7,270 matches
-
a depăși obstacolele rezonabil anticipabile, modelul va eșua.”20 Ceea ce a arătat Gibbon, cu o elocvență și inspirație deosebite, drept combustibilul care menține în funcțiune motorul balanței de putere este fundația intelectuală și morală a civilizației europene, climatul în interiorul căruia protagoniștii societății secolului al XVIII-lea se mișcau și care le influența toate gândurile și acțiunile. Acești oameni cunoșteau Europa ca pe-o „mare republică, cu standarde comune de civilizație și educație” și cu un „sistem comun de arte, legi și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
naționale le impun celor care le reprezintă pe scena internațională standardele de conduită pe care le oferise pe vremuri societatea internațională. Când, în decursul secolului al XIX-lea, această fragmentare a societății aristocratice internaționale în segmente naționale era aproape finalizată, protagoniștii naționalismului erau convinși că această evoluție va întări legăturile moralității internaționale în loc să le slăbească, întrucât ei credeau că, odată satisfăcute aspirațiile naționale ale popoarelor eliberate și odată înlocuit regimul aristocratic printr-o conducere populară, nimic nu va putea dezbina națiunile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
loialității unora dintre aliații lor. Balanța puterii a fost modificată dintr-una multipolară în una bipolară. Tendința către un sistem cu două blocuri În consecință, flexibilitatea balanței puterii și, odată cu ea, capacitatea de restricționare a aspirațiilor de putere ale principalilor protagoniști de pe scena internațională au dispărut. Două superputeri, fiecare incomparabil mai puternică decât oricare altă putere sau decât o posibilă alianță de alte puteri, se înfruntă reciproc. Diferența de forță dintre puterile majore și minore este atât de mare, încât puterile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
putea arăta un constructivism realist și a locului său în studiul relațiilor internaționale în general. O astfel de abordare ar putea, printre altele, să îndeplinească mai multe funcții utile. O funcție este soluționarea mai multor dezbateri din domeniu în cadrul cărora protagoniștii nu dialoghează. O altă funcție constă în clarificarea relațiilor dintre, pe de o parte, studiul puterii și al idealurilor în relațiile internaționale și, pe de altă parte, studiul construcției sociale a politicii internaționale. În fine, va avea funcția de punte
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
oarecum firesc a fost următorul: ceva care se află în afara persoanei, dincolo de ea, adică situația. O nouă paradigmă, la fel de simplă ca anterioara, începe să se impună din ce în ce mai mult: C = f(S) Situația în care se află conducătorul, particularitățile ei devin protagoniștii proeminenți ai noii viziuni explicativ‑interpretative a conducerii. Teoriile situaționale, mai ales cele primare, ilustrează din plin interpretarea conducerii ca funcție a persoanei. Deplasarea preocupărilor de la persoană la situație s‑a datorat dezvoltării sociologiei și psihologiei sociale. Punctul de vedere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
asemenea, ea desemnează lipsa de rațiune, intensitatea mare cu care (re)acționează cineva. Christine Marsan consideră că diferența între conflict și tensiune constă în aceea că tensiunea reprezintă energia subiacentă conflictului, intensitatea relațională, presiunea pe care opoziția o aduce între protagoniști. Violența este rezultatul conflictului, descărcarea sau explozia, agresivitatea excesivă produsă de conflict (Marsan, 2005, p. 14). Și această distincție trebuie interpretată dintr-o perspectivă practică. Identificând tensiunile, observând violențele verbale sau comportamentale ale subordonaților săi, un manager poate găsi soluții
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
colectiv punctele de vedere (în acest ultim caz poate să existe o a treia parte numită „coordonator” sau „purtător de cuvânt”, ca un fel de interfață a negocierii care ajută grupul să urmeze o procedură în etape ce permit principalilor protagoniști să-și identifice și să-și rezolve diferendele. Prezentarea a două cazuri (conflictul cronic dintre biroul central al inginerului și direcția unei uzine a unui mare complex industrial; conflictul dintre direcție și sindicat) oferă autorilor prilejul de a ilustra diferențele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
întâi el are un cost obiectiv (este vorba despre costul propriu-zis economic: cheltuieli de fonduri, transformări ale structurilor economice, posibile inflații și creșteri a fiscalității, investiții financiare, dar și despre costul generat de cheltuiela enormă de energie fizică în vederea mobilizării protagoniștilor); apoi, conflictul are un cost subiectiv/psihologic (ecouri asupra protagoniștilor provocate de valoarea costurilor, resentimentele părților una în raport cu alta, acuzele aduse de alte categorii de oameni care nu sunt părți directe ale conflictului, dar îi suportă consecințele, mai ales în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
propriu-zis economic: cheltuieli de fonduri, transformări ale structurilor economice, posibile inflații și creșteri a fiscalității, investiții financiare, dar și despre costul generat de cheltuiela enormă de energie fizică în vederea mobilizării protagoniștilor); apoi, conflictul are un cost subiectiv/psihologic (ecouri asupra protagoniștilor provocate de valoarea costurilor, resentimentele părților una în raport cu alta, acuzele aduse de alte categorii de oameni care nu sunt părți directe ale conflictului, dar îi suportă consecințele, mai ales în cazul conflictelor locale/naționale sau în cazul persoanelor care nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acestea se numeră energia fizică și/sau psihologică; banii necesari continuării costurilor financiare; timpul); diminuarea suportului social (din partea susținătorilor); aproximarea creșterii costurilor dacă s-ar continua conflictul (perceperea acestora ca fiind prea mari pentru a continua lupta îi determină pe protagoniști să recurgă la soluții rezolutive a conflictului). Cea mai importantă consecință a impasului o reprezintă perceperea celuilalt ca pe un partener interdependent. Iată cât de bine este exprimată metaforic o asemenea idee: Celălalt nu este un prieten a cărui colaborare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
prezența și de comportamentul mediatorului; forțele legate de sarcină și de situație. Regăsim în construcția modelului noțiuni și explicații preluate din psihologia lewiniană. Situația de negociere este descrisă în termenii unui spațiu sau câmp de forțe în care există trei protagoniști (cele două părți și mediatorul). Forțele pot acționa în sensuri și cu intensități diferite (în sensul propriului grup de referință al părților, în cel al acordului cu partea adversă, în cel al unei soluții de bună calitate, mai ales pentru
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
două persoane, fie a unei relații între o persoană, pe de o parte, și o mașină ce conține o baterie de programe sau servicii, pe de altă parte. Telefonul este strămoșul și totodată modelul acestor tehnici ce permit “interactivitatea” între protagoniștii schimbului de mesaje. Numeroase asemenea dispozitive au apărut după 1978 1990: videografia în versiunea sa difuzată (teletextul) sau interactivă (videotextul), telematica personală sau profesională și, peste câțiva ani, dispozitivele de video-comunicare. Aceste echipamente constituie un schimb inedit de texte grafice
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
un câmp de negociere valorică, unde actorii implicați în procesul instructiv-educativ își etalează atitudini, preferințe, interese, propun modele comportamentale, deslușesc valorile care “intră” și care “ies” din acest mediu. Din rîndul “valorilor de intrare” profesorul, alături de elevi reprezintă unul dintre protagoniștii principali. Dacă în școala tradițională profesorul este privit ca fiind o autoritate care deține adevărul și care împărtășește acest adevăr elevilor prin intermediul procesului de predare, școala modernă vede în profesor o sursă de experiență pentru elevii clasei. De-a lungul
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
de puterea coloniștilor albi, devenind În 1980 Zimbabwe, sub președinția lui Robert Mugabe. Ultima țară eliberată a fost Namibia, o fostă colonie germană, aflată sub mandatul Republicii Sud-Africane: aceasta a devenit independentă abia În 1989. Decolonizarea precipitată, sub acțiunea atâtor protagoniști cu interese divergente, n-a reușit să rezolve problema esențială, cea a dezvoltării „noilor națiuni”. Au fost prea multe compromisuri fragile care le-au Îngreunat viitorul și care au rămas surse de conflict; lista acestora ar fi interminabilă pentru: Pakistan
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
istoria umanității, nu am știut să găsim momentul În care să fondăm Libertatea” (Arendt, 1967, p. 84). Toți revoluționarii de profesie au știut-o de vreme ce, de fiecare dată, Revoluțiile În desfășurare și-au devorat, prin epurări succesive, propriii fondatori și protagoniști. Căci viața În sine Însuși este plasată În adâncul inimii. La asta ne invită Rousseau: „Vă conjur să pătrundeți cu toții În adâncul propriei inimi”, iar Întâlnirea cu aproapele, sub forma milei și compasiunii, nu produce decât o reflectare de sine
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
evidență colaborarea dintre mine și semeni În raportarea la lume. Relația constituie astfel, În același timp, faptul fundamental al realității umane și norma centrală a acestei realități. Studiul genezei teoriilor științifice susține această perspectivă, punând În lumină colaborarea deliberativă dintre protagoniști. Putem astfel să deducem că dialogul nu este nici imposibil, cum afirmă partizanii incomensurabilității teoriilor, și nici, cel mai adesea, superfluu, cum consideră partizanii universalității regulilor metodologice. Primatul relației interlocutive are consecințe importante. Locutorul și partenerul său dau naștere unei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sale, Jacob Levy-Moreno, psihiatru de origine română, naturalizat american În 1935, a avut ideea de a reprezenta sub formă grafică clivajele sau afinitățile care se manifestă În cadrul unor asemenea grupuri. Testul sociometric constă astfel În a-i cere fiecăruia dintre protagoniști să-i numească, dintre colegii săi, pe cei pe care-i preferă, pe cei pe care-i respinge și pe cei care-i sunt indiferenți. Aceste date se grupează apoi Într-o sociogramă. Apoi, după exemplul lui George Homans, puteam
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apel la mai multe chei de interpretare a fenomenului. Astfel, conceptul de raționalitate limitată, preluat de la Herbert Simon, pune accentul pe limitele mecanismelor de formare a prețurilor activelor, acestea rezultând dintr-un vast proces interactiv În cascadă, În cadrul căruia fiecare protagonist se străduiește să prevadă comportamentul celorlalți (Kindleberger, 1978; Aglietta și Orléan, 1982). Noțiunea de „reacție mimetică” se referă la strategiile de imitare care pot duce la validarea oricărei anticipări, fiecare presupunând În mod greșit că ceilalți sunt mai informați Într-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
examina ceva mai jos problemele teoretice ridicate de revendicarea recunoașterii. Cele două tipuri de logică, cea socio-economică și cea culturală, deși Întrețin legături incontestabile, sunt distincte, pe de o parte din punct de vedere istoric, iar pe de alta pentru că protagoniștii lor nu sunt neapărat aceiași. Ceea ce Îi permite lui Wieviorka să vorbească despre un „multiculturalism fărâmițat”, spre deosebire de „multiculturalismul integrat” al experiențelor precedente. Oricare ar fi formele sale, multiculturalismul se prezintă ca un răspuns la o serie de probleme concrete de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un contingent de 35000 de imigranți care fugeau de antisemitismul virulent din Polonia. Bietele lor economii au fost Înghițite de Începutul Marii Crize. Șomajul care s-a abătut asupra Israelului a provocat violente tulburări sociale, care au accentuat tensiunile dintre protagoniști. Începând cu 1929, violența devine endemică. Tratativele, conferințele, comisiile de anchetă și acordurile nerespectate au determinat guvernul britanic să-și impună propria soluție, prin intermediul unei Cărți albe (17 mai 1939) care permitea imigrarea a 75000 de evrei până la 1 aprilie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
subcultura anumitor fracțiuni minoritare ale clasei de vârstă a tinerilor ce se manifestă În spațiul public sub forme conviviale, agresive sau artistice (alură punk, grupuri rap, graffiti murale, insulte rituale „miștocare”, Încăierări ludice, exhibiții gestuale agonistice, lupte spectaculare ce implică protagoniști, personaje care incită la violență și altele care Îi despart pe combatanți). Am putea și aici să vorbim despre subcultură, Însă cu riscul de a cădea În peiorativ, dacă am Înțelege-o ca un subprodus al unei culturi mai onorabile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
-uri a ziarului „Washington Post“. Un alt roman al său, An Altered Light (2005), a fost pe shortlist-ul International IMPAC Dublin Literary Award în 2006. „Un roman al cărui autor reușește aproape imposibilul: să ne facă să îl simpatizăm pe protagonistul egocentric și să arate cum nu reușește un bărbat să își cunoască soția după mulți ani de căsnicie.“ - „The Times“
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
zbătut și a adus, pe lângă filmele din zona mediteraneană din competiție, pe lângă filme de festival deci, mai de nișă, și producții populare ale unor mari studiouri. Castronul cu miere a fost Transformers, la a cărui proiecție au venit Michael Bay, protagonistul Shia LaBoeuf și reprezentanți de la Paramount. Micile cănuțe cu miere au fost vedetele. Unele dintre ele au primit premii Taormina Arte, altele au ținut masterclass-uri, altele au venit pur și simplu pentru o zi, două. Robert Duvall, Curtis Hanson, Eric
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
În "Maria îi dă cartea Elenei", "Maria" este agentul (actantul prim), "cartea" este complementul direct (actantul secund), în timp ce "îi" și "Elenei" o desemnează pe beneficiară (actantul terț). În semiotica narativă, termenul actant apare în analiza structurală a povestirii, desemnîndu-i pe protagoniștii procesului narativ. Astfel, Vladimir Propp distinge șapte actanți specifici basmului rusesc: eroul, obiectul căutării, răufăcătorul, mandatarul, adjuvantul, donatorul, pretinsul erou, dar Etienne Souriau prezintă o schemă cu șase tipuri de actanți: forța orientată, valoarea, obținătorul, opozantul, arbitrul și adjuvantul. Pornind
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
susține edificiul oricărei povestiri. Axa centrală care controlează valorile din universul povestirii, axa puterii și / sau a cunoașterii, este axa destinator - destinatar. Ea dă naștere valorilor și dorințelor. Axa subiect-obiect trasează traiectoria acțiunii, fiind constituită din căutarea eroului sau a protagonistului. Semănată cu obstacole pe care subiectul trebuie să le depășească pentru a progresa, ea este axa voinței. Axa adjuvant - opozant fie înlesnește, fie constituie o piedică în calea comunicării. Ea constă din circumstanțele acțiunii, respectiv modalitățile de a acționa, nefiind
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]