manifeste intermitent: ea are perseverența acestei frici compacte și este însăși proiecția ei. Teroarea se hrănește din iluzia că obiectul fricii, care provoacă și întreține teroarea, poate fi epuizat; de aceea, intensitatea ei este crescândă și ea corespunde traseului vertiginos al fricii celuilalt. Teroarea se instalează în exterior cu aceeași forță cu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
înlăuntrul ei exercițiul libertății ca perseverare în proiect. Maladiile de destin. Lenea, ratarea și bovarismul Este adevărat că odată cu specia umană survine în istoria lumii o imensă noutate, o nouă stare, o deschidere, o surpriză și un risc. Sunt acestea proiecții ale libertății insului? Sau, mai degrabă, ale libertății din ins? Faptul că proiectăm, că alegem și că ne propunem țeluri preexistă naturii noastre individuale, constituind-o din afara ei. În realitate suntem, ca inși și ca specie umană, pătimitorii propriei noastre
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
nimeni nu poate fi liber într-o lume de ființe constrânse. Instituirea proiectului propriu, izvorâtă din nevoia de a-i împărtăși pe ceilalți din libertatea ta, este ctitorirea. Ctitorirea nu este opera eului orgolios, ci, dimpotrivă, ea este livrare obiectivată, proiecție a preluării celuilalt în spațiul libertății proprii. La rândul său, cel ce primește să fie preluat în vederea propriei lui eliberări știe că numai în felul acesta, prin supunerea lui, libertatea celui puternic este adeverită și se poate manifesta ca libertate
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
loipon peraton). Este esențial să înțelegem însă că peste tot în aceste cazuri limita nu este suprafața goală a corpului, care îl caracterizează în inerția exteriorității sale și îl face distinct, la nivelul acestei exteriorități, de celelalte corpuri. Limita este proiecția exterioară a interiorității corpului, identitatea corpului care se dezvăluie, devenind vizibilă. Acesta este și motivul pentru care Aristotel distinge limitația (to peperanthai) de contact (to haptesthai), arătând că prima reprezintă o repliere a corpului asupra lui însuși, păstrându-l în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ea poate fi descoperită ca o provocare, ca o modalitate de a stârni apetitul pentru infinitul potențial și instinctul de migrare către un alt statut al ființei. VOINȚA DE LIMITARE: MITUL GENEZEI. SCULPTURA Citită cu interes peratologic, Facerea este o proiecție a libertății ca voință de limitare. Înaintea Genezei, „duhul lui Dumnezeu se purta peste ape“. Orice act demiurgic începe cu această plutire a spiritului care-și aproximează fapta, dar pentru a nu rămâne simplă rătăcire, el trebuie să se determine
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
orbi“. Suprafața este șlefuită până la epuizarea oricărui accident al materialului și este pregătită pentru întâlnirea cu singurul simț capabil să se muleze pe ea, să o reproducă în sfera subiectului și să elibereze din ea forma ca principiu și ca proiecție a voinței de limitare. Privirea, care conține în sine germenele departelui, este o trădare potențială a formei; pentru a percepe forma trebuie să rămâi în proximitatea ei. Și tocmai de aceea tactilul, singurul dintre simțuri care se naște prin anularea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
o limită insurmontabilă. „Depășirea limitei“ este un concept modern de tip romantic, care se naște în contextul unor înțelegeri insurecționale ale libertății, desprinse deci de ideologia fatalistă care emana din ipostazele destinului antic, din Ananke, Tyche sau Moira și din proiecțiile ei târzii, renascentiste (Fortuna labilis și Fortuna maligna). Pentru eroul antic, existența unei limite insurmontabile nu constituie o provocare. Dimpotrivă. Destinul tragic se realizează aici în măsura în care eroul avansează imperturbabil către propriile lui limite (prescrise prin destin) și se împlinește înăuntrul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
În acest scop este fixată în spatele acului o scală gradată. Balanța este prevăzută cu un dispozitiv de oprire ce permite ridicarea pârghiei balanței, dispozitiv pus în funcțiune cu ajutorul unui buton așezat sub placa de suport a balanței. Un sistem de proiecție optică mărește imaginea scalei pe un ecran de sticlă mată. În interiorul cutiei balanței există bare metalice care susțin mase etalonate de dimensiuni foarte mici, ce pot fi adăugate când este necesar prin rotirea unor șuruburi amplasate lateral. Balanța analitică este
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
plasează termenul ekphrasis în contextul mai larg al convergențelor textului spre imagine. Tipurile de relații text/imagine se clasifică în trei categorii: combinație, integrare și transformare 20. Ekphrasis-ul ilustrează acest ultim tip de relație și se definește în opoziție cu proiecția iconică. Proiecția iconică presupune a decoda realitatea obiectelor din lumea înconjurătoare ca și când aceasta ar fi un tablou 21. Textele circumscrise proiecției iconice sunt acele texte care descriu sau integrează realitatea ca pe o imagine, în timp ce ekphrasis-ul implică texte care descriu
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ekphrasis în contextul mai larg al convergențelor textului spre imagine. Tipurile de relații text/imagine se clasifică în trei categorii: combinație, integrare și transformare 20. Ekphrasis-ul ilustrează acest ultim tip de relație și se definește în opoziție cu proiecția iconică. Proiecția iconică presupune a decoda realitatea obiectelor din lumea înconjurătoare ca și când aceasta ar fi un tablou 21. Textele circumscrise proiecției iconice sunt acele texte care descriu sau integrează realitatea ca pe o imagine, în timp ce ekphrasis-ul implică texte care descriu sau interpretează
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
categorii: combinație, integrare și transformare 20. Ekphrasis-ul ilustrează acest ultim tip de relație și se definește în opoziție cu proiecția iconică. Proiecția iconică presupune a decoda realitatea obiectelor din lumea înconjurătoare ca și când aceasta ar fi un tablou 21. Textele circumscrise proiecției iconice sunt acele texte care descriu sau integrează realitatea ca pe o imagine, în timp ce ekphrasis-ul implică texte care descriu sau interpretează imagini reale sau fictive. Odată cu poziția lui Hans Lund, ekphrasis-ul se plasează în domeniul mai extins al transformării literare
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Dan aduce câteva observații punctuale asupra statutului ilustrației de carte. Interesul autorului se focalizează preponderent asupra concepției grafice a cărții pentru copii. În cazul cărților editate pentru copii, ilustrația are un rol formativ-informativ. Pe de o parte, mediază formarea unei proiecții mentale a textului literar, dar are și un potențial emoțional: Dincolo de valoarea sentimentală, exploatabilă ulterior, ilustrația ajută la formarea unei proiecții mentale a textului, proiecție a cărei concretețe relativă nu blochează absoluta libertate de reinterpretare în cazul lecturilor următoare (ale
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
copii. În cazul cărților editate pentru copii, ilustrația are un rol formativ-informativ. Pe de o parte, mediază formarea unei proiecții mentale a textului literar, dar are și un potențial emoțional: Dincolo de valoarea sentimentală, exploatabilă ulterior, ilustrația ajută la formarea unei proiecții mentale a textului, proiecție a cărei concretețe relativă nu blochează absoluta libertate de reinterpretare în cazul lecturilor următoare (ale maturității). Imaginea din text - vagă - este ajutată să supraviețuiească prin imaginea din preajma textului precisă. Ilustrația de carte are un dublu caracter
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
editate pentru copii, ilustrația are un rol formativ-informativ. Pe de o parte, mediază formarea unei proiecții mentale a textului literar, dar are și un potențial emoțional: Dincolo de valoarea sentimentală, exploatabilă ulterior, ilustrația ajută la formarea unei proiecții mentale a textului, proiecție a cărei concretețe relativă nu blochează absoluta libertate de reinterpretare în cazul lecturilor următoare (ale maturității). Imaginea din text - vagă - este ajutată să supraviețuiească prin imaginea din preajma textului precisă. Ilustrația de carte are un dublu caracter formativ-informativ25. În scurtul eseu
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
verbal text. The text refers to an element or a combination of elements in pictures not present before the reader's eye", Hans Lund, Text as Picture, traducere de Kacke Götrick, Canada, The Edwin Mellen Press, 1992, pp. 8-9. 21 Proiecția iconică înseamnă "the act of decoding a framed field of vision in the exterior concrete world of objects as if it were a picture", Idem, p. 73. 22 "I propose a definition simple in form but complexe in its implications
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]